Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Educatia religioasa

in Pedagogie

educatia-religioasa

Cu cat se dezvolta cunoscutul, cu atat se dezvolta necunoscutul, unde singurul mijloc de navigatie este credinta.” Immanuel Kant

Conceptul de religie (de la relegare, legatura) se pare ca initial a semnificat sistemul de relatii dintre om si Dumnezeu, mai ales sub aspectul datoriilor fata de Creator, fata de respectarea Legilor Divine. Astazi, in continutul sau profund, religia este compusa dintr-un sistem de credinte, de doctrine, de explicatii si trairi, de practici si moduri de organizare a raporturilor cu Divinitatea.

Din punct de vedere istoric, religia se pare ca are o vechime de peste 4000 de ani, aparitia ei fiind legata de cultul mortilor si de o prima incercare de intelegere a ratiunii lumii. In zilele noastre se considera ca exista circa 5000 de religii, cele mai raspandite fiind Crestinismul, Islamismul, Budismul, Confucianismul etc. In Romania functioneaza in prezent 16 culte religioase, predominant fiind Crestinismul ortodox care cuprinde, dupa unele date, 86% dintre tomani.

Orice religie are trei elemente majore: un sistem de idei, adica o doctrina; un sistem de ritualuri, de practici de cult privind comportamentul uman (rugaciuni, ingroparea mortilor, respectarea sacrului etc.), o organizare sociala in teritoriu (episocpii, mitropolii, Patriarhie etc.).

Doctrinele religioase au cateva teme majore prin care incearca sa explice facerea Lumii si a Omului, regulile de respect si pretuire a Creatorului, Conditia Umana sau Indrumari pentru viata practica (ce sa manance, cand si cum sa se lucreze, ce obligatii au parintii pentru copii si copiii fata de parinti, oamenii unii fata de altii, respectul proprietatii etc).

Religiile aparute in civilizatia antica vor ajunge treptat la personificarea zeitatilor prin care se va siblinia originea divina a Creatiei omului si faptul ca acesta este o unitate a doua lumi – corpul si sufletul – cel din urma fiind ceva transmis direct de la divinitate. Crestinismul, care cuprinde in prezent peste 1,4 miliarde de oameni, are ca semn distinctiv crucea, iar personajele supreme sunt: Dumnezeu, Fiul si Sfantul Duh, Dumnezeu fiind tatal tuturor vazutelor si nevazutelor.

Ideile doctrinare majore din evanghelii sunt, dupa cum se stie, urmatoarele: Dumnezeu a facut Lumea si Omul; Omul nu a ascultat porunca divina si a cazut in pacat; pentru a putea ramane Om, acesta are nevoie de legi dupa care sa se calauzeasca (cele 10 porunci). Prin rugaciune si un anumit mod de viata (post) acesta poate sa-si rascumpere greselile. La aceasta se adauga ideea existentei a doua lumi vesnice: Raiul si Iadul, unde vor ajunge sufletele dupa moarte, in urma judecarii faptelor facute pe pamant, precum si faptul ca omul ar fi pierdut drumul spre divinitate si Dumnezeu l-a trimis pe Fiul Sau pe Pamant pentru a-i ajuta pe oameni sa regaseasca drumul adevarat spre divinitate si sa nu piara lumea.

Geneza starii de religiozitate la copil nu poate avea doar cauze externe. Chiar daca ar fi vorba de un mimetism, pentru ca acesta sa prinda radacini adanci este nevoie sa raspunda unei trebuinte intr-o situatie data, ceea ce de fapt l-ar anula ca princpiu explicativ. Prin trairea religioasa, copilul isi construieste sacrul si relatiile sale cu acesta. Copilul descopera sacrul si construieste o traire religioasa aflandu-se, intamplator, de pilda, in prezenta unor ceremonii funerare religioase sau oficierea religioasa a unor momente din viata omului, cum ar fi o nunta, un botez, etc.

S-a ajuns la ideea ca in dezvoltarea sa religioasa, copilul ar parcuge o suita de trepte:

1)Primul nivel este cel nereligios. Starea de religiozitate este prezenta doar cand exista trebuinta acesteia pentru om, iar pe de alta parte, sacrul este o descoperire personala si religia se invata.

2)Al doilea nivel este religiozitatea conventionala sau conforma cu rolul acesteia. Elementele centrale aici sunt pedeapsa, autoritatea, orientarea spre supranatural, cerinta datoriei fara explicare si intelegere, conformitatea cu ceea ce se cere, ce se crede si face. In acest punct identificabil intre 7 si 14 ani are loc geneza trairilor religioase si descoperirea sacrului.

3)Cel de-al treilea nivel in dezvoltarea ontogenetica a subiectului este considerat a fi autoacceptarea sacrului, a principiilor religiei si devenirea lor ca motiv in activitatea religioasa. Adica trairea sacrului si religiei patrunde in interioritate si devine o manifestare a acesteia.

Obiectivele educatiei religioase urmaresc asimilarea doctrinei religioase, a ritualurilor si practicilor religioase, a ritualurilor si practicilor religioase, precum si intelegerea modului de organizare a cultului respectiv. Elemente de prim ordin aici sunt cele ce privesc limbajul specific si informatiile despre acest fenomen, dar si imperative cum sunt: sa fii drept credincios al lui Dumnezeu; sa fii drept; sa ai sentimente religioase cum sunt smerenia, milostenia etc.

Sa nu uitam ca in Romania existand un numar relativ mare de culte religioase, obiectivele educatiei religioase sunt formulate in acord cu doctrinele si practicile acestora.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web