Deosebiri ale castelor de albine – Matca perfecta

in Agronomie

Apicultorul înregistrează deosebirile între cei doi indivizi femeli în primul rând ca mărime. La eclozionarea din celulă, matca cântăreşte cam de două ori mai mult decât lucrătoarea; când începe ponta, ea creşte considerabil în greutate. Pentru aprecierea dimensiunii ei se oferă ca măsură simplă lăţimea toracelui — vizibilă cu ochiul liber. Considerând mai îndeaproape anatomia mătcii şi a lucrătoarei, se pot observa peste 50 de deosebiri morfologice (ZANDER şi BBCKER 1925, LUKOSCHUS 1956 a).  Pentru apreciere în testul biologic, în afară de greutate se folosesc în primul rând forma capului, dezvoltarea mandibulelor şi a picioarelor posterioare precum şi numărul barbelor de pe ac. Dintre organele interne, se acordă atenţie specială ovarului şi spermatecii şi glandelor mandibulare şi faringiene (ZANDER şi BECKER 1925, WEISS 1978).

În cadrul diferenţelor multiple ale celor două caste de albine femele, cele esenţiale sunt localizate în cap. Imaginea din stânga reprezintă capul unei lucrătoare cu forma triunghiulară cu mandibule netede şi limbă lungă. În partea de faţă secţionată se poate vedea sus, glanda faringiană pereche (S) – având multe vezicule glandulare – , şi dedesubt, în dreapta şi în stânga scutului cranian, cele două glande mandibulare mici sub formă de sac (M). În dreapta se vede capul mătcii care este mai rotund, cu mandibule dinţate şi cu o limbă mică. Glandele faringiene lipsesc. În schimb sacii glandelor mandibulare superioare sunt foarte mult dezvoltaţi.

10

Din rezumatul celor mai importante criterii de castă reiese că aproape toate aceste deosebiri decurg din sarcinile biologice diferite ale celor două caste. La matcă nu sunt dezvoltate organele servind la adunarea hranei, construirea cuibului şi creşterea puietului, în timp ce sistemul ei reproducător este deplin dezvoltat; la lucrătoare — invers. O deosebire importantă între cele două caste de albină constă în durata vieţii. Albinele lucrătoare ating vara vârsta de 4—6 săptămâni, iarna — tot atâtea luni. Matca poate să trăiască 5 ani şi mai mult.

Larva care eclozionează din oul fecundat este una şi aceeaşi. După un timp apar însă deosebiri fiziologice la indivizii în dezvoltare, primele sunt cele legate de respiraţie. SHUEL şi DIXON (1959) menţionează că la un consum de oxigen egal, larva de matcă e mai mică — chiar în primele 15 ore ale vieţii — mai mult CO2 decât larva de lucrătoare.

Metatamul unei lucrătoare cu pintenul tarsic caracteristic

11

Puţin înainte de cea de a 3-a zi de viaţă larvară se constată primele deosebiri în metabolismul substanţelor plastice şi energetice. Dimpotrivă, cele referitoare la alcătuirea corpului, apar abia după a 3-a zi. Creşterea, ce-i drept, reprezintă o excepţie în acest sens. La începutul dezvoltării, larva lucrătoare creşte mai repede decât larva de matcă, spre sfârşitul celei de-a 4-a zile fiind însă depăşită de aceasta.

Deoarece mătcii îi lipsesc glandele cerifere ea nu poate clădi. De asemenea ea nici nu poate să-şi expună glanda odorifică. Numai lucrătoarea are pe ultimul tergit această glandă numită şi glanda lui Nassonov, pe care ea o  expune prin ridicarea abdomenului şi mişcând  rapid aripile.  Cu această glandă  ea  poate  atrage tovarăşele ei de  specie.

12

Procesele de dezvoltare fiind dirijate prin sistemul hormonal, nu e de mirare că şi structura histologică oferă indicii ale unui comportament secretor diferit, specific de castă. În prim plan se situează comportamentaliatea care produce hormonul juvenil. Larva de matcă prezintă un nivel net mai ridicat de hormon juvenil .

În ultimul timp DOGRA, ULRICH şi REMBOLD (1977) au constatat în timpul celei de a 2-a zile de viaţă larvară o creştere mai pronunţată a prelungirilor nervoase (ale celulelor neurosecretoare din creierul larvelor de matca) care alcătuiesc chiasma; la larva lucrătoare procesele analoage au apărut cu o zi mai târziu.

Ultimii doi ganglioni abdominali ai sistemului nervos, la  lucrătoare sunt vizibil despărţiţi (stânga), pe când la matcă s-au unit (dreapta).

13

14

 

Ovarul lucrătoarei este format numai din doua firicele subţiri (imaginea din stânga). Partea caudală, formată de oviducte (od) este partea finală a ovarului cu puţine ovariole fitiforme (ov). Deasupra ganglionului nervos posterior se poate recunoaşte spermateca rotundă (v.s.). Pata mare albă din imagine este glanda de venin (g.v.). Tubul digestiv a fost îndepărtat. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu preparatul de matcă (imaginea din dreapta). În cele două  ovare piriforme (ov) se pot  vedea  numeroase ovariole, depuse în fascicule. Spermateca  (v.s.)  este o sferă faţă de cel al mătcii.

15

Matca – mai  grea şi cu o durată a vieţii mai lungă, atinge mult mai repede stadiul de adult — 16 zile durează evoluţia ei generală – decât lucrătoarea, care eclozionează abia după 21 de zile. Puncte determinante sunt eclozionarea din ou (după cele 3 zile stadiul de ou, la fel de lung) şi căpăcirea — la larva de lucrătoare după 8 zile, iar la larva de matcă după 6 ½ zile. Marea deosebire în evoluţia generală apare abia în timpul nimfozei. Linia de demarcaţie între cea de a 4-a şi a 5-a zi de viaţă indică crescătorului că până în acest moment larvele tinere de lucrătoare pot fi schimbate în mătci perfecte.

Dezvoltarea bipolară a castelor albinei devine evidentă, după cum am văzut, încă din primele zile ale stadiului larvar. Putem să presupunem că începe imediat după eclozionarea larvei. Pe de altă parte, în formarea castelor există o serie de factori care indică o labilitate extrem de mare. Transvazând în botce artificiale larve de lucrătoare de diferite vârste, se obţin mătci dacă vârsta larvelor este de până la 3 zile. Din larve de 4 zile ies lucrătoare. Din vârste intermediare ies deseori „animale intermediare”. Primele menţiuni în acest sens, ale lui KLEIN (1904) şi KOJEVNIKOV (1905), au fost confirmate prin experimente sistematice de către ZANDER şi BECKER (1925). Ultimii doi autori au demonstrat în primul rând că schimbarea de la lucrătoare la matcă are loc într-un interval scurt al vieţii larvare, nu pe măsura înaintării în vârsta a larvei transvazate.

Această constatare nu este chiar de la sine  înţeleasă  (presupune explicaţii). Dacă încă de la eclozionare hrana larvei de lucrătoare este diferită de cea a larvei de matcă şi dacă în primele zile ale stadiului larvar pot fi deja demonstrate diferenţe de metabolism şi devieri hormonale, ar fi de aşteptat ca şi indivizii adulţi să prezinte deosebiri după cum provin din ou sau din larve mai tinere sau mai vârstnice de lucrătoare. Ei credeau că numai din indivizi crescuţi din ou se dezvoltă mătci perfecte.

Experimentele cuprinzătoare ale lui WEAVER (1957) şi WEISS (1971, 1978) contrazic însă posibilitatea unei influenţări atât de timpurii a caracteristicilor de castă şi confirmă constatările lui ZANDER şi BECKER asupra momentului schimbării (=virării) bruşte a caracteristicilor de castă în cea de a 3-a zi a stadiului larvar. Excepţie face numai greutatea adultului: începând de la stadiul de ou şi treptat odată cu vârsta mai mare a larvei de lucrătoare la transvazare, aceasta scade.

Ţinând seama de faptul că larvele de lucrătoare se dezvoltă mai repede decât cele ale larvelor de matcă în primele 3 zile de viaţă larvară faptul acesta este neobişnuit, însă  există explicaţii şi pentru aceasta (WEISS, 1974). Crescătorul trebuie să ştie că deosebirile de greutate între mătci care provin din larve de vârsta diferită până la o limită de cca. 1-2 zile sunt lipsite de valoare statistică şi deci nu au nici o importanţă pentru rezultatul creşterii.

Făcând abstracţie de mărimea corporală, în primele 3 zile de viaţă larvele de lucrătoare pot fi deci perfect schimbate în mătci. Putem denumi această fază a vieţii larvelor de lucrătoare faza sensibilă (bipotentă). Urmează o fază nedefinită a dezvoltării.

Ce-i drept, mai devreme sau mai târziu după transvazare, aceste larve dispar din botce. Formele intermediare nu par a fi prea viabile. Această fază critică se încheie la sfârşitul celei de a 4-a zile de viaţă larvară. Larvele vârstnice de lucrătoare sunt stabilizate în dezvoltarea lor; nici o creştere dirijată nu mai poate interveni în sensul schimbării castei. Nu mai ies decât lucrătoare tipice. Aceasta este faza fixată a dezvoltării larvei, care durează până la sfârşitul perioadei de hrănire. În condiţii naturale, cazul contrar — dirijarea unei larve de matcă în sensul dezvoltării unei lucrătoare — nu există.

După experimentele preliminare ale lui WEAVER (1957), WEISS (1978) a analizat problema dacă şi larva de matcă dispune de o asemenea libertate în determinare. Aşa cum larve de lucrătoare se pot introduce în botce, şi larvele de matcă pot fi transvazate în celule de lucrătoare. Aceasta ce-i drept este posibil numai până la vârsta de cca. 3 zile, pe urmă sunt prea mari, şi în continuare procesul trebuie studiat cu larve de matcă lăsate să flămânzească perioade diferite înainte de începerea îngogoşării (DONHOFF 1859, von RHEIN 1933, HAYDACK 1943, SMITH 1959, JAY 1964).

S-a dovedit că la începutul dezvoltării larvele de matcă sunt ca şi larvele de lucrătoare perfect bipotente. Criteriile morfologice de castă (forma capului, conformaţia mandibulei şi a piciorului culegător) pot fi, se pare, redeterminate (=convertite) chiar mai târziu. În schimb, numărul variolelor la animalele adulte a crescut deja la mătci crescute din larve transvazate la vârsta de 2 ½ zile, spermateca rămânând însă în mod paradoxal, ca şi la lucrătoare.

Plasticitatea formării castelor la albina meliferă nu este numai un joc al naturii. Posibilitatea de redeterminare a larvei de lucrătoare spre matcă îndeplineşte un scop biologic important. În mod normal, colonia de albine se înmulţeşte prin roi sau prin înlocuirea liniştită a mătcii. Dacă însă o colonie îşi pierde matca, ceea ce se poate întâmpla în urma unor intervenţii din afară, albinele au posibilitatea să-şi „facă” mătci din larvele existente, de lucrătoare. Colonia de albine este scăpată astfel de la pieire . Faza bipotentă relativ lungă în dezvoltarea larvei sporeşte eficienţa acestei măsuri înţelepte a naturii.

 

 

 

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play