Familiile ajutătoare (FA)

in Agronomie
Familiile ajutătoare (FA) nu sunt altceva decât nucleele de împerechere care au ajuns la o dezvoltare suficientă pentru a fi transformate în familii temporare sau de sine stătătoare, fiind folosite la întărirea familiilor de bază (FAB), la preluarea surplusului de albină de la FAB sau la unificări, la iernarea mătcilor de rezervă, la formarea unor familii ajutătoare permanente (FAP) etc.
Generalităţi
Pentru ridicarea potenţialului de lucru al FAB în perioadele culesurilor mari, unii apicultori recurg la puterea de muncă a unei alte familii de albine, căreia i s-a dat denumirea de FA. Toate tipurile de familii ajutătoare pot fi folosite la creşterea fagurilor pentru fondul stupinei, la dezvoltarea de primăvară, la recoltarea polenului, la întărirea FAB, la popularea nucleelor pentru împerecherea mătcilor, la verificarea potenţialului mătcilor în vederea selecţiei etc.
Rezultatele sunt pe măsura pregătirii profesionale, a imaginaţiei, iniţiativei şi perseverenţei apicultorului. Procedeul de întărire a familiilor de albine de bază prin folosirea mătcilor ajutătoare reprezintă un interes deosebit în condiţiile din zona de sud a ţarii noastre unde sunt necesare
familii foarte puternice chiar la începutul primăverii, pentru folosirea culesurilor timpurii (pomi fructiferi, salcâm).

Avantaje

  • oferă posibilitatea uniformizării FAB luând faguri cu puiet căpăcit de la stupii predispuşi să intre înfrigurile roitului, faguri cu care formăm FA pe care le vom întări ulterior;
  • creează premisele creşterii cu uşurinţa a mătcilor, împerecherea, marcarea, verificarea şi schimbarea lor;
  • dă posibilitatea ca fiecare stupină să dispună în orice moment de mătci de rezervă, contribuind din plin la lucrările de selecţie
  • dă posibilitatea iernării în condiţii optime, unificând FAB cu mătci tinere şi sănătoase, metodafolosirii FAV (familiilor ajutătoare vremelnice) fiind singura metodă de a obţine rezultate bune înactivitatea apicolă.

 

Formarea FA

Folosirea familiilor cu mătci ajutătoare, în anul formării sau în anii următori, este destul de simplă, FAcedând fie puiet, fie culegătoare, fie unificându-se cu FAB. La sfârşitul culesurilor de vară, familia ajutătoare fie este iernata lângă FAB, ca FAP, fie, în calitatea să de FAV, se va unifica cu FAB păstrându-sematca cea mai tânără. Dacă dispunem de mătci împerecheate FA se pot forma chiar şi primăvara. În perioadă culesurilor de producţie (de la salcâm şi tei sau floarea soarelui), se recomandă roirea artificială prin stolonare. După terminarea culesului de la floarea soarelui, în majoritatea cazurilor familiile de producţie sunt epuizate, atât de la culesul propriu zis cât şi de transportul la mare distanţă. După 3-4 zile de la aşezarea pevatră stupii vor fi pregătiţi pentru iernare, făcând un control amănunţit tuturor familiilor de producţie, cuocazia căruia stabilim măsurile care trebuie luate în consecinţă şi câte familii au nevoie a fi întărite sau să lise schimbe mătcile.

La aceasta data nucleele pot fi împărţite în:
 1.Nuclee foarte dezvoltate (compuse din 8-9 rame cu puiet, miere şi păstură), ce vor ierna ca familiiindependente, iar în anul următor vor fi tratate ca FAB.
2.Nucleele normale (compuse din 4-5 rame, de obicei 3 rame cu puiet, de toate vârstele), ce vor fi folosite pentru întărirea familiilor de producţie, prin unificarea lor (spre sfârşitul lui septembrie),folosind metoda foii de ziar perforate.
3.Nucleele slabe în cazul în care rămânerea lor în urmă nu se datorează unor cauze obiective (cumar fi neîmperecherea mătcii din prima serie de botci) unifică între ele. În caz contrar, sunt iernatecâte două în aceeaşi cutie, fiind păstrate peste iarnă ca mătci de rezervă sau viitoare FAB.
loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play