Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Educatie calitate si excelenta

in Pedagogie/Psihologie

istock---kids-reading__1291409611_6978

III.Principii şi indicatori ai calităţii.Autoevaluarea şi evaluarea externă a şcolii

1.Asigurarea calităţii în unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar

Avem nevoie în România de calitate în educaţie? De ce?

Unităţile de învăţământ au nevoie de calitate în educaţie pentru:

  • A face faţă concurenţei din mediul educaţional, în condiţiile finanţării per elev, impuse de procesul de descentralizare;

• A se bucura de prestigiu în plan local, regional, naţional, european;

A obţine un scor favorabil la compararea cu alte unităţi de învăţământ din aceeasi categorie;

• A revigora încrederea în scoala si în educaţia din România, ca mijloc de promovare socială.

Cadrele diactice trebuie să genereze educaţie de calitate pentru:

• A-si consolida recunoasterea socială si statusul profesional;

• A obţine un salariu mai bun;

• A se bucura de încrederea elevilor si părinţilor;

• A revigora în România valoarea „respect”.

Elevii au nevoie de calitate în educaţie pentru:

• A juca, prin competenţele obţinute, un rol activ pe piaţa forţei de muncă;

A selecta instituţia de învăţământ potrivită si a candida cu succes pentru continuarea studiilor;

• A se integra cu succes în societatea cunoasterii si a face faţă schimbării.

Părinţii au nevoie de calitate în educaţie pentru:

• A avea încredere că scoala aleasă determină progresul copiilor lor;

• A fi siguri că educaţia oferită este relevantă pentru viitorul copiilor lor;

A nu fi nevoiţi să recurgă la meditaţii si la alte forme de pregătire suplimentară a copiilor lor.

Construirea sistemului de management al calitatii educatiei va trebui sa porneasca de la o serie de principii directoare care vor fundamenta criterii, standarde, indicatori si proceduri specifice.Exista, deja, astfel de seturi de principii elaborate la nivel international (cum ar fi cele propuse de Organizatia Internationala pentru Standardizare – ISO – sau de Fundatia Europeana pentru Managementul Calitatii – EFQM) si national (cum ar fi cele promovate în Spania)

Având în vedere ca în sistemul românesc de învatamânt nu exista un astfel de set de principii oficial asumate, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar a propus următoarele principii:

a)Educaţia de calitate este centarată pe clienţii şi beneficiarii servicilor educaţionale.Toate organizatiile depind de clientii lor si, ca atare, trebuie sa le înteleaga nevoile curente si de viitor, trebuie sa le îndeplineasca cererile si sa le depaseasca asteptarile.

b)Educaţia de calitate este oferită de instituţii responsabile. Responsabilitatea sociala devine fundamentul managementului calitatii la nivelul organizatiei scolare. Toate institutiile de educatie, indiferent de statutul lor juridic, vor fi raspunzatoare, în mod public, pentru calitatea serviciilor educationale oferite, iar statul, prin institutiile abilitate de lege, este garantul calitatii educatiei oferite prin sistemul national de învatamânt.

c)Educaţia de calitate este orientată pe rezultate. Rezultatele, întelese în termeni de “valoare adaugata” si de “valoare creata” sunt cele care definesc, cel mai bine, calitatea si excelenta.

d)Educaţia de calitate respectă autonomia individuală şi are la bază autonomia instituţională. Educaţia, la toate nivelurile şi prin toate formele, va urmari dezvoltarea autonomiei individuale, a capacitatii de a lua decizii pertinente. Institutiile de educatie se vor bucura de o autonomie sporita în elaborarea unei oferte educationale adecvate nevoilor individuale si comunitare, autonomie corespunzatoare cresterii raspunderii acestor

institutii pentru calitatea ofertei educationale.

e)Educaţia de calitatea este promovată de lideri educaţionali.Liderii sunt cei care asigura unitatea si continuitatea scopurilor si a directiilor dedezvoltare a organizatiei, ei creând si mentinând mediul propice pentru participarea tuturor celor interesati la decizie si pentru realizarea obiectivelor organizationale.

f)Educaţia de calitate asigură participarea actorilor educaţionali şi valorizează resursa umană.Oamenii sunt esenţa oricărei organizaţii.De implicarea lor si de dezvoltarea lor profesionala depinde modul în care îsi folosesc competentele în beneficiul organizatiei.

g)Educaţia de calitate se realizează în dialog şi prin parteneriat cu institutii, organizatii, cu beneficiarii directi si indirecti de educatie. Sistemul de asigurare a calitatii nu este doar apanajul scolii, întreaga comunitate educationala fiind implicata în acest proces. Ca urmare, dialogul cu toti actorii educationali va fundamenta dezvoltarea educatiei la nivel naţional şi local.

h)Educaţia de calitate se bazează pe inovaţie şi diversificare.În interiorul cadrului legal existent, vor fi stimulate abordarile educationale inovative, originale si creative, aplicarea celor mai noi rezultate ale cercetarii în educatie si a noilor metode si tehnici de educatie si formare, introducerea noilor tehnologii de informare si comunicare etc.

i)Educaţia de calitate abordează procesul educaţional unitar, în mod sistemic. Un rezultat dorit nu poate fi atins decât daca activitatile si resursele necesare sunt abordate în mod unitar iar procesele derulate sunt gândite si manageriate în mod sistemic. Totodata, decizia educationala de calitate are la baza un sistem pertinent, credibil si transparent de indicatori.

j) Educaţia de calitate are ca obiectiv învăţarea permanentă şi îmbunătăţirea continuă a performantelor. Având în vedere ritmul schimbarilor sociale, învatarea permanenta si dezvoltarea continua devin principii fundamentale ale functionarii si dezvoltarii institutiilor scolare. Asigurarea calitatii va fi privita ca un proces de învatare individuala si institutionala, ea având ca scop identificarea ariilor de dezvoltare si orientarea dezvoltarii personale si institutionale în directii benefice pentru fiecare individ în parte, pentru comunitate, pentru societate în ansamblul ei.

k)Educaţia de calitate înţelege interdependenţa între furnizorii şi beneficiarii implicati în oferta de educatie. O organizatie si furnizorii ei sunt interdependenti iar avantajul reciproc întareste capacitatea institutionala de a crea valoare.

Primul pas în asigurarea calităţii îl reprezintă procesul de autorizare / acreditare / evaluare instituţională. Numai după ce instituţiile de educaţie îndeplinesc condiţiile minime de funcţionare putem începe să vorbim, cu adevărat, de calitate.

Valoarea adăugată în educaţie

Calitatea educaţiei şi a dezvoltării profesionale se determină prin “calcul rezidual” (al “valorii adăugate”). Calitatea unui serviciu educaţional este exprimată prin ceea ce rămâne din rezultatele obţinute în urma parcurgerii programelor educaţionale după ce a fost luată în considerare influenţa factorilor “de intrare” (aptitudinile, calităţile personale şi performanţele la “intrare”, mediul social, economic şi cultural, calificarea profesorilor / formatorilor, resursele disponibile etc.). Cu alte cuvinte, nu contează atât valoarea absolută a rezultatelor obţinute (de exemplu – procentul elevilor care trec examenul de bacalaureat sau numărul profesorilor care aplică rezultatele unei formări specializate), ci raportul între aceste rezultate şi performanţele la intrarea în sistem.

Valoarea creată

În ultimul deceniu a fost introdus, în definirea şi evaluarea calităţii şi conceptul de “valoare creată” având în vedere tocmai caracterul impredictibil al dezvoltării societăţii: a devenit evident faptul că nu ştim cum va arăta societatea pentru care îi pregătim pe copiii noştri. Ca urmare, calitatea în educaţie trebuie definită nu numai pe baza a ceea ce are nevoie acum un adult sau un tânăr ci şi în funcţie de modul în care ea reuşeşte să satisfacă nevoi viitoare. Deci, o educaţie de calitate este nu numai aceea care asigură progresul în atingerea unor obiective prestabilite (“valoare adăugată”) ci şi cea care îşi stabileşte noi ţinte şi noi modalităţi de atingere a lor (“valoare creată”) pe măsură ce societatea se schimbă.

Valoarea ajustată

Mai există un al treilea concept, cel de valoare ajustată” care, în opinia noastră exprimă nivelul cel mai de jos acceptabil la care putem vorbi de calitate: nivelul “de funcţionare”, menţinut, ajustat şi îmbunătăţit în mod conştient dar fără să fie vorba, încă, de valoare adăugată.

Indicii de calitate subsumaţi “valorii ajustate” reflectă efortul de menţinere şi optimizare a funcţionării curente a unităţii şcolare, efort situat, în opinia evaluatorilor pe “graniţa” între “funcţionare” şi “asigurarea calităţii”, aparţinând ambelor domenii.

Asigurarea calitatii educatiei este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii institutionale de elaborare, planificare si implementare de programe de studiu, prin care se formeaza încrederea beneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie satisface standardele de calitate. Asigurarea calitatii exprima capacitatea unei organizatii furnizoare de a oferi programe de educatie, în conformitate cu standardele anuntate. Ea este astfel promovata încât sa conduca la îmbunatatirea continua a calitatii educatiei.

Metodologia asigurării calităţii educaţiei conform Legii calităţii educaţiei precizează:

Art. 7. – (1) Asigurarea calităţii educaţiei este centrată preponderent pe rezultate.

(2) Rezultatele sunt exprimate în cunoştinţe, competenţe, valori şi atitudini, care se obţin prin parcurgerea şi finalizarea unui

nivel de învăţământ sau program de studii.

Art. 8. – (1) Metodologia asigurării calităţii în educaţie cuprinde următoarele componente:

a) criterii;

b) standarde şi standarde de referinţă;

c) indicatori de performanţă;

d) calificări.

a) Criteriul se referă la un aspect fundamental de organizare şi funcţionare a unei organizaţii furnizoare de educaţie.

b) Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie.

c) Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau mondial.

d) Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activităţi desfăşurate de o organizaţie furnizoare de educaţie prin raportare la standarde, respectiv la standarde de referinţă.

e) Calificarea este rezultatul învăţării obţinut prin parcurgerea şi finalizarea unui program de studii profesionale sau universitare.

Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese:

  • a) planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării;

  • b) monitorizarea rezultatelor;

  • c) evaluarea internă a rezultatelor;

  • d) evaluarea externă a rezultatelor;

Componentele şi procesele de asigurare a calităţii şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în funcţie de:

  • a) nivelul de învăţământ şi, după caz, al calificării;

  • b) tipul organizaţiei furnizoare de educaţie;

  • c) tipul programului de studii.

Asigurarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii şi criterii:

A. Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă din infrastructura disponibilă, definită prin următoarele criterii:

  • a) structurile instituţionale, administrative şi manageriale;

  • b) baza materială;

  • c) resursele umane;

B. Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine rezultatele aşteptate ale învăţării, concretizată prin următoarele criterii:

  • a) conţinutul programelor de studiu;

  • b) rezultatele învăţării;

  • c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz;

  • d) activitatea financiară a organizaţiei;

C. Managementul calităţii, care se concretizează prin următoarele criterii:

  • a) strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii;

  • b) proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate;

  • c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării;

  • d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;

  • e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării;

  • f) baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;

  • g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite;

Actul normativ care reglementează domeniul calităţii este Legea privind asigurarea calităţii în educaţie. În conformitate cu prevederile sale, se precizează că la nivel de furnizor de educaţie şi sistem educaţional se vor asigura:

a) creşterea calităţii educaţionale –prin stabilirea şi implementare de mecanisme instituţionale şi procedurale de evaluare , asigurare, control şi ameliorarea calităţii;

b) producerea şi diseminarea de informaţii sistematice, coerente şi credibile, public accesibile, despre calitatea serviciilor de educaţie oferite de diferiţi furnizori prezenţi pe piaţa educaţională din România

c) protecţia beneficiarilor de servicii educaţionale

d) crearea unei culturi a calităţii la nivelul furnizorului de educaţie

e) evaluarea transinstituţională a programelor de studii universitare în vederea finanţării diferenţiate în funcţie de calitatea diferită a programului oferit, a redimensionării numărului de locuri finanţate din surse publice în diferite cicluri de studii universitare; a accesului diferenţiat la granturi de finanţare complementară a educaţiei şi, respectiv, la granturi de cercetare;

f) fundamentarea politicilor şi strategiilor sectoriale în domeniul educaţiei

La nivelul fiecărei organizaţii furnizoare de educaţie din România se înfiinţează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.

Organizaţia furnizoare de educaţie elaborează şi adoptă strategia şi regulamentul de funcţionare ale comisiei..

Conducătorul organizaţiei este direct responsabil de calitatea educaţiei furnizate.

Conducerea ei operativă este asigurată de conducătorul organizaţiei sau de un coordonator desemnat de acesta.

Componenţa Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în unităţile din învăţământul preuniversitar cuprinde:

  • a)1-3 reprezentanţi ai corpului profesoral, aleşi prin vot secret de consiliul profesoral;

  • b) un reprezentant al sindicatului reprezentativ, desemnat de acesta;

  • c) un reprezentant al părinţilor, în cazul învăţământului preşcolar, primar, gimnazial sau liceal;

  • d) un reprezentant al elevilor, în cazul învăţământului profesional, liceal şi postliceal;

  • e) un reprezentant al consiliului local;

  • f) un reprezentant al minorităţilor naţionale, după caz, provenind din corpul profesoral, reprezentanţii părinţilor sau ai elevilor.

Atributiile comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii sunt:

1)Elaboreaza si coordoneaza aplicarea procedurilor si activitatilor de evaluare si asigurare a calitatii, aprobate de conducerea organizatiei furnizoare de educatie, conform domeniilor si criteriilor prevazute mai sus;

2)Elaboreaza anual un raport de evaluare interna privind calitatea educatiei în organizatia respectiva. Raportul este adus la cunostinta tuturor beneficiarilor prin afisare sau publicare si este pus la dispozitie evaluatorului extern;

3)Elaboreaza propuneri de îmbunatatire a calitatii educatiei;

4)Coopereaza cu agentia româna specializata pentru asigurarea calitatii, cu alte agentii si organisme abilitate sau institutii similare din tara ori din strainatate, potrivit legii.

Procedură privind asigurarea calităţii în unităţile de învăţământ preuniversitar

A1. Elaborarea planului de dezvoltare instituţională pentru perioada 2007-2013 şi aprobarea de către Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ; acest document răspunde în termeni de dezvoltare instituţională priorităţilor regionale şi locale şi stabileşte priorităţile şcolii, cu precizarea obiectivelor propuse, a acţiunilor prin care se vor atinge aceste obiective şi cu stabilirea de termene şi responsabilităţi pentru fiecare acţiune.

A2. Monitorizare internă coordonată de Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii din şcoală, prin care se urmăreşte dacă acţiunile propuse în planul de dezvoltare instituţională al şcolii se desfăşoară conform calendarului propus, cu asumarea responsabilităţilor stabilite în PDI şi se evaluează procesul instructiv – educativ prin asistenţe la ore. Monitorizarea internă permite identificarea imediată a dificultăţilor cu care se confruntă şcoala în atingerea obiectivelor stabilite sau care apar în procesul didactic curent la clasă şi identificarea unor soluţii adecvate.

Pe baza acestui proces continuu de monitorizare internă, Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii întocmeşte o dată la 2 luni un raport de monitorizare internă, pe care îl prezintă managerului unităţii şi corpului profesoral..

A3. Elaborarea raportului de auto-evaluare de către Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii şi transmiterea lui la ISJ . În raportul de autoevaluare, este evaluată performanţa şcolii la nivelul fiecărui descriptor de performanţă şi sunt precizate dovezile prin care această performanţă poate fi dovedită.

A4. Elaborarea planului de îmbunătăţire a calităţii, parte din PDI, de către Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii şi transmiterea lui la ISJ spre avizare. Planul de îmbunătăţire se realizează pe baza raportului de autoevaluare şi trebuie să ţină cont de posibilităţile reale ale şcolii de a-l îndeplini în anul şcolar următor.

A5. Revizuirea Planului de Dezvoltare al Instituţiei , în concordanţă cu planul de îmbunătăţire a calităţii.

Raportul anual de evaluare internă

Nivelul de realizare a indicatorilor de performanţă, conform standardelor de acreditare şi de evaluare periodică (h.g. nr. 21/18.01.2007) şi standardelor de referinţă

Nr.

crt.

Indicatori de performanţă Nesatisfăcător

Satisfăcător

Bine

Foarte bine

Exce­lent

DOMENIUL: CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ

a) structurile instituţionale, administrative şi manageriale
1 Existenţa, structura şi conţinutul documentelor proiective (proiectul de dezvoltare şi planul de implementare)
2 Organizarea internăa unităţii de învăţământ
3 Existenţa şi funcţionarea sistemului de comunicare internă şi externă
4 Funcţionarea curentă a unităţii de învăţământ
5 Existenţa şi funcţionarea sistemului de gestionare a

informaţiei; înregistrarea, prelucrarea şi utilizarea datelor şi informaţiilor

6 Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi
7 Asigurarea securităţii tuturor celor

implicaţi în activitatea şcolară, în timpuldesfă şurării programului

8 Asigurarea serviciilor de orientare şi consiliere pentru elevi
b)baza materială
9

Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare

10

Dotarea spaţiilor şcolare

11

Accesibilitatea spaţiilor şcolare

12

Utilizarea spaţiilor şcolare

13 Existenţa, caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor administrative
14 Existenţa, caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare
15 Accesibilitatea spaţiilor auxiliare
16 Utilizarea spaţiilor auxiliare
17 Dotarea cu mijloace de învăţământ şi cu auxiliare
curriculare
18 Existenţa şi dezvoltarea fondului bibliotecii şcolare/ centrului de informare şi documentare
19 Dotarea cu tehnologie informatică şi de
comunicare
20 Accesibilitatea echipamentelor, materialelor, mijloacelor de învăţământ şi

Auxiliarelor curriculare

21 Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a
actelor de studii
22 Managementul personalului didactic şi de conducere
23 Managementul personalului didactic

auxiliar şi personalului
nedidactic

DOMENIUL: B. EFICACITATE EDUCAŢIONALĂ

a)conţinutul programelor de studiu

24 Definirea şi promovarea ofertei educaţionale
25 Existenţa parteneriatelor cu reprezentanţi ai
comunităţii
26 Proiectarea curriculum ului
27 Realizarea curriculumului
b) rezultatele învăţării
28 Evaluarea rezultatelor şcolare
29 Evaluarea rezultatelor la activităţile extracurriculare

(extra-clasă şi extra şcolare)

c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz
30 Activitatea ştiinţifică
31 Activitatea metodică a cadrelor didactice
d) activitatea financiară a organizaţiei
32 Constituirea bugetului şcolii
33 Execuţia bugetară

DOM ENIUL: C. MANAGEMENTUL CALITĂŢII

a) strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii

34 Existenţa şi aplicarea procedurilor de autoevaluare instituţională
35 Existenţa şi aplicarea procedurilor interne de
asigurare a calităţii
36 Dezvoltarea profesională a personalului
b) proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate
37 Revizuirea ofertei educaţionale şi a
proiectului de dezvoltare
c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării
38

Existenţa şi aplicarea procedurilor de optimizare a evaluării învăŃării

d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral

39 Evaluarea calităţii activităţii corpului profesoral
e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării
40 Optimizarea accesului la resursele educaţionale
f) baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii
41 Constituirea bazei de date a unităţii de învăţământ
g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele calificările oferite
42 Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii

h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii

43 Constituirea şi funcţionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calităţii

Acreditarea organizaţiilor furnizoare de educaţie şi a programelor de studiu

Orice persoană juridică, publică sau privată, interesată în furnizarea de educaţie se supune procesului de evaluare şi acreditare, în condiţiile legii.

În învăţământul preuniversitar evaluarea şi acreditarea se fac la nivelul structurilor instituţionale pentru fiecare nivel de învăţământ, fiecare tip de program de studii şi de calificare profesională, după caz.

Acreditarea presupune parcurgerea a două etape succesive:

  • a) autorizarea de funcţionare provizorie, care acordă dreptul de a desfăşura procesul de învăţământ şi de a organiza, după caz, admiterea la studii;

  • b) acreditarea, care acordă, alături de drepturile prevăzute la lit. a), şi dreptul de a emite diplome, certificate şi alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de a organiza, după caz, examen de absolvire, licenţă, masterat, doctorat.

Procedura de acreditare cuprinde următoarele activităţi:

  • a) furnizorul de educaţie autorizat să funcţioneze provizoriu elaborează un raport de evaluare internă, folosind ca termeni de referinţă standardele specifice etapei de acreditare;

  • b) raportul de evaluare internă se depune la departamentul de acreditare al agenţiei de asigurare a calităţii împreună cu o cerere de declanşare a procedurii de evaluare externă şi de acreditare;

  • c) termenul de depunere a cererii în vederea acreditării este de 2 ani de la data absolvirii primei promoţii, sub sancţiunea ridicării autorizaţiei de funcţionare provizorie;

  • d) departamentul de acreditare numeşte o comisie de experţi în evaluare şi acreditare care analizează raportul de evaluare internă, verifică prin vizite la instituţia solicitantă îndeplinirea standardelor referitoare la domeniile şi criteriile prevăzute la art. 10 şi elaborează propriul raport de evaluare;

  • e) departamentul de acreditare al agenţiei de asigurare a calităţii validează raportul experţilor prin verificarea respectării metodologiei de evaluare externă, iar agenţia propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării acreditarea sau, după caz, neacreditarea instituţiei solicitante;

  • f) pentru furnizorii de educaţie de nivel preuniversitar, acreditarea acestora se acordă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, pe baza avizului ARACIP;

Furnizorul de educaţie care a fost autorizat să funcţioneze provizoriu are dreptul de a gestiona personal didactic, nedidactic şi de cercetare, conform propriei strategii de dezvoltare, şi de a participa la programe naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii.

Furnizorul de educaţie acreditat este parte a sistemului naţional de educaţie, cu toate drepturile şi obligaţiile conferite de lege.

După obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie, furnizorul de educaţie implementează mecanismul de asigurare internă a calităţii şi întocmeşte rapoarte de evaluare internă a calităţii educaţiei, pe care le transmite, anual ARACIP sau ARACIS, după caz.

După obţinerea acreditării, rapoartele anuale de evaluare internă a calităţii se transmit ARACIP, respectiv ARACIS, la cererea agenţiei sau din propria iniţiativă a furnizorului de educaţie, atunci când solicită o nouă evaluare externă.

Furnizorul de educaţie şi programele de studii acreditate ale acestuia se supun, din 5 în 5 ani evaluării externe de către ARACIP, respectiv ARACIS, sau de o altă autohtonă ori internaţională, pe bază de contract

În condiţiile în care ARACIP, respectiv ARACIS, constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, informează Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care avertizează furnizorul de educaţie şi acordă un termen de un an pentru aducerea activităţii educaţionale la nivelul standardelor naţionale în vigoare.

Pe baza unui nou raport de evaluare internă întocmit de furnizorul de educaţie, ARACIP, respectiv ARACIS, dispune o nouă evaluare externă.

Dacă şi noul raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educaţiei şi Cercetării dispune:

  • a) încetarea şcolarizării în cadrul programului respectiv de studii, începând cu anul I;

  • b) obligarea furnizorului de educaţie să elaboreze, în continuare, rapoarte anuale de evaluare internă a calităţii educaţiei pentru anii de studii pentru care continuă activitatea.

Furnizorul de educaţie este obligat să se supună, după un termen de maximum 2 ani de la ultimul raport de evaluare nefavorabil, unei noi evaluări externe.

Dacă şi acest al treilea raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează şi promovează, după caz, prin ordin, hotărâre a Guvernului sau lege, decizia prin care încetează definitiv şcolarizarea în cadrul respectivului program şi se reglementează situaţia bazei materiale şi a studenţilor sau elevilor.

Autoevaluarea nivelului de calitate se va face pentru fiecare indicator în parte, după cum urmează:

  • Îndeplinirea tuturor cerinţelor exprimate, pentru indicatorul respectiv, prin descriptorii din cadrul standardelor de acreditare se consideră ca performanţă „satisfăcătoare”.

  • Îndeplinirea tuturor cerinţelor exprimate, pentru indicatorul respectiv, prin descriptorii din cadrul standardelor de acreditare si doar parţial a cerinţelor exprimate prin descriptorii de performanţă din cadrul standardelor de referinţă este considerată ca performanţă „bună”.

  • Îndeplinirea tuturor cerinţelor exprimate, pentru indicatorul respectiv, prin descriptorii din cadrul standardelor de acreditare si a tuturor cerinţelor exp

  • Depăsirea uneia, mai multor sau tuturor cerinţelor exprimate prin descriptorii de performanţă din cadrul standardelor de referinţă, precum si inovaţia asociată acestora, este rimate prin descriptorii de performanţă din cadrul standardelor de referinţă este considerată ca performanţă „foarte bună”. considerată ca performanţă „excelentă”.

Din cele de mai sus rezultă posibilitatea progresului pentru orice unitate scolară, la orice nivel s-ar situa performanţa acesteia la un moment dat si pentru un anumit indicator:

  • Pentru indicatorii la care performanţa este „nesatisfăcătoare”, vor fi stabilite ţinte pentru dezvoltare si pentru îmbunătăţire, care se vor referi la descriptorii care nu se ridică la nivelul standardelor de acreditare.

  • Pentru indicatorii la care performanţa este „satisfăcătoare” (deci sunt îndeplinite toate cerinţele de acreditare), ţintele pentru dezvoltare si pentru îmbunătăţirea calităţii vor fi stabilite în funcţie de opţiunile proprii, prevăzute în documentele programatice – deci în funcţie de resurse, posibilităţi, tradiţie, viziune managerială etc.

  • Pentru indicatorii la care performanţa este „bună” (deci sunt îndeplinite toate condiţiile pentru acreditare, dar numai parţial cerinţele din standardele de referinţă), vor fi stabilite ţinte pentru dezvoltare si pentru îmbunătăţirea calităţii, avându-se în vedere, cu precădere, aspectele la care performanţa este doar „satisfăcătoare”, dar fără a le neglija pe celelalte – care trebuie, evident, menţinute la nivelul deja atins.

  • Pentru indicatorii la care performanţa este „foarte bună” (deci sunt îndeplinite toate condiţiile pentru acreditare si toate cerinţele din standardele de referinţă), se poate stabili ca ţintă principală pentru dezvoltare si pentru îmbunătăţirea calităii aducerea la nivel de excelenţă a unor aspecte specifice, în funcţie de opţiunile stabilite în documentele programatice – deci, din nou, în funcţie de resurse, posibilităţi, tradiţie, viziune managerială etc.

  • Pentru indicatorii la care performanţa este „excelentă” – deci se depăsesc toate cerinţele prevăzute în standardele de referinţă – vor fi căutate alte ţinte pentru acelasi nivel, de excelenţă.

Proiectul de dezvoltare instituţională trebuie :

  • Afişat;

  • Făcut public;

  • Cunoscut şi asumat;

  • Supus evaluării interne (autoevaluării);

  • Supus evaluării externe;

  • Îmbunătăţit continuu.

Documentatia sistemului de management al calitatii va conţine:

  • declaratii ale politicii in domeniul calitatii si ale obiectivelor calitatii

  • manualul calitatii

  • proceduri documentate

  • alte documente

  • inregistrari ale calitatii

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web