Economia digitală

in Economie

Noua economie sau economia digitală, rezultantă a interacţiunii dintre calculatorul personal, telecomunicaţii, Internet şi electronică, se caracterizează printr-o serie de trăsături cu totul deosebite de economia tradiţională.

În primul rând, este vorba de crearea unui nou model de afaceri (e-business, e-commerce, e-banking, etc.) prin intermediul intra şi internetului, care schimbă radical eficienţa acestora, în sensul reducerii costurilor, inclusiv a celor tranzacţionale, pe baza relaţiei afacere/afacere (B2B), afacere/cumpărător (B2C), afacere/angajat (B2E), afacere/guvern (B2G), guvern/afacere (G2B), etc. În ultimul timp, comerţul electronic a căpătat extinderea cea mai mare ca formă concretă de realizare a unor afaceri, la care se adaugă şi conturarea unor pieţe sui generis a cunoştinţelor ştiinţifice, impulsionată de ritmul fără precedent al dezvoltării sectorului cercetare-dezvoltare.

Noua economie plasează, în prim plan, cererea, nevoile consumatorilor care se implică într-o măsură din ce în ce mai mare la conceperea, realizarea şi utilizarea bunurilor şi serviciilor, începând încă din stadiul cercetării şi dezvoltării acestora. Din acest punct de vedere, noua economie are un caracter interactiv, participativ, realizând interfaţa dintre ofertă şi cerere pe un areal de volum şi structură, în spaţiu şi timp, cu mult mai riguros. Rolul consumatorului creşte mai ales în sensul că acesta poate deveni o importantă sursă de idei inovaţionale pentru producător, sau de forţare a inovării, în scopul menţinerii sau extinderii pieţei,al sporirii gradului de confort sau, ceea ce este foarte important, al ridicării nivelului de sustenabilitate a dezvoltării economice.

Concurenţa şi cooperarea reprezintă două laturi inseparabile ale economiei  digitale, ţinând seama de interacţiunea dintre cerere şi ofertă, mai sus menţionată. Formele de manifestare a concurenţei între producători sunt radical schimbate de prioritatea care se acordă unui consumator în continuă şi rapidă schimbare în ceea ce priveşte nevoile, gusturile şi cerinţele, astfel încât acesta îi obligă pe competitori să  şi coopereze.

Economia digitală presupune un consum mai mare de muncă de concepţie, de înaltă calificare care creează o valoare adăugată mai ridicată, noi locuri de muncă, segmente practic nelimitate de oportunităţi de afaceri şi creativitate, prin existenţa unor standarde flexibile şi interconective care facilitează nevoia integrării şi/sau individualizării diferiţilor consumatori. De aici şi constatarea că noua economie este “scientointensivă” şi “artintensivă”.

Diminuarea consumului de resurse, mărirea spiritului novator şi întreprinzător, creşterea productivităţii muncii, a vitezei producerii şi schimbării fenomenelor şi proceselor economice, sporirea valorii adăugate, reprezintă doar câteva dintre efectele economice care au impus economia digitală ca formă superioară a economiei în general.

Important este de menţionat că fiecare dintre principiile noii economii deschid paradigme specifice pentru ştiinţa economică, în general, dar mai ales pentru diferitele discipline şi specializări ale acesteia

Noua economie se supune principiului potrivit căruia ”cu cât mai multe persoane se implică cu atât avantajul pentru fiecare implicat este mai mare” (the more people involved the bigger benefit for everyone involved).

Efectele micro şi macroeconomice ale noii economii şi SI au la bază principiile general valabile ale dezvoltării acesteia, care sunt:

  1. convingere (awarness);
  2. accesibilitate (accessibility);
  3. disponibilitate (availability);
  4. existenţa resurselor necesare (affordability);
  5. adecvare (appropriatness).

Analiza pe sectoare a reducerii costurilor ca urmare a introducerii uneia dintre cele mai răspândite forme de manifestare a noii economii afacere/afacere (B2B) este extrem de semnificativă (tabelul nr. 1). Cele mai mari economii se realizează în industria componentelor electronice, iar cele mai scăzute în extracţia cărbunelui, industria alimentară şi sănătate.

Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC)  are o serie de implicaţii macroeconomice a căror analiză este deosebit de utilă în luarea deciziilor. În principal acestea se referă la:

  • cheltuielile cu investiţiile pentru TIC trebuie să crească;
  • companiile trebuie să introducă e-engineering-ul, în operaţiile lor pentru a utiliza mai bine TIC, a reduce costurile şi spori eficienţa;
  • pieţele financiare trebuie să fie deschise pentru a permite finanţarea inovării;
  • pieţele capitalului de risc şi ale ofertelor publice iniţiale (initial public offerings) trebuie să fie dezvoltate, pentru a întări procesul inovaţional;
  • încurajarea IMM-urilor şi crearea unui mediu antreprenorial practic;
  • reglementările trebuie să crească în amplitudine şi rigoare;
  • politicile monetare trebuie ajustate (în special rata dobânzii).

Considerentele microeconomice pentru dezvoltarea noii economii vizează:

  • liberalizarea furnizorilor monopolişti care ţin costurile ridicate;
  • legislaţie specifică TIC şi Internet (semnătura digitală şi altele);
  • acces la reţele de comunicaţii;
  • evitarea suprareglementărilor;
  • legea proprietăţii intelectuale şi a drepturilor de licenţă;
  • piaţă de capital solidă;
  • infrastructură conformă cu standardele internaţionale;
  • libertate de acces la informaţie;
  • interacţiuni între agenţii economici, guvern, industrie, academie şi cetăţeni;
  • concurenţă şi competiţie.

Tic are un impact complex nu doar asupra economiei şi eficienţei acesteia dar şi asupra tuturor laturilor vieţii oamenilor între care:

  • capacitatea de exerciţiu a drepturilor democratice şi responsabilităţilor civice, Intrnet-ul oferind condiţii pentru un electorat mai bine informat şi participativ, cu un comportament raţional motivat;
  • crearea de noi interacţiuni între Guvern şi cetăţeni, prin informatizarea guvernării (e-Governance) şi a democraţiei (e-Democracy), ceea ce oferă persoanelor posibilitatea de a fi participanţi la autoguvernare, la procesele instructive şi deliberative, consolidând bazele exerciţiului democratic şi limitând devierile contraproductive ale jocului politic, mai ales într-o economie de piaţă emergentă;
  • cetăţenii îşi transformă profund comportamentele de la cele de tip “reactiv”, la cele de tip “proactiv”, fiind în cunoştinţă de cauză, ceea ce le măreşte şansa de creativităţi şi inovare;
  • reconcilierea, consensualizarea, transparenţa, eficienţa parteneriatului şi a dialogului social dobândesc şanse incomparabil mai mari de realizare în condiţiile tipului informaţional de guvernare şi democraţie.

Întrucât “noua economie” se bazează pe TIC, considerăm că analizele cu diferite grade de agregare la nivelurile micro, mezo şi macroeconomic reprezintă un demers necesar pentru a identifica traiectoriile dinamizatoare ale propagării efectelor acestora în plan local şi global. Tocmai de aceea, ne vom referi în continuare la câteva aspecte privind raportul global/local într-un domeniu relevant al economiei digitale şi anume acela al comerţului electronic (e-Commerce).

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.