Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Educatia si evolutia social morala

in Pedagogie

educatie-copii

Obiectivul general al educatiei in toate institutiile scolare -educationale consta in internalizarea la elevi, tineri, studenti a valorilor socio-morale.

Apare deci problema invatamantului vazut din perspectiva socio-morala, scopul principal fiind organizarea, planificarea,si favorizarea deliberata a formarii constiintei, atitudinilor morale si a comportamentului moral. Procesul formarii la elevi a valorilor socio-morale cunoaste un semnificativ progres, dependent insa de gradul de dezvoltare a psihismului individului. Este limpede ca diferentele sunt evidente in planul formarii morale la 6ani, 10ani sau 16ani.

In evolutia psihismului copilului problema esentiala este cea a trecerii de la dimensiunea primitiva la cea etica. Comportamentul copilului este inca aproximativ instinctiv, formarea etica a personalitatii fiind inca la inceputuri. Formarea constiintei morale nu este suficienta si se impune prezenta unor norme morale, a certificarii unor norme care, cu timpul, se vor transforma intr-o convingere morala interioara care motiveaza. Aceasta faza succede celei a convingerilor morale, obiectivul final constituindu-l adoptarea de catre elevi a unui comportament etic si a valorilor fondate pe o constiinta morala si pe convingeri.

Intr-un astfel de comportament bazat pe valori morale se atinge stadiul in care elevul poate judeca moral si poate fi evaluat moral. Inceputurile acestei dezvoltari sunt legate de formarea obisnuintelor si modelelor morale simple si elementare, cu evolutii spre o conduita etica fondata pe valori interioare. Procesul este complex, atitudinile morale si vointa jucand un rol important.

Din punct de vedere psihologic evolutia si educatia morala, socio-morala ar putea fi analizata din punctul de vedere al urmatoarelor fenomene (L. Duric, 1991):

  • habitudini (obisnuinte) morale elementare;
  • constiinta morala;
  • convingeri morale;
  • comportament si conduita morala;
  • expresiile vointei;

Achizitia sensurilor moralitatii nu este o problema usor de descifrat si aceasta pentru ca exista o multitudine de factori care actioneaza asupra comportamentelor elevilor. Raspunsurile la aceste probleme sunt deschise si se datoreaza:

  1. dificultatilor in descrierea acestor fenomene cu o procesualitate aparte (J.Piaget, Kohlberg)
  2. dificultatilor in intelegerea influentelor exercitate asupra modului de a rationa moral, de a desprinde legaturile intime dintre rationamentul moral si logica situatiei;
  3. dificultatilor in identificarea legaturilor intime dintre aspectul cognitiv si cel moral in dezvoltarea personalitatii;
  4. dificultatilor ce tin de logica mecanismelor ce actioneaza in sfera unor stari ale constiintei morale: vinovatie, rusine, culpabilitate.
  5. dificultati in gradualizarea activitatilor educationale
  1. Abordarea factorial-functionala in internalizarea valorilor

moral-umane; matrici

Din aceasta perspectiva este necesara o abordare factorial-functionala a problemei internalizarii valorilor moral-umane.

In acest sens putem identifica 3 matrici esentiale:

  1. evolutia dezvoltarii morale este influentata de invatare, dar mai ales de continuturile invatarii precum si de existenta altor factori; credintele parintilor, metodele de convingere, dezvoltarea cognitiva a subiectului, valoarea socialului apropiat, oportunitatile pentru asumarea rolurilor, densitatea interrelatiilor sociale, consecintele actiunilor morale sau imorale.
  2. inconsistenta dirijarii morale: printre factorii care influenteaza rationamentul si comportamentul moral se afla si tipul de actiune morala luat in considerare precum si circumstantele si modul de evaluare (cand acesti factori variaza oamenii gandesc si se comporta diferit);
  3. dezvoltarea rationamentului moral. Tipul logic al persoanei implicat intr-o dilema morala se schimba cu varsta.

A. Conceptia lui J.Piaget asupra dezvoltarii morale

J. Piaget aprecia ca in perioada copilariei subiectii trec de la o moralitate obiectiva la una subiectiva. Studiind structurile cognitive morale in unitate cu cele afective (datorie, respect, simpatie, vinovatie, gelozie, agresivitate) autorul modeleaza procesul insusirii moralitatii, vazut ca un sistem de valori interiorizate, descriindu-l etapizat astfel:

  1. ETAPA HETERONOMA (etapa moralei ascultarii)

– pana la 7-8 ani

-conduita manifestata de jos in sus, asimetric fata de adult; forta regulei depinde de prezenta adultului

-“conditionare intrinseca”

  1. ETAPA SLABEI AUTONOMII-7,8-14ani (etapa realismului moral), a responsabilitatii obiective, cu baza in socializarea copilului, a raportarii la reguli detasate/independent de intentiile subiectului care respecta sau deviaza de la norma morala.
  2. ETAPA AUTONOMIEI RELATIVE a constiintei morale, a sistemului moral normativ, cu corespondente in logica valorilor morale, cu efecte reglatorii asupra relatiilor interindividuale. Drumul formarii este de la echilibrare-obiectivitate, la interiorizare-conventional.
  1. Conceptia lui L.Kohlberg supra dezvoltarii judecatii morale

In aceasta perspectiva a stadialitatii esentiale sunt 3 niveluri, fiecare cu 2 substadii de evolutie a rationarii morale:

Nivelul 1: Premoral

Tipul 1: orientare prin pedeapsa si conformare de ascultare

Tipul 2: hedonism instrumental naiv (orientare in functie de recompense)

Nivelul 2: Conventional (morala conformarii conventionale)

Tipul 3: comportament moral al copilului bun care cauta sa aiba relatii bune si aprobarea celorlalti

Tipul 4: comportament moral de mentinere a autoritatii

Nivelul 3: Morala principiilor de autoacceptare

Tipul 5 : morala de contract a dreptului individului si a legg acceptate democratic

Tipul 6: morala proceselor individuale de dreptate

2.2.Variabilitatea in judecata morala

Schemele de devoltare cunosc o anumita stadialitate si se legitimeaza in functie de o serie de factori motivationali legati de autoritate, intentionalitate, conceptiile cu privire la sanctiunea morala.

Un model operant pentru intelegerea unei asemenea analize il constituie cel oferit de L. Kohlberg, conform caruia fiecare stadiu de dezvoltare prezinta un raspuns caracteristic la intrebarea:

De ce trebuie sa ne comportam moral si sa respectam regulile?

Stadiul 1: respectam regulile ca sa evitam pedeapsa

Stadiul 2: ne conformam pentru ca in schimb sa obtinem recompense, sa primim favoruri

Stadiul 3: ne conformam ca sa evitam dezaprobarea, nemultumirea altora

Stadiul 4: ne conformam ca sa evitam blamnul autoritatilor indreptatite si sentimentul de autoritate care rezulta de aici

Stadiul 5: ne conformam ca sa pastram respectul spectatorului initial care judeca din punctul de vedere al bunastarii comunitatii

Stadiul 6: ne conformam ca sa evitam autoblamarea

NOTA:

  1. A. Chircev apreciza ca aceste stadii sunt indicatori ai procesului de maturizare a judecatii morale
  2. D.F.Ricks apreciaza ca progresul in dezvoltarea morala este in mod stringent determinat de varsta, dar si de inteligenta, origine sociala, statutul grupului de colegi etc.
  3. Schimbarile in dezvoltarea morala sunt unele crescatoare, altele descrescatoare. De exemplu nivelul conventional creste pana la pubertate apoi descreste; rationarea principiala creste dupa pubertate, dar lent. Dezvoltarea cognitiva substantiala pare a fi conditia necesara dar nu suficienta pentru dezvoltarea rationarii morale principiale.

2.3. Asumarea de roluri si interactiunea sociala

Procesul asumarii rolului pare a juca un rol critic in dezvoltarea morala generala si in rationarea morala in particular. Interactiunea sociala cu amicii si familia par sa fie destul de importante.

  1. Vinovatia si autoreglarea

Emotia vinovatiei, rusinea, anxietatea sunt apreciate ca influente importante asupra comportamentului, emergenta lor este factor important pentru dezvoltarea morala.

  • Stabilirea vinovatiei si autoreglarii se face prin simpla conditionare a asociatiei dintre incalcarea normei si pedeapsa. Pedeapsa este efectiva daca este administrata chiar de la inceputul incalcarii; iar daca este la mijloc trebuie insotita de explicatii.

  • Rationarea si vinovatia. Daca subiectii percep vinovatia si rusinea ca venind dintr-o frica de pedeapsa fizica, atunci tinerii si adultii sunt mai inclinati sa perceapa aceasta teama ca o autojudecata negativa.

  • Reactia la vinovatie este variata, ea fiind dependenta de structurile cognitive dezvoltate.

  1. Dirijarea morala si valoarea modelarii verbale realizata de parinti

  2. Consistenta dezvoltarii morale depinde de modurile in care se combina factorii intelectuali, sociali si emotionali. Este greu insa, plecand de aici sa se faca predictii privind gandirea morala a individului.

Concluzii partiale:

  1. Regulile morale determina valorile normative. (J.Piaget)

  2. Norma morala contine 2 note constitutive: structura cognitiva si valoarea.

  3. Convingerile sunt valori noncognitive. (J.Piaget)

Observatie generala: Aspectele psihogenetice si sociogenetice

  • Problema importanta pentru psihologia educatiei o constituie asimilarea semnificatiei morale a regulilor/normelor in procesul relatiilor interindividuale in conditiile unui mediu socio-moral definit de scoala prin regulamente proprii.

  • Acest mediu exercita in principal o functie coercitio-reglatoare, cu drepturi si obligatii manifestate in spatiul pedagogic al scolii si al clasei, cu reactii intre profesor si elev de apropiere sau distantare (cognitive, afective, sociale), de reciprocitate si complementaritate.

reciprocitate: in sensul ca fiecare agent profesor/elev are si drepturi si obligatii

-complementaritate: in sensul ca drepturile unuia devin

obligatiile celuilalt si invers.

Deci, obligatiile si drepturile se echilibreaza, se armonizeaza.

  1. Valori promovate in stadiile enuntate de L. Kohlberg

Stadiul 0: separatia placutului de neplacut, a captivantului de ceea ce sperie; nu are ideea de “obligatie” (trebuie, este necesar), de putere a autoritatii, a regulei.

Stadiul 1: sensibilitatea la reguli, la aprecierile de “bun”, “rau”, “corect”si “gresit”; “corectul” este vazut ca un corelar al autoritatii;exista preocupari de a vedea modul de reactie al persoanelor cu autoritate, pentru efectul de recompensa sau pedeapsa; valoarea pozitiva sau negativa a unei actiuni se percep prin consecintele fizice pozitive sau negative; evita pedeapsa, respecta neconditionat puterea, dar nu simte ordinea morala.

Stadiul 2: copilul simte ca fiecare persoana are propria conceptie asupra a ceea ce este corect; ia in considerare motivele si necesitatile altora; apar reciprocitatea, egalitatea in interpretare pragmatica “iti fac un serviciu, imi faci si tu”; nu apar loialitatea, recunostinta, dreptatea.

Stadiul 3: apare notiunea de “corect”; incepe sa se puna in situatia celuilalt; este preocupat de ceea ce gandesc altii, de aprobarea celorlati; intelege importanta intentiei.

Stadiul 4: rationamentul moral din perspectiva sociala: este mai bun pentru societate; ia in calcul consecintele pentru grup; demonstrarea respectului fata de autoritae, mentinerea ordinii sociale.

Stadiul 5: valorile morale retinute in functie de drepturile individuale si standardele asupra carora s-a cazut de acord; corectitudinea devine o problema personala, se constituie punctul de vedere personal.

Stadiul 6: apreciaza corectitudinea unei actiuni, un fel de principiu etic prin universalitate, dreptate, egalitate, respect, drept, demnitate.

  1. Conceptia lui M. Swainson

Dezvoltarea morala are loc prin intermediul unei tensiuni creatoare intre atitudinea de a fi cinstit cu tine insuti si aceea de a tine cont de altii. Putem identifica 3 stadii:

  1. perioada 0-8 ani: copilul este egocentric, are deplina incredere in faptul ca adultii inteleg natura ordinii morale; se conformeaza indrumarilor primite de la adulti.

  2. perioada 10-12 ani: morala este orientata spre colectiv, spre aprobarea sociala a grupului de semeni; incep sa-I pacaleasca pe parinti; accepta pedeapsa, daca este prins; apare ambivalenta fata de autoritatea parinteasca; sporeste respectul reciproc.

  3. perioada 13-18 ani: interiorizarea conflictului eu-societate; copilul pune sub semnul intrebarii relevanta normelor; morala cooperarii nu indica o morala autonoma.

  1. Conceptia lui N. Bull

  1. Bull dezvolta conceptia lui L. Kohlberg si M. Swainson, identificand urmatoarele 4 stadii:

1.stadiul anomiei(perioada anarhiei)-“e bun ceea ce imi place si vreau eu”

2.stadiul heteronomiei– respectarea regulii datorita fricii, pedepsei si speranta in recompensa.

  1. stadiul socionomiei– determinarea de catre societate a legilor care reglementeaza conduita.

  2. stadiul autonomiei– libertatea conformarii fata de propriile legi morale; a pune sub semnul intrebarii pe temeiuri rationale, principiale normele morale dominante ale societatii.

  1. Conceptia lui G. Barnsley si W. Andrew

G. Barnsley si W. Andrew considera ca punct de plecare in cercetarile lor abordarea cumulativa a dezvoltarii stadiale. Ei iau in considerare cercetarile lui J.Piaget, N.Bull, L.Kohlberg si identifica 7 stadii in dezvoltarea morala:

  • stadiul 1: judeca propria persoana si a altora in functie de pedeapsa si rcompensa

  • stadiul 2: judeca moral in functie de pedeapsa si recompensa

  • stadiul 3: judeca moral in functie de statusul social

  • stadiul 4: judeca moral in functie de reguli conventionale

  • stadiul 5: judeca moral in functie de intentii

  • stadiul 6: judeca moral in functie de concepte abstracte

  • stadiul 7: judeca moral in functie de sistemul propriu de valori

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web