Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

De ce crapa stupii?

in Agronomie

De ce crapa stupii?

Sau, mai corect: CUM, CAND si DE CE crapa stupii?

Fiecare apicultor se teme de aceste crapaturi (distantari, lufturi) aparute pe peretii sau fundul stupului. Cu totii stim ca sunt nu doar inestetice, ci dauneaza activitatii familiei si sanatatii albinelor. Mi-am propus in ceea ce urmeaza sa raspund acestei intrebari atat de complexe, fiind un element foarte important care face diferenta intre o investitie buna si una mai putin reusita in achizitia cutiilor de stupi.

Un prim motiv, poate cel mai evident, este umiditatea ridicata a lemnului. Pe scurt, „lemnul verde”, asa cum este el numit, este cel care creaza aceste lufturi. Expunerea stupilor in soare si vant duce la procesul de uscare a lemnului, prin evaporarea apei din fibra acestuia, micsorandu-i volumul. Este cauza cea mai frecventa, aparent. Ne intrebam de ce unii producatori de stupi folosesc lemnul verde? Exista 2 motive: 1. pretul mai scazut, coroborat cu o disponibilitate mult mai mare a furnizorilor si 2. Gresita impresie ca lemnul verde se prelucreaza mai usor ( Se taie mai usor, dar prelucrarea este mult mai anevoioasa decat a lemnului uscat, materialul fiind mai greu si mai putin dens, ducand la uzura crescuta a utilajelor).

Unde e limita intre lemnul verde si cel uscat? Cat de uscat trebuie sa fie lemnul pentru a nu crapa? Ca o paranteza, crapatul peretului unui stup apare in 2 ipostaze: pe scandura si pe imbinare. Cauzele sunt diferite si vor fi prezentate mai jos. Revenind la umiditatea lemnului, trebuie spus ca nu exista material lemnos cu umiditate 0%. Se spune ca „lemnul lucreaza mereu”. Tehnic, aceasta este sensibilitatea materialului lemnos la umiditatea aerului. Cu cat esenta este mai tare, cu atat sensibilitatea este mai scazuta. In ceea ce priveste lemnul de rasinoase, fiind o esenta moale, este foarte sensibil la umiditatea din aer, fiind foarte greu sa-si pastreze o umiditate proprie constanta. Astfel, desi bradul si molidul ies din uscator cu o umiditate de 8-9%, nu vor ramane la acest procent. In conditiile climatologice ale tarii noastre, umiditatea rasinoaselor in aer liber variaza intre 10 si 12%- Un procentaj foarte bun de prelucrare, ce garanteaza o calitate durabila a materialui lemnos.

Cum recunoastem lemnul uscat si il diferentiem de cel verde? Exista foarte multe metode empirice, unele edificatoare, altele inselatoare. Stim cu totii ca lemnul uscat e usor, are porii fini, deja caldura in contact cu obrazul, nu lasa „mustati”, etc. Aceste tehnici babesti pot fi influentate de mediul extern sau de vanzator. Se recomanda verificare lemnului cu un umidometru, aparat special pentru masurarea umiditatii lemnului, pentru o siguranta crescuta.

Putem intalni si situatia in care, desi lemnul este uscat, observam crapaturi pe peretii stupilor. Exista un aspect foarte important neglijat de cumparatori si anume componenta peretului stupului. Ce fel de lemn este acolo si ce dimensiuni are? Este cunoscut si dovedit faptul ca materialul lemnos, cu cat este mai lat, cu atat „lucreaza” mai mult, adica sensibilitatea la mediu este mai mare. De asemenea, stim ca o scandura cu cat este mai lata, cu atat se inconvoaie mai mult. In concluzie, stupii cu peretele format dintr-o singura scandura de lata de 31-32 de cm se vor deforma si/sau vor crapa. Va invit sa lasa o astfel de scandura uscata, vopsita afara, batuta de ploaie, vant si soare! Veti observa ca in maximum o luna de zile se va inconvoia si/sau va crapa.

Exista si cealalta varianta e peretului de stup, executat din panouri(scanduri lipite cu adeziv, prin presare). Avem cele 3 tipuri de imbinare: falt, nut si feder si lamela continua (fara frezare). Rolul primelor 2 tipuri de imbinare a scandurilor dintr-un panou NU este de a atenua crapaturile sau a ascunde efectele lor. Aceste imbinari au simplul scop de a creste suprafata de adeziune intre scanduri (spre exemplu, in cazul a doua scanduri cu grosimea de 20mm, avem suprafata de adeziune 20mm-20mm in cazul lamelei continue, iar in cazul imbinarii in falt de 20 pe 10mm, obtinem o suprafata totala de adeziune de 30mm la 30mm). Este clar ca imbinarile in falt sau nut si feder au un plus valoare fata de lamela continua. Prezinta insa un mare dezavantaj, ce duce la aceleasi crapaturi. In general, panourile imbinate prin falt si nut si feder sunt realizate din scandura cu latimea de peste 8cm, rezultand astfel ca un perete de stup are maxim 4, cel mai probabil 3 scanduri in componenta. Evolutia tehnologiei a dus la aparatia preselor foarte puternice, incalzite, care pot curba, aparent lemnul. Ce se intampla, de fapt? Este, practic, imposibila o calibrare micrometrica a scandurilor dintr-un panou, astfel incat puse efectiv una langa alta sa dea nastere unei perete de stup fin si aspectuos. Exact acesta este rolul presei, de a deforma lemnul, de a mula fiecare scandura dupa cealalta, acestea ramanand lipite si fixate una de cealalta cu ajutorul adezivilor foarte puternici. Cum apare crapatura? Acea scandura de 8-10, poate chiar 15 cm prezinta o deformare temporara, ramanand lipita de vecina pana la influenta puternica a factorilor externi. Presa poate lipi si deforma o scandura de 15 cm, dar adezivul nu o poate tine asa la infinit, cedand sub presiunea exercitata de scandura ce va reveni in mod natural la normal.

Solutia este realizarea panourilor din scandura foarte ingusta, astfel incat forta cu care lemnul tinde sa revina la normal sau sa se indeparteze sa fie mai mica decat cea a adezivilor. De asemenea, este de la sine inteles faptul ca scandura, cu cat este mai ingusta, cu atat „lucreaza mai putin”, iar inconvoierea este spre 0. Asadar, peretii/fundurile stupilor executati din scandura cu latimea de 4-5 cm nu sunt facuti din sipci sau resturi. Cheresteaua bruta se furnizeaza la dimensiuni variabile de cele mai multe ori, cu latimi de la 10 la 40 cm. Calibrarea scandurilor ce compun panoul la latimi de 4-5cm si apoi lipirea acestora presupun o munca dificila si niste costuri mai ridicate(decat in folosirea unei scanduri intregi pentru un perete sau a panourilor din componente late de 8-10-15cm), dar cu beneficii pe termen lung. Acesta este procedeul pentru a evita craparea peretilor si a asigura elasticitatea si rezistenta la factorii externi necesare unui stup cu viata lunga. Tehnic, aceasta este cea mai viabila si durabila optiune pentru confectionarea stupilor.

O ultima, dar nu cea mai putin importanta cauza a crapaturilor este folosirea unui adeziv nerecorespunzator. Este necesara diferentierea aracetului clasic de lemn de adeziv. Acesta din urma, fie ca este D2, D3, D4 sau D5, prezinta o forta de lipire a lemnului si o rezistenta in timp comparabila cu sudura fierului. Aceasta, bineinteles, coroborata cu toti factorii favorabili expusi mai sus.

In concluzie, este la indemana noastra sa aproximam daca stupul va avea crapaturi, de ce dimensiuni vor fi acestea. De asemenea, putem aprecia, tinand cont de cele enumerate mai sus, rezistenta in timp a unei cutii si raportul calitate-pret.

Cu respect,
Administrator Atelierul de stupi Apicolanet,
Ec. Eduard Patrascu

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Latest from Agronomie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web