Dusmanii albinelor

in Agronomie
Albinele precum si produsele lor pot fi atacate de o serie de raufacatori provocandstricaciuni cuibului familiei de albine, fie micsoreaza populatia e albine din cuib.
Galerioza (gaselnita sau molia cerii)
 Gaselnita (Galleria mellonella) de sex femel este un fluture gri-inchis lung de 9-17mm, iar masculul este mai mic.In perioada de imperechere masculul emana un miros aromat, prin care atragefemela. Dupa iesirea din gogosi, fluturii se imperecheaza, iar apoi femela intranoaptea in cuib depunand 700-1000 oua, din care dupa 10 zile ies larve, care timpde 30 de zile sapa galerii in faguri, distrugand celulele si consumand ceara. apoi eleisi tes gogosi si se transforma in nimfa.Pentru prevenirea dezvoltarii gaselnitei se recomanda intretinerea unor familii dealbine puternice, cu cuibul bine acoperit de albine; dezinsectizarea fagurilor ori decate ori este nevoie.In cazul unui atac masiv se recomanda indepartarea fagurilor puternic atacati, iar lacei mai putin atacati se va depista si se vor deschide galeriile cu ajutorul unui varf decutit sau cu un cui, permitand astfel albinelor sa efectueze mai bine operatiunile deindepartare a larvelor si de refacere a celulelor deteriorate.
Fluturele (cap de mort)
 Fluturele cap de mort (Acherontia atropos) este un fluture mare, de marimea palmeiunui om atunci cand are aripile desfacute. Denumirea ii vine de la un desenasemanator craniului unui om ce il are pe partea dorsala a aripilor.Patrunde noaptea pe urdinis scoţand un sunet asemanator cu al matci si se hranestecu miere. La plecare, fiind prea voluminos, daca urdinisul nu este destul de inalt numai poate sa iasa si este omorat de albine
Viespile
Viespile ataca albinele din familiile slabe, in special toamna cand albinele nu zboara,pentru a le consuma mierea, acestea fiind mai rezistente la frig. Se cunosc multespecii de viespi daunatoare: Vespa crabro, Vespa germanica, Vespa gallica, Vespasilvestris, Vespa media etc. Vespa crabro sau gargaunul este cea mai daunatoaredintre speciile de viespi, caci pandeste albinele la urdinis, le ataca din zbor si lemananca.Viespile traiesc in colonii adapostite in scorburile copacilor, in soproane, poduri,stresini sau in pamant. Atacul lor se produce dimineata, cand timpul este mai racorossi albinele sunt mai putin vioaie si se apara mai greu sau chiar deloc.Combaterea viespilor consta in depistarea si distrugerea cuiburilor cu insecticide, maiales primavara, cand sunt in numar mai mic, putandu-se distruge femelele caresupravietuiesc solitare, oprind astfel aparitia generatiilor tinere.
Barzaunele (viespe mare zis si Lupul albinelor)
 Lupul albinelor (Philanthus triangulum) se aseamana cu viespile, dar este mult maimare. El isi face cuibul in pamant si sapa multe galerii pe unde circula. De obiceiataca albinele lucratoare ce se intorc de la cules. Atacul de viespi are loc in generaltoamna cand familiile incep sa slabeasca. Combaterea acestei insecte se face in modasemanator cu a viespilor, sau prin omorarea ei cu o paleta in timp ce zboara prinstupina, avand un zbor lent, apicultorului i s-e recomanda sa aiba grija sa-siprotejeze capul de un eventual atac al acestora.
Prigoria
 Prigoria (Merops apiaster) cunoscuta si sub denumirea de albinarel, este o pasaremica, cu un colorit al penajului foarte frumos. Traieste in regiuni cu terenuri puternicerodate (rape), unde isi construieste cuiburi sub forma de galerii adanci de 1-2 msau in scorburile copacilor.Pe timp rece si innorat, cand nu gasesc hrana, prigoriile se aduna in stoluri mari,atacand albinele din stupina sau pe cele ce se intorc de la cules, acestea avand unzbor mai greoi si mai lin. Atacurile sunt mai numeroase in luna iunie, cand isi crescpuii si in luna august cand se pregatesc de plecare spre tarile calde. O prigorie poateconsuma intr-o zi 60-80 de albine.Combaterea prigoriilor atunci cand numarul lor este foarte mare se poate face prindistrugerea cuiburilor cu diferite substante de tip respirator.
Ciocanitoarea
 Ciocanitoarea sau ghionoaia poate sa perforeze, iarna, peretii stupilor, in special acelor amplasati in paduri. In astefel de cazuri se impune tinerea la distanta aacestora de stupi prin plase protectoare sau diferite sperietori.
Soareci
 Soarecii, indiferent daca sunt de casa, de camp sau de padure patrund si seinstaleaza in stupi toamna pentru iernare, pe la urdinis sau prin alte crapaturi,consuma miere, pastura, distrug fagurii si deranjeaza albinele.Prezenta soarecilor in stupi poate fi constata prin ascultare, dupa rumegusul defaguri amestecat cu albine roase si fecale de soareci de la urdinisurile stupirlor. Incazul in care se constata patrundera soarecilor se intervine imediat pentru a seelimina daunatorii.Pentru a impiedica patrunderea lor in stup, la urdinis se instaleaza gratii saureducatoare de urdinis, a caror deschidere verticala sa nu depa seasca 8 mm.Primavara, fagurii atacati de soareci se topesc, iar stupii se spala pentru a indepartamirosul.Combaterea soarecilor si sobolanilor se poate face pe cale mecanica, chimica saubiologica, dintre acestea, cea mai eficace este cea chimica si se bazeaza pe momelicu diferite rodenticide.
Ursii bruni
Ursii bruni pot produce pagube stupinelor amplasate in zona de munte prin atacareastupilor si distrugerea acestora pentru a consuma fagurii cu miere.Indepartarea ursilor se realizeaza prin provocarea de zgomote sau focuri de noaptein apropierea stupinei.In general, pierderile anuale cauzate de ursi familiilor de albine sunt reduse.
loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play