Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

EFECTUL CULORILOR

in Arta

CONTRAST SI ARMONIE A CULORILOR. REALIATEA SI EFECTUL CULORILOR.

 

Perceperea culorilor are un efect psiho-fizic(efectul culorii si se datoreaza schimbarilor/contrastelor simultane, ex:gri pe fond alb pare mai inchis si invers pe negru). Aceste valente ofera artistului posibilitati de exprimare. Una alt fenomen este contrastul simultan succesiv si de marire- ochiul necesita culoarea complementara a fiecrei culori percepute si daca nu o are o genereaza.

 
ARMONIA CULORILOR- se bazeaza pe legitati obiective. Armonia inseamna echilibru, simerie a puterilor, a fortelor. Starea de echilibru (la niv. aparatului receptiv) inseamna starea in acre desimilarea si asimilarea substantei vederii sunt =.(desimilarea –folosirea/oboasirea ochiului; asimilarea-regenerarea ei.) E.Bering- 2 sau N culori sunt armonioase atunci cand amestecandu-le opric =>lumina alba.

 
CROMATOLOGIA CANSTRUCTIVA- cuprinde legile de baza ale actiuni culorilor. In ceratie sentimentele si intuitia ar sta deasupra lumii palpabile,prin numere. Cromatologia este vazuta ca un ajutor al creatiei. In acest domeniu se incepe de la cele 3 culori de baza din care se formenaza cercul culorilor format din 12 parti. Pentru a obtine culorile de ordin II se amesteca cele de rangul I,iar din amestecul celor de rang I cu rang II =>cele de rang III.

 
CELE 7 CONTRASTE CROMATICE contrastul-atunci cand intre 2 efecte cromatice asemanatoare se constata deosebiri clare. Contrastele se pot percepe numai prin comparatie, iar efectele culorilor pot fi marite sau slabite prin culori contrastante. Daca deosebirile se potenteaza la maximum e vb. de contraste polare sau opus egale.

 
1 contrastul culorilor in sine: el poate fi gasit in arta diferitelor popoare, in arta decorativa, in arta majora mai cu seama in picturile din Evul Mediu si in manuscrise. Efectele culorilor => din ambianta coloristica si din contrastele dintre ele.

 

Toate acestea se observa intre tonurile asezate pe cercul coloristic. Contrastul maximal se gaseste intre culorile de ordin I(rosu ,galben, albastru) si scade odata cu departarea de culorile de baza. Contrastul se poate intari prin despartirea cu ajutorul unor dungi negre sau albe. Exista o sacra descrescatoare a perceptiei cantrastului dintre culori: 1-albastru pe alb 2-negru pe galben 3-verde pe alb 4-negru pe alb 5-verde pe rosu 6-rosu pe galben 7-rosu pe alb 8-portocaliu pe negru 9-pegru pe portocaliu 10-portocaliu pe alb 11-rosu pe verde.

 
2 contrastul de inchis-deschis el sta la baza unui fel de viziune si expresie stilistica cantrar celui care se baseaza pe contrastul culorilor. Contrastul polar se gaseste intre alb si negru intre care trecerea poate sa fie prin tonuri sau valori.

 

Diferenta intre tonuri se mareste in functie de marimea cantrastului. Tonuri deschise maresc aparent suprafetele care le ocupa.( griul absoarbe culoarea, poate lega culorile opuse, este vazut inagresiv,relativ, insa prin modulatii de tonuri poate deveni viu ori prin prezenta culorilor, colorat(contrast simultan). Se cere ca in acelasi plan sa se foloseasca tonuri si valori asemanatoare, intr-o lucrare sa nu fie folosite tonuri ci cateva grupari expresive.

 
3contrastul de rece-cald pe acest contarst se bazeaza picrura. Polii opusi sunt rosu-orange (culoarea cea mai calda) si verde-albastru (cea mai rece) acaror valoare este aproape egala. Celelalte culori si vibratiile lor sunt calde ori reci in fct. de culoarea care predomina intre ele.

 

Moduri de actiune ale contrastului RECE-CALD: umbrit-insorit; transparent-opa; linistitor-excitant; subtire-gros; aeral-dens; apropiat-departat; usor-greu; umed-uscat. Pentru a domina, a actiona nestingherit contarstul cald-rece celelalte contraste trebuie retinute/temperate sau folosite ca si contarste secundare.

 
4contrastul culorilor complemntare e important in stimularea si echilibrulculorilor. Contarstul polar e format dintr-o culoare de baza si amestecul celorlalte doua. Culorile complemnetare juxtapuse se stimuleaza reciproc, iar in amestec se transforma in gri.

 

Culorile complemnetare, in raport cu masa corecta, sunt armonioase pentru ca din ele rezulta o totalitae de efecte static solide. Ele contin si alte contraste: GALBEN-VOLET= inchis-descis; ROSU-ORANGE si VERDE-ALBASTRU=contrastul cel mai intens de cald-rece.

 
5 contrastul simultan ochiul pretinde simultan culoarea complemntara a unei culori si o porduce independent de prezenta acesteia. Senzatia se conserva catva timp in ochi fenomen numit contarst succesiv. E din ce in ce mai puternic atunci cand tonurile sunt asemanatoare si cu cat cercetam o culoare mai intens si mai mult timp, excluzand alte impresii coloristice. Acest contrast apare si intre culori pure, fiecare perzandu-ei caracterul real propriu si starlucesc in efecte noi.

 
Lumina modifica aspectul culorilor. Cea incandescenta este mai calda (galbuie-alba) amplifica galbenul, portocaliul,rosu. Lumina zilei (rece-alb-albastruie) amlifica verdele, albastrul si violetul. Lumina alba incasdencenta (alb-rece) intermediara- nu ar reda corect culoarea.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Arta

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web