Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

DESPRE NEPTUN

in Astronomie

Neptun a fost descoperit în anul 1846, chiar în locul în care astronomul francez Urbain Le Verrier a calculat ca ar trebui sa se afle , fiindca numai prezenta sa putea explica anumite anomalii ale miscarilorlui Uranus . Neptun se afla la o distanta medie de 4,5 miliarde de km de Soare . Prin aspectul talia si masa sa , Neptun este o adevarata sosie a lui Uranus , dar atmosfera lui estemai agitata .

La diferite altitudini s-au observat nori deplasati de vanturi de peste 1000 km/h . Formatiunea cea mai spectaculoasa este o pata mare , intunecata , de marimea Pamântului. Ea aminteste de marea pata rosie a lui Jupiter . Aceasta este un uragan enorm, al carui turbion are peste 600 km/h . La altitudine mai mare circula nori luminosi , foarte rapizi , formati fara indoiala din cristale de gheata di metan .

Din cauza indepartarii mari fata de Soare , Neptun primeste de 900 de ori mai putina enrgie solara decât Pamântul . În acelasi timp , s-a constatat ca el emite de 2,7 ori mai multa energie decât primeste . Nu se cunoaste sursa acestei calduri interne , dar ea explica vilentele miscari ale atmosferei .

Datorita lui Voyajer 2 , au fost identificate în jurul lui Neptun 3 inele cufundate intr-un disc de pulberi; particularitatea celui din exterior este aceea ca reprezinta 3 arcuri mai conturate, de-a lungul carora exista mai multa materie . Neptun are 8 sateliti cunoscuti. Cel mai mare , Triton , este corpul cel mai rece observat vreodata în sistemul solar.

Temperatura la sol este de – 228 grade .
Neptun e a 8-a planetă de la Soare şi a 4-a ca mărime (diametru). Neptun e mai redus ca diametru dar mai masiv decât Uranus. orbită: 4,504,000,000 km (30.06 UA) de Soare diametru: 49,532 km (ecuatorial) masă: 1.0247e26 kg.

În mitologia romană Neptun (la greci, Poseidon) era zeul mărilor.

După descoperirea lui Uranus, s-a observat că mişcarea sa nu corespunde legilor newtoniene. S-a prezis că o altă planetă perturbă orbita lui Uranus Neptun a fost iniţial observat de către Galle şi d’Arrest pe 23 septembrie 1846 aproape de locaţiile prezise anterior de Adams şi Le Verrier din calcule efectuate observând poziţiile lui Jupiter, Saturn şi Uranus.

O dezbatere internaţională între englez şi francez s-a născut, însă acum descoperirea lui Neptun e atribuită amândurora.Orbitele calculate de ei diverg însă faţă de orbita lui Neptun şi dacă cercetarea lor s-ar fi efectuat ceva mai târziu sau mai devreme Neptun putea să nu fie descoperit de către ei.

Cu mai mult de 2 secole înainte, în 1613, Galileo a observat planeta Neptun foarte aproape de Jupiter, dar nu a crezut că e vorba de o stea. Două nopţi la rând el a observat că se mişcă încet faţă o altă stea apropiată. Dar apoi a pierdut posibilitatea de a o mai observa.

Neptun a fost vizitat doar de Voyager 2 pe 25 august 1989. Aproape toate informaţiile actuale le datorăm acestei întâlniri. Observaţiile recente ale HST au şi ele un rol important.

Pentru că orbita lui Pluto este excentrică, ea intersectează uneori orbita lui Neptun făcând ca Neptun să fie cea mai îndepărtată planetă de Soare din sistemul solar pentru câţiva ani.

Neptun are o compoziţie similară lui Uranus: numeroşi „gheţari”, rocă având cam 15% hidrogen şi puţin heliu. Ca şi Uranus, dar spre deosebire de Jupiter şi Saturn, nu are o stratificare internă. Există totuşi un nucleu mic (având cam masa Pământului) din rocă. Atmosfera conţine mai ales hidrogen şi heliu cu o concentraţie redusă de metan.

Neptun are o culoare albastră datorată absorbţiei roşului de către metanul din atmosferă dar şi datorită unor cromofori.

Ca orice planetă de gaz, Neptun are vânturi rapide şi furtuni puternice. Vânturile de pe Neptun sunt cele mai rapide din sistemul solar şi ating 2000 km/oră.

Ca şi Jupiter şi Saturn, Neptun are o sursă internă de căldură – şi radiază o energie de 2 ori mai mare decât cea primită de la Soare.

La momentul vizitei lui Voyager, cea mai interesantă caracteristică a lui Neptun era dată de prezenţa Marelui Punct Întunecat din emisfera sudică. Are cam jumătate din dimensiunea Marelui Punct Roşu de pe Jupiter(cam cât diametrul Pământului). Vânturile ui Neptun l-au împins la vest cu 300 metri/secundă (700 mph). Voyager 2 a observat şi câteva puncte mai mici dar la fel de întunecoase în emisfera sudică şi un nor alb neregulat care înconjoară planeta la fiecare 16 ore – „The Scooter” . Natura acestuia rămâne un mister.

În orice caz însă, observaţiile lui HST legate de Neptun din 1994 arată că Marele Punct Negru a dispărut! Fie s-a dezintegrat, fie este acoperit de formaţiuni prezente în atmosferă. Câteva luni mai târziu HST a descoperit un nou punct întunecat în emisfera nordică a lui Neptun. Asta indică schimbarea rapidă a atmosferei sale, probabil datorită schimbărilor de temperatură.

Neptun prezintă de asemenea formaţiuni speciale numite inele. Observaţiile de la sol arată nişte formaţiuni neclare, dar Voyager 2 a reuşit să captureze imagini complete. Unele dintre inele par să aibă o structură ciudată, parând răsucite.

Ca şi Uranus şi Jupiter, Neptun are inele întunecate dar de structură necunoscută.

Inelele au primit nume: cel exterior se numeşte Adams (are trei arce numite Libertate, Egalitate, Fraternitate), următorul nu are nume, proximul se numeşte însă Leverrier (cu extensiile Lassell şi Arago), şi în final Galle.

Neptun are un câmp magnetic ciudat orientat (ca şi Uranus) şi generat probabil de mişcări de fluid (probabil apă) din straturile mijlocii.

Sateliţii lui Neptun

Neptun are 8 sateliţi cunoscuţi; 7 mai mici şi Triton.

În 13 iunie 1983, sonda spaţială Pioneer 10 a străbătut orbita planetei Neptun şi a devenit primul obiect construit de om care a părăsit sistemul nostru solar. Sonda a fost lansată la 2 martie 1972. Ea se deplasează în linie dreaptă faţă de Soare, la o viteza constantă de aproximativ 12 km/sec.

La 30 de ani de la lansarea sa, pe 27 aprilie 2002, NASA a primit cu succes informaţiile de telemetrie trimise de pe Pioneer 10, aceasta aflându-se la o distanţă de 757 milioane kilometrii de Pământ, timpul în care a fost primit semnalul fiind (in raport cu viteza luminii) de 22 de ore si 35 de minute.

Sonda a trimis informatii de la un instrument ştiintific aflat înca în stare de funcţionare, Telescopul Geiger. În prezent, naveta spaţială se îndreaptă spre steaua roşie Aldebaran, care formează ochiul constelaţiei Taurus.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem.

Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Astronomie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web