Dezvoltărea familiilor pentru valorificarea culesului de la salcâm

in Agronomie

Pentru valorificarea corespunzătoare a culesului principal de la salcâm se impune luarea unor măsuri, care să permită o bună dezvoltare a familiilor într-un timp cât mai scurt, prin intensificarea ritmului de depunere a ouălor de către matcă şi implicit de creştere a puietului. Pentru realizarea acestui deziderat sunt necesare hrăniri stimulative şi asigurarea în permanenţă a spaţiului de creştere a puietului, lărgindu-se cuiburile în timp util, având în permanenţă în atenţie situaţia fiecărei familii.

 

Hrănirea stimulentă de primăvară se efectuează indiferent de cantitatea proviziilor de miere existente în familie, în cazul când nu există culesuri de întreţinere naturale, având drept scop, intensificarea ouatului mătcii. Se recomandă ca hrănirea stimulentă să înceapă cât mai devreme posibil, din luna februarie, dacă permit condiţiile meteorologice. În mod obligatoriu însă, trebuie să înceapă cu cel puţin şase săptămâni înainte de perioada înfloririi salcâmului (calendaristic, la începutul lunii aprilie). Pentru hrănirile stimulente care se fac la sfârşitul iernii şi începutul primăverii, se utilizează o pastă preparată din zahăr farin şi miere care se administrează sub formă de turtă, în mod identic cu cel descris în cazul remedierii familiilor lipsite de hrană.

Dacă albinele au efectuat deja un zbor de curăţire, este foarte util să se înglobeze în pastă polen conservat sau substituenţi de polen (făină de soia, lapte praf, drojdie de bere inactivată prin fierbere prealabilă), în proporţie de 5% – 20% Când hrănirea stimulentă începe în aprilie, se va face prin descăpăcirea periodică a unei zone de 1 – 2 dm2 dintr-un fagure cu miere, care se amplasează după diafragmă, în cazul stupilor orizontali sau verticali cu un corp şi magazine, sau lângă peretele corpului de stup, în partea opusă cuibului, în cazul stupilor multietajaţi Un procedeu mai economic de hrănire stimulentă este administrarea periodică a cantităţii de 0,3 – 0,5 l sirop de zahăr şi apă în proporţie de o parte zahăr şi o parte apă. Siropul se toarnă în hrănitoare de tip jgheab, care se amplasează ca şi în procedeul descris anterior.

 

 

Se poate utiliza pentru hrănirea stimulentă de primăvară biostimulatorulapicol “Apifort” sub formă de pastă sau sirop. Ca urmare a hrănirii stimulente, se intensifică activitatea de depunere a ouălor de către matcă, în stup creşte numărul de faguri ocupaţi cu puiet. Se impune verificarea periodică a familiilor pentru a asigura la timp, permanent, spaţiul necesar pentru depunerea ouălor şi creşterea puietului. La stupii orizontali şi verticali cu magazine se apreciază că, este momentul să se facă lărgirea cuibului, atunci când toţi fagurii din cuib, cu excepţia a doi faguri marginali, sunt ocupaţi de puiet. Lărgirea cuibului se face prin introducerea unui nou fagure, care se amplasează între ultimul care conţine puiet şi cel marginal, cu provizii de hrană. Fagurele introdus trebuie să fie de culoare închisă (să fi crescut în el cel puţin două sau trei generaţii de puiet), să fie corect construit, conţinând pe ambele feţe în mod preponderent celule de albine lucrătoare; este foarte indicat să aibă la partea superioară celule cu miere, care, dacă sunt căpăcite, se vor descăpăci; în lipsa acestora, fagurele se va pulveriza cu puţin sirop de zahăr diluat sau cu apă curată, deoarece albinele trec în acest caz mai repede pe fagure, încep imediat curăţirea şi lustruirea celulelor, pregătindu-le pentru depunerea ouălor de către matcă, iar matca îşi începe mai repede activitatea. Lărgirea cuibului se repetă după aproximativ o săptămână, la data aceasta fiind permisă utilizarea unui fagure de culoare deschisă, în care matca nu a mai depus ouă. Dacă timpul s-a încălzit simţitor şi există un cules de întreţinere natural, se poate face lărgirea cuibului cu doi faguri dintr-odată, amplasându-se de ambele părţi ale cuibului, între ultima ramă care conţine puiet şi rama mărginală.

 

În continuare, se va face lărgirea cuibului ori de câte ori este necesar, fiind admisă şi introducerea a doi faguri direct în mijlocul cuibului, intercalaţi printre fagurii cu puiet. Acest procedeu poartă denumirea de „spargerea cuibului” şi reprezintă nu numai un mijloc de asigurare a spaţiului necesar pentru creşterea puietului dar şi un mijloc de forţare a mătcii pentru intensificarea ritmului de depunere a ouălor. Procedeul descris conduce însă la rezultate negative (stagnarea ouatului mătcii din cauza perturbării regimului termic din cuib), dacă nu este aplicat la momentul potrivit. La stupii multietajaţi, în cazul în care familia a iernat într-un singur corp, se va adăuga cel de al doilea corp, atunci când în cel iniţial există 6 – 7 faguri cu puiet, iar toate cele nouă spaţii dintre fagurii existenţi în corp sunt ocupate de albine. Noul corp se va aşeza la bază, iar corpul iniţial, deasupra. Se recomandă ca ramele din corpul care se adaugă să conţină mici cantităţi de miere sau să fie pulverizate în prealabil cu un sirop diluat. După 2 – 3 zile, când albinele au populat corpul nou introdus, se va proceda la inversarea corpurilor, corpul cu puiet fiind aşezat pe fundul stupului, iar celălalt, deasupra. În cazul familiilor puternice, care au iernat adăpostite în două corpuri, se va proceda dintr-odată la inversarea corpurilor, atunci când în corpul superior există 6 – 7 faguri cu puiet. Din cauza regimului termic mai favorabil din corpul superior, precum şi datorită faptului că albinele culegătoare obişnuite cu existent cuibului în corpul superior vor continua să aducă nectarul şi polenul în această zonă, matca se va urca în cel mai scurt timp în corpul de sus, desfăşurându-şi activitatea de depunere a ouălor. În mod obişnuit, în decurs de 10 – 15 zile (în funcţie de puterea familiei), vor fi ocupaţi cu puiet 6 – 8 faguri din corpul superior. În acest timp majoritatea puietului din corpul inferior, parcurgând stadiile metamorfozei, se va transforma în albine adulte care vor ecloziona din celulele căpăcite ale fagurilor, eliberându-le. Se impune deci o nouă inversare a corpurilor. Asemenea inversări se vor repeta la interval de 10 – 15 zile la familiile foarte puternice şi 15 – 20 zile la familiile de putere medie, până la începerea înfloririi salcâmului, când cuibul se va restructura într-un mod adecvat.

 

Inversarea periodică a corpurilor nu numai că asigură spatial corespunzător creşterii puietului dar forţează matca să-şi intensifice ponta, accelerând astfel ritmul de dezvoltare a familiilor. Se impune însă aprecierea corectă a momentului când trebuie făcută inversarea corpurilor, pentru că altfel poate fi dăunătoare.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play