Depresiunile Sălişte şi Sibiu

in Geografie

      Sunt două unităţi unitare chiar dacă sunt separate de pintenul deluros al Măgurii Beleunţa (630m), drenate de Râul Negru şi Cibin. Au în sud masivul Cândrel. Unitatea celor două depresiuni este marcată şi de prezenţa aceloraşi formaţiuni geologice, orografice şi funcţiuni economice, pe rama sudică practicându-se oieritul.

În nord, Pod. Târnavelor care se termină cu anticlinalul diapir, evident la Ocna Sibiului. Înspre nord depresiunea Sibiu comunică larg înspre Târnava Mare prin Culoarul Vişa. Înspre est depresiunea Făgăraş este prezentă Chicera Veştemului care se prelungeşte şi peste Cibin.

În vest depresiunile sunt închise de masivul deluros al Amnaşului care înaintează spre munte, formaţiunile miocene venind direct în contact cu spaţiul montan.

Au caracter subcarpatic prin structura cutată în sinclinal fiind de natură tectonică. Cele 2 depresiuni sunt despărţite de masivul Beleunţa – cristalin, în care Cibinul a săpat defileul de la Orlat.

Orografic, depresiunea Sibiu prezintă cele 3 trepte clasice (piemontană înaltă, câmpiilor piemontane cu terase, luncă uneori cu caracter de înmlăştinire).

Amândouă depresiuni dispun de un climat răcoros (8°C la Sibiu, 6°C la Sălişte, 17…18°C în iulie) şi precipitaţii în jur de 700mm care favorizează pădurile de gorun. În zonele Sălişte, Sibişel, Răşinari, Cisnădie este prezentă pomicultura. În sudul lor şi marginea muntelui se practică oieritul unde sunt prezente satele cunoscute din zona Mărginimii Sibiului (Jina, Poiana Sibiului, Tilişca, Sălişte, Sibişel, Orlat, Răşinari, Tălmăcel, Boiţa). Sunt aşezări mari, oamenii din această zonă practică de multă vreme păstoritul de tip transhumant.

În depresiune încă din secolul 12-13 au fost colonizaţi saşii veniţi din partea Rinului, primele grupări din Flandra, apoi Luxemburg şi bazinul Moselei iar ultimele grupuri din Saxonia. Aceştia buni meşteşugari şi comercianţi trăind alături de populaţia românească de la Cristian, Cisnădie, Cisnădioara, Tălmaciu aduşi pentru paza defileului Oltului (Turnu Roşu).

Din aceste locuri în secolele 18 şi 19 o parte din populaţie a trecut Carpaţii în sud formând aşezările de „ungureni” (ex. Măneciu Ungureni).

Depresiunile au o mare importanţă economică fiind prezente câteva centre urbane: Sibiu (170.000 loc), Cisnădie, Tălmaciu. SIBIUL, oraş vechi, vechea Cedonia Dacica, atestat documentar din 1223, prezintă o industrie complexă (construcţii de maşini – piese auto), utilaj pentru industria chimică, minieră, siderurgică, maşini unelte, industria textilă – pentru stofe din lână, confecţii, tricotaje, industria de pielărie şi încălţăminte, covoare; Sălişte – industria textilă, Poplaca – lemn, Tălmaciu – aţă, prelucrarea lânii, lemn etc.

Depresiunile constituie un nod important al căilor de comunicaţii, căile ferate şi rutiere cu direcţie est-vest se desparte spre nord prin culoarul Vişei spre Târnava Mare la Copşa Mică. În vestul masivului deluros Chicera Amnaşului este prezent Culoarul Apoldului drenat de valea Apoldului sau Secaşul de Sebeş. Aici este prezent oraşul SEBEŞ (săsesc) cu industrie de tricotaje de nivel naţional (de ciorapi – cea mai mare), marochinărie.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.