Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Declaratia lui Ilie Ilascu privind instantele intalnirii-surpriza cu doi parlamentari din CSI

in Istorie

Ilie_Ilascu.Armata_Sovietica.

La ora 14.30 (25.04.2000), am fost scos din celula si condus (fara catuse, in situatia cand, de obicei, chiar la doi pasi in afara celulei, sunt escortat de 4-5 gardieni si un ofiter de serviciu si, obligatoriu, cu mainile prinse la spate in catuse) in biroul sefului sectiei operative a penitenciarului (care se afla in acelasi imobil cu celula mea). Acolo, erau deja patru persoane: doua in civil si doi colonei. Mi s-a spus sa ma asez pe un scaun fixat intr-un ungher in perete (ei toti erau asezati pe scaune cu speteaza, normale). Mi s-au prezentat ca deputat al Dumei de Stat a Federatiei Ruse (numele nu l-am memorizat) si ca parlamentar din Kazahstan. Coloneii erau seful penitenciarului, Vadim Golovaciov, si seful directiei asa-zisului MAI al asa-zisei rmn, Malcoci (moldovean si asta!).

Intrevederea a durat aproximativ o jumatate de ora. De la bun inceput, deputatul rus mi-a lamurit ca au hotarat sa ma viziteze la rugamintea unor deputati moldoveni care, la randul lor, i-au prevenit ca Smirnov vam ne razresit. No vot, vidite, razresili, zrea vasi katiat bociku na Smirnova…” (nu va va permite. Dar iata, vedeti, ne-a permis, degeaba ai dvs. il vorbesc de rau – in lb rusa in text – n.n.) Mi s-a spus, de asemenea, ca au doar pemisiunea de a ma vizita, de a ma vedea „pe viu” si nu sunt imputerniciti sa ia anumite atitudini fata de legalitatea aflarii mele aici si in general fata de „cazul Ilascu”.

L-am intrebat pe deputatul rus din ce fractiune a Dumei de Stat face parte. Mi-a raspuns: „…Ia ne vhoju ni v kakuiu fraktiiu, iavliaiusi prosto narodnim deputatom…” (Nu fac parte din nici o fractiune, sunt doar deputat al poporului – in lb rusa in text – n.n.).

Pe parcursul intrevederii, deputatul rus s-a straduit sa-mi sugereze ca „rmn exista indiferent de pozitia unora”, ca „rusii nu va sunt dusmani”, ca, „in general, voi sunteti vinovati de tot ce s-a intamplat in 1992 si in prezent…”, ca „…russkoie prisutstvie zdesi budet vecino, ibo nasi interesi zdesi ogromnie…” (prezenta rusilor aici va fi vesnica pentru ca interesele noastre aici sunt enorme – in lb rusa in text – n.n.) si tot din astea. Deputatul cazah mi s-a parut un om de treaba, care ma intelegea si cadea de acord cu ceea ce afirmam eu. Mai mult decat atat, el se indigna de faptul ca un deputat este tinut in puscarie de o instanta neconstitutionala chiar in tara sa. Eu am insistat asupra faptului ca regimul instalat de Rusia in Transnistria este „un regim terorist neconstitutional, fiindca, daca regimul din Cecenia este „terorist”, cum afirma Rusia, apoi regimul smirnovist este „terorist” cu atat mai mult, deoarece cecenii, fiind un popor, au dreptul international la autodeterminare, pe cand popor transnistrean ca atare nici nu exista, e o aberatie inventata de masina propagandistica rusa”. Deputatul cazah dadea afirmativ din cap, iar cel rus se sufoca, strangandu-si pumnii si pocnindu-si degetele…

Deputatul rus m-a intrebat: „Cito vi dumaete o vozmojnom prisoedinenii v buduscem Moldovi s Rumaniei?” (Ce credeti despre posibila unire in viitor a Moldovei cu Romania? – in lb rusa in text – n.n.).

I-am raspuns ca acest fapt nici nu se poate pune la indoiala. Reintregirea actualei asa-zise R. Moldova cu restul tarii Romania este inevitabila si acest proces se va produce cu mult mai repede decat cred unii la Moscova.

Bineinteles, as fi dorit ca acest proces istoric inevitabil sa se produca fara varsari de sange, dar totul e in voia Domnului… Daca va fi nevoie, vom plati cat ni se va cere…”. Rusul iar a inceput a se sufoca, la fel ca seful inchisorii, Golovaciov si tov. Malcoci.

Deputatul cazah era foarte linistit si m-a intrebat ce teritoriu al Moldovei voievodale a ramas aici, peste Prut.

I-am zis ca aproape 2/3 din fosta Moldova se afla inca in componenta Rusiei…

…Deputatul rus m-a intrebat: „Vi kakoi nationalinosti?” (Dvs. de ce nationalitate sunteti? – in lb rusa in text – n.n.) Zic: „Roman”. Aici sare cu vorba colonelul Malcoci, care le explica: „…acuma doar unii isi zic romani, dar pana la razboiul din 1992 toti eram moldoveni, eu si acuma iaca sunt moldovan…” Ii zic lui Malcoci: „Dumneata esti o coada de topor in mainile rusilor, nu moldovean, si numaidecat va veni timpul cand va trebui sa raspunzi cu capul pentru aceasta tradare si crimele savarsite, fie si impotriva mea!”. Malcoci n-a zis nimic. I-a luat apararea tov. Golovaciov, spunand ca „daca ai in vedere cazul din primavara lui 1999, cand ati fost maltratati de „spetnaz”, apoi tov. colonel Malcoci atunci era in concediu si nu are nici o atributie la ravagiile ce le facea loctiitorul sau, colonelul Gusarov”.

Zic: „Dar dumneata, ca sef al inchisorii, de ce nu i-ai oprit, doar se vedea de la o posta ca erau inarmati cu arme de foc, in timp ce chiar si legile voastre spurcate interzic introducerea lor pe teritoriul penitenciarului; apoi, ei erau pregatiti, v-au spus-o doar, de a ma invata minte pentru votarea guvernului Sturza”.

Golovaciov mi-a raspuns: „…Gusarov moi nacialnik, i on kriknul na menea, citobi zasiol v kabinet i ne vihodil ottuda poka ne uidut” (Gusarov este seful meu si a strigat la mine sa intru in cabinet si sa nu ies de acolo pana nu vor pleca – in lb rusa in text – n.n.).

…Deputatul rus schimba mersul ciondanelilor noastre si ma roaga sa-i spun ce gandesc „despre conflictul transnistrean din 1992” si cum am ajuns in puscarie. Deputatul cazah ma previne sa vorbesc pe scurt: conducerea rmn le-a permis o vizita de doar 20 de minute.

Deputatul rus adauga: „…mi stoliko prosili…” (atat am cerut noi – in lb rusa in text – n.n.)

…Dupa care le spun:

1. …In 1992, nu a fost un conflict militar intre Transnistria si Moldova, ci un razboi adevarat, ce-i drept, nedeclarat, intre Rusia si Moldova. Federatia Rusa a savarsit atunci un act de agresiune asupra tanarului stat R. Moldova, planificand la Moscova acest razboi cu un singur scop: de a mentine aceste teritorii de pana la Prut sub influenta Rusiei, cu instalarea la conducerea Moldovei doar a fortelor promoscovite.

2. Astfel, se urmarea impiedicarea reintregirii cu Tara (Romania), „pericol” care la acea vreme era foarte mare pentru Moscova si interesele ei.

3. Un alt scop al acelui razboi a fost lichidarea fizica a tuturor celor cu viziuni unioniste, proromane. Rusia, prin filiala ei (care asa a si ramas), MSN a RM, a „depistat” timp de 3 ani (1989-91) cei mai aprigi luptatori pentru reintregirea pamanturilor romanesti, iar in 1992 i-a „mobilizat la lupta cu separatistii” in asa-zisul „conflict militar transnistrean”. Timp de jumatate de an foarte multi patrioti proromani au fost lichidati fizic: a) impuscati din spate de catre serviciile secrete proruse, ramase in continuare incadrate in randul MSN al RM; b) organizandu-li-se „operatiuni militare” si de fapt impingandu-i in ambuscade din timp organizate de separatisti, conform informatiilor primite chiar din cele mai inalte structuri de comanda ale R. Moldova; c) demoralizarea noastra permanenta in acest interval de timp: „ca suntem si vom fi mai slabi ca separatistii”, „ca ducem un razboi fratricid si, deci, tot noi nu avem dreptate”, „ca nu ne aparam tara, ci facem interesele nationalistilor proromani”, „ca unica solutie este „calea pasnica” prin acordarea Transnistriei a unui statut special de autonomie”.

4. Asa-zisul „caz Ilascu” este tot o „unealta” de umilire a fortelor patriotice nationale din Basarabia, de „implantare” in constiinta lor ca suntem slabi, dezbinati si cu idealurile false, „daca nici pe un deputat nu sunteti in stare de a-l elibera”. Si aceste presiuni psihologice se produc zilnic, de vreo 10 ani. „Grupul Ilascu” a servit serviciilor secrete ruse ca un test: la ce sunt bune „fortele nationale patriotice” si daca ele, in general, exista in Moldova. Cu noi s-au modelat in timp multe situatii politice. Suntem tinuti ca moneda de schimb, pentru orice eventualitate neprevazuta ce poate aparea, si ca „unealta” de presiune asupra conducerii Moldovei, a unui santaj, ce-i drept, dorit de puterea de la Chisinau, de a mai „ceda ceva pe la tratativele de rezolvare a „conflictului transnistrean”.

Iar aici am ajuns datorita arestului ce a fost efectuat de catre serviciile secrete ruse. Doar, de fapt, am fost indata incarcerat in comenduirea militara a Armatei a 14-a, celula nr. 4. Comandant era colonelul Mihail Bergman. Prin tortura si simulari de executie se dorea cu orice pret de a ma da drept „conducatorul unui comando roman trimis de Romania in Transnistria pentru efectuarea actelor de terorism impotriva populatiei ruse de aici”. Astfel se justifica, intr-un fel, implicarea Rusiei prin Armata a 14-a in luptele directe cu fortele de ordine ale R. Moldova. Exista o frica atunci a Rusiei ca comunitatea internationala va lua o pozitie dura fata de ei pentru implicarea directa in lupta armata a Armatei a 14-a.

Eu am fost mobilizat legal la lupta contra unitatilor paramilitare separatiste de catre MSN in trupele speciale.

Am luptat. Ce si cum puteti afla de la „prietenii” D-stra de la MSN al RM. Am fost tradati de catre conducerea de atunci a Moldovei (M. Snegur si A. Plugaru) si dati pe tipsie rusilor, pentru a se rafui cu noi si ca „material” pentru scenariile din timp alcatuite la Moscova. Am fost tradati din considerente politice avand, ca membru al FPM, viziuni unioniste clare. Ma socot si sunt prizonier de razboi al Federatiei Ruse, fiindca rmn ca atare nu exista. Este doar Rusia, care sustine si apara acest regim terorist, cu Smirnov in frunte. Apropo, el este cetatean al Rusiei si general al FSB. Totodata, eu sunt si detinut politic fata de regimul promoscovit de la Chisinau, fiindca am fost tradati si abandonati in mainile rusilor din considerente politice. De era altfel, apoi am fi fost schimbati atunci, dupa razboi, cand Snegur a eliberat toti teroristii rusi (kazacii). Doar la 21 iulie 1992 Snegur si Eltin s-au inteles sa elibereze toti „prizonierii” dupa principiul „toti la toti”. Nu s-a facut cu noi acest lucru, nici nu am fost barem inclusi de catre Snegur si Calmoi in listele de prizonieri din partea Moldovei. Restul, adica asa-zisa judecata, a fost un spectacol al absurdului”…

Deputatul cazah ma intreaba: „Vi v kurse dela, cito ne vse v Kisiniove hoteat videti vas v parlamente?” (Sunteti la curent ca nu toti de la Chisinau vor sa va vada in parlament? – in lb rusa in text – n.n.) Nu am reusit sa raspund, ca a inceput sa comenteze intrebarea seful inchisorii, col. Golovaciov: „Da, tam Voronin I kommunisti nenavideat…” (Da, acolo Voronin si comunistii urasc… – in lb rusa in text – n.n.) Cazahul zice: „Da net, ne toliko kommunisti, berite na mnogo vise. Na urovne prezidenta, predsedatelea parlamenta. Ibo oni v razgovore s nami nicego ne skazali i ne prosili o vas. O vas zagovorila toliko kakaia-to dama i escio odin oceni nastirnii deputat, po-moemu on po mejdunarodnim delam cego-to tam…” (Ba nu, nu numai comunistii, ci si la nivel mai inalt. La nivelul presedintelui statului, a presedintelui Parlamentului. In discutiile cu noi n-au spus nimic despre dvs. si nu ne-au rugat nimic. Despre dvs. a vorbit numai o oarecare doamna si un deputat, dupa mine parca raspunde de afacerile externe… – in lb rusa in text – n.n.) Am inteles ca e vorba de dnii Pavlicenco si Nedelciuc. Poate gresesc.

Cu aceasta, intrevederea a luat sfarsit. La despartire, deputatul cazah mi-a urat tarie si rabdare, ca el se va starui sa faca ceva. Rusul a ramas rece pana la despartire. Despre sanatate nu s-a interesat nimeni. Cazahul m-a intrebat daca primesc ziare. I-am spus ca sunt interzise. La care a sarit cu vorba Malcoci, ca „…razresaiutsia emu toliko mestnie: „Pridnestrovie” i „Dnestrovskaia pravda”… (I se permit doar ziarele locale – in lb rusa in text – n.n.)

Adevarul despre vizita sunt faptele descrise mai sus. Tot ce se vehiculeaza in afara acestui context sunt inventii ori comentarii in functie de interesele ce le are un individ sau altul.

Am facut aceasta declaratie fiindca am aflat ca despre aceasta vizita se discuta in contradictoriu in presa. In plus, doresc si eu sa-mi expun cateva ganduri pe aceasta tema si nu numai.

1. Consider ca vizita parlamentarilor din CSI a avut un scop distructiv fata de politica chisinaueana. Aceasta, pentru ca Rusia reactioneaza bolnavicios la faptul ca, in ultimul timp, RM este tot mai frecvent curtata de catre forurile occidentale. Alt scop a fost incurajarea fortelor separatiste de la Tiraspol, dandu-li-se de inteles ca se afla sub protectia CSI; de asemenea, s-a incercat testarea intentiilor Rusiei de a nu-si indeplini obligatiunile asumate la Istanbul privind retragerea armatelor sale din R. Moldova. Aceste intentii se vor vehicula tot mai intens in urmatoarea perioada de timp.

Rusii nu doresc sa plece din Moldova si incearca sa creeze o baza militara rusa aici. Ca scop maxim. In cel mai „rau” caz, vor fi tergiversate in continuare tratativele dintre R. Moldova si asa-zisa rmn, ca pana la urma „sa se accepte un statut de confederatie”, cu conditia pastrarii pentru 10, 20, 30 (nu conteaza cati) ani a fortelor de PACIFICARE, ca garant al acestui statut. Cum li se va zice nu are importanta, ei tot rusi si tot armata straina de ocupatie vor fi. Or, rusii niciodata nu recunosc ca ne-au „ocupat”, ci doar ca „ne-au eliberat”.

Interesele Rusiei in aceasta regiune a Balcanilor sunt foarte mari. De „pierd” aceasta fasie de pamant, numita rmn, ei se departeaza de Balcani cu mai mult de 1000 km. Chiar de nu mai este o supraputere, Rusia doreste, cu tot dinadinsul, cel putin sa se creada astfel. Totodata, Rusia are toate sansele de a-si mentine aici fortele armate, din simplul motiv ca puterea de stat a R. Moldova e una in exclusivitate prorusa, cu trecut comunisto-comsomolist. Ce a fost national, cu viziuni proromane si occidentale, ori a fost inlaturat de la putere, ori nici nu i s-a „permis” sa vina, fiind discreditat din start. In acest sens, scoala sovieto-kaghebista are metode bune si eficiente.

Stiu ca unii ma vor intreba: doar avem si noi aripa democratica, prooccidentala, in parlament si guvern? Nu, domnilor, noi nu avem la conducere democrati si prooccidentali. Chiar de au fost cativa, apoi ori li s-a „permis” de a „baga mana in vistieria statului” si acuma sunt santajabili, ori au un trecut cu angajamente la fostul KGB si deci cu dosarul la Tiraspol, care poate fi dat publicitatii in orice minut daca „stapanul” lui nu se conformeaza rigorilor ce i se cer.

Acuma am sa-mi exprim pozitia mea pe marginea unor initiative si momente politice:

1. Cred ca parafarea asa-zisului tratat intre Romania si asa-zisa R. Moldova a fost o greseala imensa a politicii de moment a Romaniei. In varianta prezentata tratatul nu poate fi semnat de catre Emil Constantinescu si cu atat mai mult ratificat de catre Parlamentul Romaniei. De partea moldava nu zic nimic – aici la putere se afla cei cu viziuni proruse, procomuniste si in majoritate promotori ai ideii Moldovei Mari, socotindu-se in exclusivitate ca „urmasi ai lui Stefan cel Mare”. Sunt cu totul de acord cu Apelul facut de catre PPCD catre conducerea

Romaniei pe aceasta tema. Sper ca luciditatea dlui Emil Constantinescu nu va permite semnarea acestor „acte neghioabe de instrainare si mai departe a unei parti a poporului roman”.

2. Sustin intru totul initiativa PPCD de adaptare a Legii lustratiei. Problema e ca toate nenorocirile noastre din ultimii 10 ani vin tocmai din aceasta parte. In R. Moldova nu exista atat criza economica si politica, cat o criza morala de proportii a celor din fruntea statului. In esaloanele puterii sunt angajati, ca si pe vremuri, aceiasi turnatori si colaboratori ai KGB (in mare parte), chiar de si-au perfectionat „Angajamentul” din 1991 in grafie latina. Ei tot KGB-isti au ramas. Vreau sa afirm sus si tare: filiala KGB, apoi MSN, iar in prezent, pare-mi-se, i

se zice SSI de la Chisinau, asa a si ramas ca mentalitate – o filiala a politiei secrete ruse FSB.

Toate dosarele turnatorilor si colaboratorilor, cu angajare de pana la 21.08.1991 se afla la Tiraspol. In ele sunt numele a aproape jumatate din intelectualitatea Moldovei. Fiecare al doilea scriitor a fost turnator, fiecare al treilea profesor si functionar public si-a turnat colegii si are dosar la Tiraspol. Colonelul Grusevski de la securitatea tiraspoleana (originar din or. Rezina, iar acum cativa ani, securist la Chisinau) confirma faptul: „…V liuboi moment mi mojem opublikovati ih dela v presse, poatomu oni delaiut i budut vesti sebea tak kak nado nam…” (In orice moment putem publica dosarele lor in presa, de aceea ei actioneaza si vor actiona asa cum dorim noi – in lb rusa in text – n.n.) Apropo, aceste dosare au fost duse la Tiraspol in timpul puciului ratat din ’91 de la Moscova, de catre ministrul de atunci al MSN al RM, la indicatia lui Kriucikov, fost sef al KGB sovietic de atunci. Pentru aceasta si pentru sustinerea puciului, M. Snegur a declarat public ca-i va judeca. Si intr-adevar, procuratura RM, condusa pe atunci de D. Postovan, a deschis dosare penale tuturor celor ce au sustinut puciul, ca T. Botnaru, A. Usatii s.a. Ce a urmat, adica rezultatul acestor asa-zise dosare, il cunoasteti. Sus si tare se afirma ca suntem ori tindem catre o tara civilizata cu viziuni politice, morale si sociale europene. Toate fostele tari socialiste din Europa au adoptat de mult Legea lustratiei, au fost judecati ori sunt puse pe rol dosarele numerosilor colaboratori ai serviciilor secrete pro-KGB-iste. La noi, insa, esti privit ca un lup doar daca indraznesti sa vii cu un asemenea proiect de lege.

Asadar, tot „bomondul” politic si public al R. Moldova este usor SANTAJABIL! de catre fortele proruse, separatiste de la Tiraspol. De aceea, nu va mai mirati de asa-zisele „cedari rationale” ale conducerii Moldovei in fata liderilor tiraspoleni. Asa va fi si mai departe, daca de la puterea si din viata publica „maldaveneasca” nu vor fi inlaturati toti cei ce au colaborat cu structurile KGB-iste si comuniste sovietice. Acestea sunt niste axiome, ce nu au nevoie de demonstrare ori discutii interminabile.

3. Sustin si ma alatur initiativei grupului parlamentar al PPCD de denuntare a Acordului cu CSI. Multe din necazurile ce s-au abatut astazi asupra Basarabiei sunt din pricina aderarii R. Moldova la acest monstru pe nume CSI. Personal, am fost un „protivnik” al acestei aderari de la bun inceput. Am fost acela care primul, la o Conferinta nationala a FPCD, desfasurata in toamna lui 1991 la Palatul Sindicatelor, am propus sa trecem in opozitie fata de regimul snegurist care, fara consimtamantul poporului, ne-a bagat in CSI. Initiativa mea a fost sustinuta aproape in unanimitate. Snegur, insa, nu mi-a iertat acest lucru si se razbuna si astazi pe mine pentru acea pozitie.

Problema este ca aceasta initiativa a PPCD sa nu ramana doar o idee de bune intentii, ci sa fie urgent valorificata. Altfel, o alta initiativa a deputatilor ADR-isti, despre „incadrarea in structurile europene”, nu are sorti de izbanda. Sustin si initiativa ADR-ista (deci ambele), cu o singura conditie: de a ne debarasa intai de toate de structura odioasa a CSI.

4. Stiu ca unora din grupul parlamentar al PFD nu le va fi pe plac, dar, asta e… Doresc sa-mi declar public acordul fata de initiativa grupului de constituire a Miscarii Salvarii Nationale de formare a Uniunii Interstatale Romania – R. Moldova. O fac, conducandu-ma de principiul: decat nimic, mai bine ceva. Iar critica celor ce se bat cu pumnul in piept din partidele parlamentare cu viziuni democratice este secundara. Si ce daca aceste initiative au venit din partea PNL? Cine a incurcat pe cineva sa o faca timp de vreo opt ani, in care nu s-a invatat nimica? S-a dus doar o lupta pe viata si pe moarte pentru mandate in parlament, de cele mai multe ori – o lupta intre ai sai. Am trimis deja in adresa grupului de initiativa al MSN declaratia mea de aderare la aceste miscari.

5. De vreo 7 ani, de cand sunt deputat in parlamentul R. Moldova, fac eforturi disperate de a aduce in discutie macar o data problema razboiului de la Nistru din 1992. Am trimis pe adresa parlamentului zeci de apeluri si sesizari, cu rugamintea de a discuta in plen aceasta problema, ca si aceea a asa-zisului „caz Ilascu”. De fiecare data, foarte diplomatic, mi se explica de D. Diacov: „Asta nu va da nimica…” Ba va da, dle Diacov, si inca multe va da, se vor pune odata si pentru totdeauna punctele pe „i”:

a) Se vor clarifica detaliat, cu probe, premisele declansarii acestui razboi. Nu cele vehiculate de propaganda rusa si a fortelor internationale proruse din varful puterii de la Chisinau.

b) Se vor limpezi consecintele si cauzele adevarate ale pierderii acestui razboi in fata F. Ruse si vom intari prin hotarare de parlament „Definitia razboiului ruso-moldav din 1991-92”. Numaidecat aici va aparea si lista vinovatilor si tradatorilor de neam si de Tara.

c) Se va aprecia, prin probe, aportul fiecarui demnitar la aparitia si cristalizarea asa-zisei autonomii transnistrene si gagauze.

d) Se va pune punctul pe „i” in asa-zisul „caz Ilascu”: vom determina ce statut am eu fata de regimul separatist prorus de la Tiraspol („prizonier de razboi”) si regimul antinational de la Chisinau („detinut politic”). Vom lua in consideratie si imunitatea mea parlamentara, care mi-a fost nelegitim scoasa de M. Snegur si P. Lucinschi si data lui I. Smirnov. Cred ca se va pune si problema tragerii la raspundere penala (impeachment) a unora.

Fac apel si prin prezenta Declaratie catre biroul parlamentului Moldovei de a include urgent pe ordinea zilei discutarea „Razboiului de la Nistru din 1992” si a problemei „cazului Ilascu”.

Iar cu aceste hotarari sa se apeleze la Asambleea Parlamentara a CSI de a lua masuri drastice impotriva Federatiei Ruse, care a declansat aceste atrocitati. Nu o declaratie de bune intentii asteptam noi de la acest forum ce va avea loc in luna iunie 2000, ci discutarea adevarului despre agresiunea F. Ruse in 1992 asupra R. Moldova.

Ilie Ilascu

Tiraspol, celula nr. 13

GP FLUX

Chisinau, 18 mai 2000

Stenograma dialogului dintre Ilie Ilascu si presedintele Parlamentului R. Moldova, Dumitru Diacov

(Vizita surpriza a lui Diacov, cel mai inalt reprezentant al Chisinaului venit la Ilascu, a fost filmata)

“D. D.: Buna ziua, eu-s Diacov.

I. I.: Nu vi-i rusine, pe teritoriul R. Moldova presedintele Parlamentului viziteaza un deputat la inchisoare.

D. D.: Eu cred ca ceea ce s-a obtinut astazi, dupa 8 ani sau 7 ani de deputatie, este foarte important ca ne-am intalnit, caci e greu…

I. I.: Toata asta-i, cum spune rusul „filichina gramota”, dl Diacov. Daca se doreste la Chisinau, tovarasul Lucinschi daca doreste, eu maine sunt acolo. Dvs stiti mai bine decat mine chestiunea aceasta. Cine-s eu, dvs stiti?

D. D.: Ei, in fata camerei de luat vederi nu trebuie sa…

I. I.: Da de ce? Hai sa spunem odata si odata la oameni cine sunt eu si de ce stau eu aici. Al carui regim detinut politic sunt? A regimului de la Chisinau?

Sunt prizonier de razboi al Federatiei Ruse.

Trebuie sa stiti ca am fost mobilizat si am luptat impotriva lor.

Mi-ati spus: taci! Am tacut. Si-acuma ce? Opt ani sed aici ca prostul? Cineva ragaie a coniac acolo.

D. D.: …Cred ca, ca…

I. I.: Dle Diacov… De ce nu-i opriti Dvs?..

D. D.: Eu is absolut de acord ca si… ca mai inainte s-a vorbit pe tema asta si azi s-a vorbit, de pus conditii, de ce nu s-a vorbit…

I. I.: Dle Diacov, v-am auzit cand Iurie Rosca ridica problema, in direct am auzit la radio si dvs ati spus ca incolo-incoace… Nu ati ridicat-o niciodata. Cum puteti dvs rezolva problema Transnistriei, fara a da difinitia, dar ce a fost, totusi, in 1992. Ce a fost? Dvs stiti ce-a fost?

D. D.: Da, da…

I. I.: A fost un razboi. Nu conflict interetnic, a fost un razboi, o agresiune a Federatiei Ruse asupra tanarului stat Moldova…

De ce nu se spune asta? Se spune ca nu stiu ce si nu stiu cum, Lucinschi zice, hai sa nu-i numim separatisti ca se supara. Atunci eu cine-s?

D. D.: Pai, da, sigur…

I. I.: Inca una: eu am imunitate parlamentara? Unde-i imunitatea mea parlamentara? Unde-i imunitatea mea parlamentara?

D. D.: Pai de asta si am venit ca sa incercam…

I. I.: Maracuta cine-i? De ce el are imunitate parlamentara? A mea mi-a luat-o. Intra in Parlament la noi, fara sa-l opreasca cineva, chiar daca a facut o rebeliune militara impotriva Moldovei.

D. D.: Ii foarte important ca noi, pas cu pas sa hotaram…

I. I.: Cati ani ne mai dati?

D. D.: Din pacate, din pacate si cazul Ilascu, hai sa nu vorbim asa, mie imi pare rau ca vorbim acuma asa mai public…

I. I.: Dar eu vad ca dvs va trebuie asta pentru publicitate. Imi pare rau ca ma folositi iar.

D. D.: Cine va foloseste, eu cred ca toata lumea doreste sa-l vada pe Ilascu, macar sa-l vada, macar sa discute, macar sa avem, sa avem o, o…

I. I.: Cine a dorit m-a vazut…

D. D.: Eu cred ca este un punct important ca noi sa facem pas cu pas, dar sa mergem inainte…

I. I.: Ce fel de pas cu pas?

D. D.: Sa constatam, sa constatam ca este o situatie…

I. I.: Care situatie? Spuneti care?

D. D.: Si cu Transnistria rezolvarea problemei, si cazul Ilascu, de o judecata neconstitutionala, a unui regim neconstitutional…

I. I.: Judecatoria Suprema a dlui Puscas a anulat chestiunea asta, s-a determinat ca eu sunt aici retinut cu forta.

A fost un pas, trebuia si al doilea pas. De ce nu s-a facut?

D. D.: Bun, eu…

I. I.: Singuri va-ntalniti, faceti bancheturi, incolo-incoace, impartiti bani acolo si de nimic, Ilascu las-sa stee acolo.

Nu tineti cont, pentru ca Ilascu e unionist, si-i cu Romania, si e un simbol…

D. D.: Nu-i obiectiv…

I. I.: Ei, ba, nu-i obiectiv… Pai de ce stau eu aici?

D. D.: Noi ne-am intalnit aici ca Misiunea OSCE care a fost acceptata si de partile care au fost la tratative, ca partile OSCE sa se adresez la-la-la state…

I. I.: Dar nu trebuie, n-o sa vina americanii sa ma duca de aici.

D. D.: Pai, bun, dar ce sa fac?

I. I.: Vine Maracuta, l-ati insfacat dintr-un loc si-l tineti acolo… S-a terminat vorba. Ati terminat si cu stampilele, le-ati luat stampilele si s-a terminat, maine eu sunt acolo… Eu v-am dat Dvs sa puneti problema Transnistriei in Parlament. Am dreptul eu sa pun aceasta problema?

D. D.: Da, da.

I. I.: Va spun acum de ce am votat eu pentru Sturza. Nu l-am stiut si am putut sa nu votez pentru dansul. A doua zi Lucinschi a spus ca s-a facut prin sistema Securitatii. Stiti foarte bine prin ce sistema s-a facut. Am vrut sa fac un precedent, ca eu ca deputat ma pot folosi de drepturile mele.

Acum eu v-am dat dvs o initiativa parlamentara ca sa ridicati dvs problema Transnistriei si a grupului Ilascu in Parlament. Veti aduce documente de la Securitate, cine-s eu, cum si de ce… Si o sa luati o hotarare.

D. D.: Bun, eu am primit-o si, am primit-o duminica…

I. I.: Dar eu mai stau aici…

D. D.: Nu hai, noi asta…

I. I.: Bun, ei is foarte interesanti oamenii istea care vorbesc acolo despre aceasta problema. Dar trebuie sa se stie ce a vorbit la Stauceni atunci Snegur, Andronic ce-a vorbit cand era presedintele comisiei pentru problema Ilascu…

D. D.: Si Rosca ce-a vorbit…

I. I.: Si Rosca, da. Si de ce Lucinschi l-a dat anul trecut pe Botnaru afara. Stiti foarte bine de ce l-a dat.

D. D.: De unde stiti ca eu stiu, eu nu stiu.

I. I.: Domnul Diacov, dvs sunteti al treilea ori al doilea om in stat.

D. D.: Da, da eu nu stiu tot ce se intampla in acest stat, adica…

I. I.: Nu-mi plac oamenii smecheri. Iaca oamenii destepti imi plac, da cei smecheri nu.. Imi sunteti sef si ma adresez catre dvs, cum m-am adresat si lui Matei m-am adresat nu o data, sa se puna problema lui Ilascu. Ei fac asa, ca sa nu se zica ca nu se face ceva.

D. D.: Bun, Ilie, noi am facut acest pas si am obtinut, am obtinut ca nu era asa de usor si cu Durieu, cand a fost senatoarea franceza, tot n-a fost asa de usor. Eu cred ca noi astazi, insasi faptul ca a avut loc aceasta intalnire, ca exista o intelegere cat de cat cu OSCE ca OSCE sa ridice problema asta in fata si a altor state, sa interpeleze ca sa…

I. I.: Cine o sa vie din alte state? Care state?

D. D.: Procesul, procesul acesta depinde si de procesul integru, hai sa fim seriosi, fiindca nu poti sa vii aicea. Cu ce sa vii, cu…

I. I.: Domnu Diacov, eu v-am spus ce trebuie de facut. Transnistria nu da nici un banut in bugetul R. Moldova.

D. D.: Asta-i drept.

I. I.: Dvs le dati stampile, tot ce doresc, ca sa intretina armata care ma tine pe mine aici, le dati banii cu care trebuie intretinuta armata noastra. Tineti armata lor care isi bate joc de mine aici. Anul trecut n-am putut sa scriu, ca m-au tinut blocat, dar ceea ce a scris Andrei Ivantoc – totul e adevarat. Eu nu iubesc sa ma jelui, cate s-au facut in ochii mei, chiar intentionat si dirijate de la Chisinau.

D. D.: Da. Exista si acest lucru. Din pacate sunt mai multe, mai multe, cum se spune, piese care s-au staruit sa foloseasca toate chestiile acestea. Eu va spun sincer, ca ieri am vorbit cu fractiunile parlamentare, chiar cu dl Voronin am vorbit…

I. I.: Macar pe Voronin nu-l mai amintiti aici.

D. D.: Eu inteleg, dar este fractiune in Parlament. Sigur ca trebuie cumva sa gasim…

I. I.: Cum se poate asa, oamenii care au luptat pentru integritate stau acum in strada si cer banuti, eu care am luptat sed aici ca prostanacul, iar acei numai au umblat incolo-incoace, alde Voronin, stau acum si ragaie a coniac in parlament, nu fac nimic.

De ce se intampla chestiunile estea? Ce, idealurile noastre in 89-90 acestea au fost, ca sa vina inapoi comunistii?

D. D.: Dvs stiti pozitia mea…

I. I.: Stiti de ce imi pare rau? Pe mine ma numesc terorist, dar eu as fi de acord sa fiu terorist. Daca opt ani stau aici si ei ma numesc terorist, ce se face cu ei? Eu nu ma pot apara aici, dar dumneavoastra, din fruntea Parlamentului sunteti obligat sa ma aparati. „Delovaia gazeta” scrie „terorist Ilascu”, de ce nu ma aparati?

D. D.: Asta nu-i punctul meu de vedere si eu nu-l impartasesc. E important ca noi sa-a-a…

I. I.: Dar nu va doare pe dvs?

D. D.: Ma doare, insusi faptul ca am venit aicea, ca puteam sa nu vin cum nu au venit multi altii.

I. I.: Domnul Diacov, dvs daca doreati, veneati cu 2-3 ani in urma.

D. D.: Am dorit-o si doi-trei ani in urma, daca vreti sa credeti si am ridicat problema asta, si nu o data, pacat ca nu avem martori aici, si pe unul si pe altul, cei care sunt responsabili. Dar azi dimineata am ridicat-o de acuma si am pus conditia ca eu particip la sedinta asta numai cu conditia ca dati voie ca sa vedem ca este un deputat care eu vreu sa-l vad cum arata, fiindca nu-i normal ca un deputat din Kazahstan, ca unul din Duma de Stat, ca unul din Franta, sa vie sa vorbeasca si noi n-avem posibilitatea.

I. I.: Eu va rog sa hotarati chestiunea ceea personala cu care a fost Nina, restul…

D. D.: Da, da, da.”

reprodus dupa PRO-TV Chisinau, 16 mai, 2000

* Cele 11 state ale APCEMN fac apel pentru eliberarea grupului Ilascu

La Kiev, in perioada 7-9 decembrie, a avut loc reuniunea Adunarii Parlamentare pentru Cooperarea Economica in zona Marii Negre (APCEMN).

Delegatiile Romaniei si Republicii Moldova au initiat o declaratie-apel care cere eliberarea „imediata si neconditionata a grupului Ilie Ilascu”, tinut in temnita „de catre un guvern nerecunoscut de comunitatea internationala”.

Toate cele 11 state membre ale APCEMN, fara rezerva, au semnat declaratia.

Romania Libera, 14 decembrie 1999

* Federatia Internationala pentru Abolirea Torturii cere eliberarea lui Ilascu

Federatia Internationala pentru Abolirea Torturii, organism transnational cu sediul la Paris, a lansat un nou apel pentru eliberarea grupului Ilascu, informeaza agentia Flux.

Apelul este adresat presedintelui de facto al acestei entitati parastatale, nerecunoscuta pe plan international, Igor Smirnov, in speranta declarata ca autoritatile de la Tiraspol, preocupate de imbunatatirea imaginii lor pe plan extern, nu vor ramane indiferente.

Federatia – singura organizatie careia i s-a permis, in 1995, sa-l viziteze pe Ilie Ilascu in inchisoare – subliniaza faptul ca starea celor patru detinuti s-a inrautatit simtitor in cei sapte ani de detentie. Presiuni psihologice sunt facute in special asupra deputatului Ilie Ilascu, caruia ii sunt refuzate drepturi umane elementare, se arata in apelul care aminteste ca, in aprilie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a inregistrat o cerere oficiala de examinare a situatiei grupului Ilascu.

28 octombrie 1999

* Transnistrenii se tem de internationalizarea “problemei” Ilascu

Pavel Barbalat, presedintele Curtii Constitutionale a Republicii Moldova (fost judecator la Curtea Suprema de Justitie de la Chisinau acum opt ani, in perioada asa-zisului proces montat de transnistreni), despre situatia grupului Ilascu:

“Am insistat (atunci, in 1992 – n.n.) sa avem acces la materialele dosarului – nu ni s-a permis… Am reusit sa obtinem copia sentintei, am depus un protest prin care ceream anularea ei.

Protestul a fost transmis la Procuratura Generala pentru a initia in temeiul lui o ancheta penala. Ceream sa fie trase la raspundere persoanele care au anchetat si au pronuntat sentinta; pentru ca eu consider ca acestia au comis un act ilegal.

Astazi trebuie sa ne inarmam cu rabdare, si sa purtam discutii, sa implicam organismele internationale, pentru ca autoritatile de la Tiraspol se tem de internationalizarea problemei. Ei prefera sa discutam noi cu dansii, cu rusii si cu ucrainenii. Nu le place cand se discuta in forurile europene si cele internationale.”

FLUX, Chisinau, 14 Aprilie 1999

Avand in vedere ca nici pana in prezent nu s-a dat curs executarii Deciziei Judecatoriei Supreme a Republicii Moldova din 3 februarie 1994 Dosarul nr. 02d-39/94 prin care, citam:

„Totodata cu casarea sentintei a judecatoriei anticonstitutionale se revoca ca nelegitima masura preventiva starea de arest in privinta lui Ilasco I.S., Garbuz V.G., Lesco A.D., Ivantoc A.M., Petrov T.M. si Godiac P.I.”

(ulterior, Garbuz si Godiac au fost eliberati , n.n.)

astazi, 26 noiembrie 1998, am consultat Biroul de Avocati din Amsterdam pentru respectarea Drepturilor Omului.

Dupa o prezentare din punct de vedere juridic a evolutiei situatiei in cazul grupului Ilascu, de la data arestarii si pana in prezent; aratand ca, in ciuda hotararii dispuse de cel mai mare forum al JUSTITIEI din Moldova la data de 3 februarie 1994, cei patru prizonieri de constiinta: Ilie Ilascu, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Popa sunt inca detinuti, ilegal, in inchisoarea din Tiraspol, am solicitat Biroului de Avocati, mai sus mentionat, un aviz de specilaitate in vederea inaintarii acestui caz la Curtea Europeana de la Strasbourg.

Raspunsul a fost urmatorul:

„Curtea Europeana de la Strasbourg ia in dezbatere numai cazurile care sunt prezentate in termen de 6 luni de la data cand s-a data o hotarare judecatoreasca in tara respectiva si numai dupa ce s-au epuizat toate mijloacele juridice, respectiv dupa Decizia celei mai inalte Curti din Moldova, in cazul nostru deci – la 6 luni de la Hotararea Judecatoriei Supreme a Moldovei. In cazul in care totusi se inainteaza o plangere care nu indeplineste aceasta minima conditie de 6 luni, atunci plangerea se respinge, chiar de la prima sedinta de dezbatere in fata Curtii Europene”.

Ce trebuie facut in aceasta situatie, am intrebat.

In asemenea situatie este nevoie de o „revedere” a cazului, deci de o reanalizare a dosarului de catre Judecatoria Suprema a Moldovei, avand in vedere ne-executarea pana la data prezentei a Deciziei din 3 februarie 1994.

Reanalizarea cazului, plecand de la faptul ca decizia din 3-02-1994 nu a fost dusa la indeplinire in ceea ce priveste eliberarea celor patru cetateni in urma revocarii arestului preventiv, va trebui finalizata cu luarea unei NOI DECIZII de catre Judecatoria Suprema a Moldovei in care sa se stipuleze ca TERMEN de EXECUTARE IMEDIAT a deciziei luate, in asa fel incat in cazul neexecutarii acestei decizii, sa ramana timpul necesar depunerii unei eventuale plangeri la o Curte de Apel Internationala.

Acestea sunt caile juridice de rezolvare, in cazul celor patru detinuti ilegal la Tiraspol : Ilie Ilascu, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Popa.

Bineinteles, daca pe plan intern, autoritatile din Republica Moldova trec imediat la executarea deciziei Judecatoriei Supreme si-i elibereaza pe cei patru cetateni, nu va mai fi cazul de a apela la o curte internationala de justitie .

Comitetul International pentru Eliberarea Grupului ILASCU, 26 noiembrie 1998

HOTARAREA Parlamentului Republicii Moldova cu privire la intensificarea eforturilor diplomatice si la identificarea solutiilor practice in vederea eliberarii detinutilor politici Ilie ILASCU, Alexandru LESCO, Tudor PETROV-POPA si Andrei IVANTOC

Nr.602-XIII din 03.10.95

Avind in vedere faptul ca sus-numitii cetateni ai Republicii Moldova au fost arestati, judecati si condamnati nelegitim de o instanta judiciara ilegala, fapt ce contravine oricaror norme de drept national si international;

luind in considerare faptul ca din vara anului 1992 si pina in prezent administratia autoproclamatei republici nistrene continua, in pofida numeroaselor demersuri ale celor mai prestigioase organisme internationale abilitate cu respectarea drepturilor omului, sa-i tina in captivitate pe cei patru detinuti politici, aplicindu-le un tratament inuman;

fiind ingrijorat de starea grava a sanatatii detinutilor politici precum si de faptul ca Ilie ILASCU se afla de un an si jumatate in imposibilitatea de a-si exercita mandatul de deputat in Parlament;

calificind drept insuficiente actiunile Executivului intreprinse pina in prezent in problema eliberarii detinutilor politici de la Tiraspol si Hlinaia,

Parlamentul adopta prezenta hotarire:

Art. 1. – Guvernul este obligat sa trateze problema detinutilor politici ca pe una prioritara, sa gaseasca solutiile ei practice si sa prezinte sistematic in Parlament rapoarte despre evolutia negocierilor si actiunile intreprinse.

Art. 2. – Ministerul Afacerilor Externe va solicita, prin intermediul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova, guvernelor tarilor respective un sprijin efectiv in vederea eliberarii detinutilor politici Ilie ILASCU, Alexandru LESCO, Tudor PETROV-POPA, Andrei IVANTOC.

PRESEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

Chisinau, 3 octombrie 1995.

Nr. 602-XIII.

HOTARAREA Parlamentului Republicii Moldova pentru abrogarea art.1 si art.3 din Hotarirea Parlamentului nr.8-XIII din 29 martie 1994 cu privire la asigurarea conditiilor pentru exercitarea functiilor de deputat dlui Ilie Ilascu, deputat in Parlament din partea Aliantei Frontului Popular Crestin Democrat, si la eliberarea celorlalti detinuti

Nr.195-XIII din 22.07.94

Dat fiind faptul ca posibilitatile comisiilor create de Parlament sint limitate, mai ales in situatia in care un deputat e retinut neligitim de un regim anticonstitutional, iar toate metodele parlamentare au fost epuizate, Parlamentul Republicii Moldova adopta prezenta hotarire.

Art.1. – Se abroga art.1 si art.3 din Hotarirea Parlamentului nr.8-XIII din 29 martie 1994 cu privire la asigurarea conditiilor pentru exercitarea functiilor de deputat dlui Ilie Ilascu, deputat in Parlament din partea Aliantei Frontului Popular Crestin Democrat, si la eliberarea celorlalti detinuti si se exclude textul „in comun cu comisia parlamentara” din art.2.

Art.2. – Guvernul si Procuratura Republicana vor informa regulat Parlamentul despre efecienta actiunilor intreprinse.

Art.3. – Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

PRESEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

Chisinau, 22 iulie 1994.

Nr. 195-XIII.

HOTARAREA Parlamentului Republicii Moldova cu privire la asigurarea conditiilor pentru executarea functiilor de deputat dlui Ilie Ilascu, deputat in Parlament din partea Aliantei Frontului Popular Crestin Democrat, si la eliberarea celorlalti detinuti.

Nr.8-XIII din 29.03.94

Dat fiind faptul ca mandatul dlui Ilie ILASCU, deputat in Parlament din partea Aliantei Frontului Popular Crestin Democrat, a fost validat in conformitate cu Avizul cu privire la rezultatele alegerilor in Parlamentul Republicii Moldova din 25 februarie 1994 al Plenului Judecatoriei Supreme investit cu functii de Curtea Constitutionala, in temeiul art. 95 din Constitutie, art. 25 din Legea cu privire la statutul deputatilor poporului in Republica Moldova, Parlamentul Republicii Moldova adopta prezenta hotarire.

Art. 1 abrogat prin Hot. Parl. nr.195-XIII din 22.07.94

Art.2. – Guvernul si Procuratura Republicana vor asigura conditiile pentru eliberarea deputatului Ilie ILASCU si a celorlalti detinuti.

Art. 3 abrogat prin Hot. Parl. nr.195-XIII din 22.07.94

Art. 4. – Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

PRESEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

Chisinau, 29 martie 1994.

Nr. 8-XIII.

DECIZIA de CASARE

Dosarul nr. 02d-39/94

Judecatorii: Ivanova C.D., Zenina A.M., Meazina A.M.

DECIZIE :

Anul 1994 luna februarie data 3

Colegiul Judiciar penal al Judecatoriei Supreme a Republicii Moldova având in componenta sa:

Presedinte de sedinta: Gorea N.C.

Judecatorii: Grajdan M.N. si Mirzac G.V.

Grefierul: Girbu S.B.

A cercetat in sedinta deschisa cauza privind condamnarea:

ILASCO Ilie Stefan, nascut la 30 iulie 1952 in satul Toxobeni raionul Falesti, domiciliat or. Tiraspol str. Pacii 50/1 apa.1, moldovean, studii superioare, casatorit, doi copii minori, fara antecedente penale;

GARBUZ Vladimir Gheorghe, nascut la 23 aprilie 1947 in s. Chitcani raionul Slobozia, domiciliat in aceeasi localitate pe str. Suvorov 65, moldovean, studii superioare, casatorit, fara antecedente penale;

LESCO Alexandru Dumitru, nascut la 21 februarie1955 in s. Cosernita raionul Floresti, domiciliat or. Tiraspol str. Zelinschi 3/2 apar.62, moldovean, studii medii, casatorit fara antecedente penale.

IVANTOC Andrei Matvei, nascut la 9 martie 1961 in s. Opeci raionul Causeni, domiciliat or. Tiraspol str.Tineretului 58/4, apa.35 moldovean, studii medii, casatorit, doi copii minori, antecedente penale;

PETROV Tudor Mihai, nascut la 23 februarie 1963 in s. Chistelnita raionul Telenesti, domiciliat or. Tiraspol str. Textilcic ,40, apt 317, moldovean, studii medii, casatorit, doi copii minori, fara antecedente penale;

GODIAC Petru Ilie, nascut la 1 septembrie 1967 in s. Talmaz raionul Stefan Voda, domiciliat or. Tiraspol str. Kamarov 10, apa.106, moldovean, studii medii, casatorit, fara antecedente penale;

Dupa recursul presedintelui adjunct – interimar al Judecatoriei Supreme Republicii Moldova impotriva sentintei Colegiului penal a asa numitei Judecatorii Supreme a Republicii Moldovenesti Nistrene – organ anticonstitutional din 9 decembrie 1993, prin care au fost condamnati:

Ilasco I.S. baza art. 69, art. 2 art. 67, 17 punct 4,6,7 art.88 atr.227 Cod penal este achitat fiindca nu sa dovedit participarea lui la savirsirea infractiunii.

Prin cumulul de infractiuni prevazute de art. 67/1, 69, alin1 63, 17 , 15, punc.3 6 art 88, 17 alin 3 art. 182, 17 si art.127 alin 1.art 222. Cod penal si in baza art. 39. Cod penal — Ilasco a fost condamnat la pedeapsa capitala prin impuscare cu confiscare averii personale;

Petrov T.M. In baza art. 69, 15 si art. 65 Cod penal este schimbat , fiindca nu sa dovedit participarea lui la savirsirea infractiunii.

Prin cumulul de infractiuni prevazute de art.15 si alin.1 art. 63 alin 1 art. 63, alin 2 ; art. 96 al.3; art.182 al. 3; alin. 2, art. 227 ; alin.2 , art. 227; art. 127 Cod Penal. In baza art.39 CP, Petrov T.M. a fost condamnat la 15 ani privatiune de liberate cu ispasirea pedepsei in inchisoare de cu confiscarea averii personale;

Ivantoc A.M. In baza art. 69,15 art. 65 Cod penal a fost achitat , fiindca nu sa dovedit participarea lui la savirsirea infractiunii.

Prin cumulul infractiunii prevazute de art.15 si alin. 1, art 63 alin.1, art. 63, alin. 2, art. 227, alin 3, art 182, 127, alin 2, art. 227, alin 2, art 96 Cod penal in baza art. 39 Cod penal, Ivantoc A.M. a fost condamnat la 15 ani privatiune de libertate cu ispasirea pedepsei in colonia de corectare prin munca cu regim riguros si confiscarea averii personale;

Lesco A.D. este achitat in baza art. 69, 15 si art. 65, alin. 2, art. 227 Cod penal ca nu sa dovedit participarea lui la savirsirea infractiunii in baza art.15 punct 4,6,7 art.88 Cod penal din lipsa elementelor constitutive ale infractiunii.

Prin cumulul de infractiuni prevazute de art.15 si alin. 1 art. 63 ,17 alin.1, art. 63, 127, alin.227 Cod penal in baza art.39. Cod penal Lesco A.D. este condamnat la 12 ani privatiune de libertate cu confiscarea averii personale si ispasirea pedepsei in colonie de corectare prin munca cu regim riguros;

Garbuz V. Gh. In baza art. 69,13 si 65 alin 2 art. 227/1 Cod penal este achitat ca nu s-a dovedit participarea lui la savirsirea infractiunii .

Prin cumulul de infractiune prevazute de art.15 si punct 3, 6 art. 88, 127, alin.2 art. 227, 15 si alin1 art. 63, alin 1 art 63, alin. 3 art.182 si art 207 Cod penal cu aplicarea art.42. Cod penal in baza art.39 Cod penal este condamnat la 6 ani privatiune de libertate cu confiscarea averii personale, cu ispasirea pedepsei in colonie de corectare prin munca cu regim riguros.

Godiac P.I. In baza art. 227 alin. 2 Cod penal e condamnat la 2 ani privatiune de libertate in colonie de corectare prin munca cu regim comun.

Ilasco I.S., Petrov T.M. Ivantoc A.M, Lesco A.D., Garbuz V. Gh si Godiac P.I. se afirma sub stare de arest.

Ascultind referatul judecatorului Gorea N.S. si concluziile procurorului Tighineanu V.A. care a considerat ca sentinta sa fie casata cu restituirea cauzei Procurorului Republicii Moldova pentru efectuarea anchetei penale prealabile., Colegiul penal al Judecatoriei Supreme a Republicii Moldova.

CONSTATA:

Ilasco, Petrov, Ivantoc, Lesco, Garbuz si Godiac sunt recunoscuti culpabili de un organ anticonstitutional in savirsirea unor infractiuni;

Ilasco , Petrov, Ivantoc, lesco si Garbuz – in savirsirea unor infractiuni deosebit de periculoase contra Statului.

Tot ei si Godiac – in purtarea, pastrarea si procurarea armelor de foc, munitiilor.

Ilasco si Garbuz in tentativa la omor primiditat.

Ilasco, Petrov, Ivantoc, si Garbuz – in rapirea autovehiculului.

Petrov si Ivantoc – in vatamarea intentionata mai putin grava a integritatii corporale.

Garbuz –in uzurparea titlului unei persoane oficiale.

Ivantoc si Ilasco- in pastrarea purtarea si procurarea armei albe.

In recurs se inainteaza intrebarea de casare a sentintei cu restituirea cauzei reanchetare din faza de intetarea procesului penal, considerind ca ancheta penala si sedinta judiciara s-a efectuat cu incalcarea art. 150, 153 din Constitutia Republicii Moldova.

Critica sentintei este intemeiata.

Sentinta judecatoriei asa anumitei Republici Nistrene contravine art. 150, 153 din Constitutia Republicii Moldova , art. 7 82 CPP al Moldovei , Hotaririi Parlamentului Moldovei din 10 septembrie 1991, prin care Republica a adresat la actele internationale, privind Drepturile Omului, care stabilesc cu justitia in cazurile penale se infaptuiesc numai de catre instanta legitima de judecata.

Din materialele in cauza reesa ca sentinta de a adopta o judecata anticonstitutionala si de aceia trebuie casata cu restituirea cauzei Procurorului Moldovei de a considera daca in actiunile detinutilor politici se contine vreo incalcare a Legii Moldovei.

Totodata Colegiul penal al Judecatoriei Supreme a Moldovei considera ca Procurorul Republicii trebuie sa examineze chestiunea de a intenta un proces penal impotriva judecatorilor, procurorului si anchetatorilor anticonstitutionali, care au participat la efectuarea procesului penal si la pronuntarea sentintei nelegitime, prin care s-a pus in pericol viata, libertatea si sanatatea condamnatilor.

Colegiul penal considera ca fapta savirsita de persoanele numite intruneste elementele constitutive ale infractiunilor prevazute in art. 190, 191 si 192 CP al Moldovei.

Totodata cu casarea sentintei a judecatoriei anticonstitutionale se revoca cu nelegitima masura preventiva starea de arest in privinta lui Ilasco I.S., Garbuz V.G., Lesco A.D., Ivantoc A.M., Petrov T.M. si Godiac P.I.

Conform art. 319 p. 2 CPP al Moldovei, Colegiul penal al Judecatoriei Supreme a Republicii Moldova

DECIDE:

Casarea Colegiului Penal al asa numitei Judecatorii Supreme a Republicii Moldovenesti Nistrene – organ anticonstitutional din 9 decembrie 1993 in cauza asa numitului grup Ilasco Ilie Stefan, Garbuz Vladimir Gheorghe, Lesco Alexandru Dumitru, Ivantoc Andrei Matvei, Petrov Tudor Mihai si Godiac Petru Ilie cu restituirea cauzei Procurorului Republicii Moldova de a efectua un control pentru stabilirea temeiurilor de a intenta un proces penal.

Masura preventiva – starea de arest in privinta grupului sus numit ca nelegitima se revede ca.

Copia deciziei de expediat Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Nistrene pentru executare.

Copia deciziei de expediat Procurorului pentru examinarea chestiunii in vederea intentarii unui proces penal fata de judecatorii anticonstitutionali Ivanova A.D., Zenin A.M. si Meazin A.M., procurorul Averin N.V. si persoanelor oficiale ce au efectuat ancheta penala.

Presedintele de sedinta N. Gorea

Judecatorii M. Grajdan

G. Marzac

Copie justa!

* Protest al Colegiului Penal al Judecatoriei Supreme de la Chisinau

01.02.94 02d-39/94

Chisinau

Colejiul Penal a Judecatoriei Suprema Moldova

Prin sentinta Colegiului penal a asa numitei Judecatorii Supreme a Republicii Moldovenesti Nistrene – organ anticonstitutional din 9 decembrie 1993,

ILASCO ILIE STEFAN, nascut la 30 iulie 1952 in s. Toxobeni r-nul Falesti, domiciliat or. Tiraspol str. Pacii 50/1 apa.1 moldovean studii superioare, casatorit, doi copii minori fara anticidente penale;

GARBUZ VLADIMIR GHEORGHE, nascut la 25 aprilie 1947 in s. Chitcani raionul Slobozia, domiciliat in aceeasi localitate pe str. Suvorov 65, moldovean, studii superioare, casatorit, fara antecedente penale;

LESCO ALEXANDRU DUMITRU, nascut la 21 februarie 1955 in s. Cosernita raionul Floresti, domiciliat in or. Tiraspol str. Zelinschi 3/2 apa. 62, moldovean studii medii, casatorit, fara antecedente penale;

IVANTOC ANDREI MATEI, nascut la 9 martie 1961 in s. Opaci raionul Causen, domiciliat in or. Tiraspol str. Tineretului 58/4 apar.35 moldovean, studii medii, casatorit, doi copii minori, fara antecedente penale;

GODIAC PETRU ILIE, nascut la 1 septembrie1967 in s. Talmaz raionul Stefan Voda, domiciliat or. Tiraspol str. Kamarov 10 apa.106, moldovean, studii medii, casatorit, fara antecedente penale;

PETROV TUDOR MIHAIL, nascut la 23 februarie 1963 in s. Chistelnita raionul Telenesti, domiciliat or. Tiraspol str. Telstiscic,40 apa.317, moldovean, studii medii, casatorit, fara antecedente penale;

Au fost condamnati:

Ilasco I.S. in baza art. 69, alin 2 art.67, 17, punct 4,6,7 art.88, alin.2 art.227. cod penal Moldova este achitat din lipsa elementelor constitutive ale infractiunii de baza art.69, 65. Cod penal este achitat fiindca nu sa dovedit participarea lui la savirsirea infractiunii.

Prin cumulul de infractiuni prevazute de art. 67/1 , 69, ali.1 art.63,17,15 pun. 3,6, art.88, 17 alin.3 art.182 17 si art. 127 alin1 art. 227 alin. 2 art.227. Cod penal in baza art.39 Cod penal Ilasco a fost condamnat la pedeapsa capitala prin impuscare cu confiscarea averii personale;

Petrov F.M. in baza art.69, 15 si art.65 Cod penal este achita, fiindca nu sa dovedit participarea lui la savirsirea infractiunii.

Prin cumulul de infractiuni prevazute de art.15 si aliniatul 1 art.63, alin1, art.63 alin.2, art.96 alin.3, art.182 alin.2, art. 227/1, alin2 art.227 si art127 Cod penal in baza art.39 Cod penal Petrov F.M. a fost condamnat la 15 ani de privatiune de libertate cu ispasirea pedepsei in inchisoare cu confiscarea averii personale.

Ivantoc A.M. in baza art.69 15, art.65 Cod penal a fost achitat, fiindca nu sa dovedit participarea lui la savirsirea infractiunii .

Prin cumulul de infractiuni prevazute de art.15si alin.1 art. 63, alin 1 art.63 alin.2 art.227, alin3 art182, 127 alin2 art227/1 alin1. Art227, alin2 art96. Cod penal in baza art.39 Cod penal. Ivantoc A.M. a fost condamnat la 15 ani de privatiune de libertate cu ispasirea pedepsei in colonie de corectare prin munca cu regim riguros si confiscarea averii personale;

Lesco A.D. este achitat in baza art69,15 si art. 65 alin.2 art. 227 . Cod penal, ca nu s-a dovedit participarea lui la savirsirea infractiunii si in baza art.15 si pun. 4,6,7 art. 88 Cod penal din lipsa din lipsa elementelor constitutive ale infractiunii.

Prin culmul de infractiuni prevazute de art.15 si alin.1 art. 63, 17 alin1 art.63, 127, 17 si 127, alin 2 art. 227 Cod penal in baza art.39 Cod Penal Lesco AA.D. este condamnat la 12 ani privatiune de libertate cu confiscarea averii personale si ispasirea pedepsei in coloniile de corectare prin munca cu regim riguros;

Garbuz V. Gh. In baza art.69, 15 si 65 alin 2 art. 227/1 Cod penal este achitat ca nu sa dovedit participarea lui la savirsirea infractiunii.

Prin cumulul de infractiuni prevazute de art.15 si punct 3, 6 art88, 127, alin.2 art227, 15 si alin.1 art.63, alin 1art 63 alin.3 art. 182si art. 207 Cod Penal este condamnat la 6 ani de privatiune de libertate cu confiscarea averii personale cu ispasirea pedepsei in colonie de corectare prin munca cu regim riguros.

Godiac P. I. in baza art.227 alin2 Cod penal e condamnat la 2 ani privatiune de libertate in colonie de corectare prin munca cu regim comun.

Ilasco I.S., PetrovT.M., Ivantoc A.M., Lesco A.D., Garbuz V.G. si Godiac P.I. se afla sub straja.

Ilasco, Petrov, Ivantoc, Lesco, Garbuz si Godiac sint recunoscuti culpabili de un organ anticonstitutional in savirsirea unor infractiuni:

Ilasco, Petrov, Ivantoc, Lesco si Garbuz – in savirsirea unor infractiuni deosebit de periculoase contra Statului.

Tot ei si Godiac – in purtarea, pastrarea, si procurarea armelor de foc, munitiilor.

Ilasco si Garbuz – in tentativa la omor premeditat.

Ilasco, Petrov, Ivantoc, Lesco si Garbuz – in detereorarea premeditata a avutului proprietarului.

Ilasco, Petrov, Ivantoc si Garbuz – in rapirea autovehiculului.

Petrov si Ivantoc in vatamarea intentionata mai putin grava a integritatii corporale.

Garbuz in uzurparea titlului unei persoane oficiale.

Ivantoc si Petrov – in sustragerea armei de foc.

Ivantoc si Ilasco – in pastrarea si purtarea si procurarea armei albe.

Sentinta numita trebuie sa fie casata cu trimiterea materialelor in Procuratura Republicii Moldova pentru examinare in ordinea prevazuta de art.93 Cod procedura penala.

Justitia in Republica Moldova conform art.150 al Constitutiei Republicii Moldova se efectueaza numai de judecatorii, iar, examinarea cauzelor civile si penale in toate judecatoriile se efectueaza numai de judecatori, care au fost alesi in ordinea stabilita (art.153 al Constitutiei).

Dupa cum se vede sentinta numita este pronuntata din numele republicii, judecatorii si complet de judecata anticonstitutionale si decizia nu poate fi legitima.

Pentru aceste motive, in numele legii prevazute de art.351 Cod procedura penala.

ROG:

SENTINTA Colegiului penal al asa numitei Judecatorii Supreme a Republicii Moldovenesti Nistrene – organ anticonstitutional – din 9 decembrie 1993 in cauza lui Ilasco Ilie Stefan, Garbuz Vladimir Gheorghe, Lasco Alexandru Dumitru, Ivantoc Andrei Maftei, Petrov Tudor Mihail si Godiac Petru Ilie sa fie casata cu trimiterea materialilor in Procuratura Republici Moldova pentru examinare in ordinea prevazuta de art.93 Cod procedura penala.

Masura de reprimare – mentinerea sub straja de anulat.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Istorie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web