Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Ecosisteme antropice

in Agronomie/Biologie

Ecosistemul agricol

Conceptul de ecosistem agricol sau agroecosistem, a fost elaborat acum patru decenii (după 1965), ca urmare a aplicării studiului sistemic din ecologie în fenomenele din agricultură (W. Tischler, 1965; E.P.Odum, 1971; M.J. Müller, 1976; I. Puia, V. Soran, 1987).
Ecosistemele agricole constituie unităţi funcţionale ale biosferei create de om cu scopul obţinerii de producţii agricole.

Întrucât, în majoritatea ecosistemelor agricole, productivitatea se realizează printr-un cadru natural, în interdependenţă cu factorii de mediu, se poate afirma că sistemele biologice ce au ca scop realizarea de produse agricole se numesc sisteme agricole sau ecosisteme agricole.

Ecosistemele agricole prezintă însuşiri specifice:

1. sunt create de om şi existenţa lor depinde de acesta;

2. structura şi funcţiile ecosistemelor agricole sunt dirijate de om pentru obţinerea unei cantităţi maxime de biomasă necesară societăţii umane;

3. omul imprimă agroecosistemului o structură trofică de o diversitate mai mică şi un circuit de substanţă şi energie schimbat sub aspectul intensificării sau al inhibării unor procese;

4. analiza sistemică a ecosistemelor evidenţiază faptul că cele naturale sunt autoreglabile, iar cele agricole sunt reglate antropic.

Biotopul şi biocenoza agricolă

Biotopul agricol este reprezentat de totalitatea terenurilor cultivate şi a pajiştilor create de om sau apărute în urma activităţilor sale, care corespund într-o măsură cât mai mare cerinţelor biologice ale plantelor de cultură sau animalelor domestice.

Biotopul agricol ocupă cele mai bune terenuri, extinzându-se pe cca 30% din suprafaţa uscatului, din care 1/3 revine culturilor agricole şi circa 2/3 pajiştilor.
Se apreciază că numai 7% din biotopurile terestre au toate caracteristicile potrivite pentru agricultură (G.W. Cox şi M.D. Atkins, 1979). Rezultă că agricultura foloseşte în prezent cele mai potrivite biotopuri dezvoltării sale.

Biocenoza agricolă este alcătuită din totalitatea organismelor vii dintr-un ecosistem agricol
Este impusă în cea mai mare parte de om în funcţie de scopul pe care-l urmăreşte.

Într-un biotop agricol omul cultivă o anumită specie de plante sau creşte o anumită specie de animale domestice. În activitatea sa practică, omul încearcă să elimine din biocenoza agricolă acei componenţi ce nu sunt doriţi, care ar putea concura sau chiar consuma plantele sau animalele utile lui. Astfel, structura şi compoziţia biocenozelor agricole sunt mai simple decât în biocenozele naturale.

Spre deosebire de ecosistemele naturale, cele agricole sunt mai uşor de delimitat topografic.
Biocenozele ecosistemelor agricole se deosebesc de cele ale ecosistemelor naturale în primul rând prin originea speciilor ce le compun.

Ecosistemele naturale sunt alcătuite din specii autohtone, proprii zonei biogeografice respective, în timp ce cele agricole sunt formate de regulă dintr-o singură specie, care este străină de acea zonă.
Datorită reducerii numărului de specii şi a originii lor (de multe ori din regiunile mai calde decât în care se cultivă) este necesară crearea unor biotopuri agricole specifice.

Prin aplicarea diverselor tehnologii, biotopul agricol este menţinut într-o stare asemănătoare cu aceea a stadiului de pionierat, ce se caracterizează printr-un număr redus de specii colonizatoare, producţia relativ redusă de substanţă organică, lanţuri trofice scurte şi număr redus de organisme detritivore.
Astfel, există tendinţa de creştere a vitezei schimbărilor spre o stare de echilibru (maturitate), ceea ce înseamnă o instabilitate a stadiului de pionierat.

Biocenozele agricole sunt mai uşor supuse invaziilor, mai uşor distruse decât biocenozele naturale.
Pe de altă parte, constituirea biocenozelor agricole este determinată mai mult de cerinţele economice şi mai puţin de normele ecologice, având ca rezultat scindarea biocenozei în niveluri trofice independente, cu intreruperea ciclurilor biogeochimice ce trebuie menţinute artificial de om, cu cheltuieli ridicate de energie.

În ecosistemele agricole, ca şi în cele naturale, funcţionează cele 3 fluxuri fundamentale: de energie, de substanţă şi de informaţie, dar mult influenţate de către om.

Fluxul de energie a fost intensificat prin introducerea energiei combustibililor fosili, a celei nucleare şi a electricităţii, mărind considerabil productivitatea, dar şi emisiile de poluanţi.
Fluxul de substanţă a fost amplificat prin utilizarea de îngrăşăminte şi pesticide;
Fluxul informaţional a fost îmbunătăţit prin cantitatea de informaţii datorată progresului ştiinţei şi tehnicii actuale.

Comparând ecosistemele agricole cu cele naturale mature se sesizează câteva deosebiri esenţiale:

– lanţurile trofice sunt scurte în ecosistemele agricole şi lungi, complexe în ecosistemele naturale;

– stratificarea este slabă în ecosistemele agricole şi pronunţată în ecosistemele naturale;

– diversitatea de specii este foarte mică în ecosistemele agricole şi foarte mare în ecosistemele naturale;

– mecanismele de reglare a populaţiilor sunt antropice în ecosistemele agricole şi biologice în ecosistemele naturale;

– stabilitatea în ecosistemele agricole este controlată de om, iar în ecosistemele naturale este homeostată;

– recolta potenţială pentru om în ecosistemele agricole este ridicată, iar în ecosistemele naturale este scăzută;

Dacă am compara ecosistemele agricole cu cele naturale tinere, aceste deosebiri s-ar diminua considerabil, evidenţiindu-se asemănarea dintre acestea.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Agronomie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web