Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Farul din Alexandria

in Geografie

farul_din_alexandria1

Construit in timpul domniei lui Ptolomeu II Filadelful (285-246 i.e.n.) – protector al literelor si artelor, initiatorul traducerii Bibliei in greceste pentru faimoasa biblioteca din Alexandria – Farul a durat aproape un mileniu si jumatate. Cimentul pe care se afla gravata inscriptia originala de pe soclul Farului, dedicata regelui, a cazut cu vremea scotand la iveala o alta inscriptie: „Monumentul este consacrat de arhitectul Sostrate din Cnid, fiul lui Dexiphan, zeilor salvatori pentru cei ce calatoresc pe mare„. Cunoastem deci si pe constructorul Farului: Sostrate din Cnid (oras carian de pe coasta Asiei Mici, la sud de Halicarnas). In legatura cu aspectul si dimensiunile Farului ne bizuim mai cu seama pe marturiile unor calatori arabi: geograful si neobositul calator care a fost Al-Idrisi scria (pe la jumatatea secolului XII): „…inaltimea farului este de 300 de coti, si cum fiecare cot este de trei palme, inaltimea sa este deci de 100 de ori cea a unui om„. Ceea ce ne duce la 170-180 de metri; alte surse, care merg pana la 500 de metri, sunt socotite ca fiind mult exagerate. Surse grecesti mentioneaza 272 metri.Dintre toate descrierile, tot cea a lui Idrisi pare mai aproape de realitate: construit din marmura alba, Farul se compune din trei turnuri suprapuse – primul pe plan patrat, al doilea octogonal, al treilea cilindric – cu retrageri care creau terase. Fundatiile au ridicat probleme dificile pentru tehnica vremii; traditia araba (neconfirmata deocamdata de cercetarile intreprinse in vremurile mai noi) pretinde ca, pentru a incerca rezistenta diferitelor materiale la actiunea apei sarate, Sostrate a pus sa se arunce in mare blocuri de granit si alte roci , caramizi, diferite metale (inclusiv aur!) si… sticla. Cel mai bine s-a comportat sticla, astfel ca a fost aleasa pentru fundatii. Pentru legarea blocurilor de piatra, se pare ca arhitectul a folosit plumb topit, mortarul acelor vremi fiind prea sensibil la actiunea mediului salin. Oricum, alegerea s-a dovedit judicioasa: dintre toate minunile – in afara de Marea Piramida – Farul a avut viata cea mai lunga, fiind distrus, in cele din urma, de mana omului.

O alta chestiune controversata este cea a uriasei oglinzi concave instalate in partea dinspre mare a farului si avand dublul rol de a intensifica noaptea puterea luminii si de a incendia ziua navele inamice care ar fi atacat portul. Marturiile arabe cu privire la marea oglinda difera; unii autori au descris-o ca fiind dintr-un metal lustruit, altii ca ar fi dintr-o „piatra stravezie”, referindu-se probabil la sticla; prima versiune pare mai verosimila.

„Oglinzile incendiatoare” ale antichitatii au starnit aprige discutii de-a lungul veacurilor; construcia lor este atribuita lui Arhimede, care a venit astfel in sprijinul patriei sale, Siracuza, atacata de galerele romane. O coincidenta: Arhimede (cca. 287-212 i.e.n.) a studiat in tinerete la Alexandria, aproximativ cand se construia Farul. E drept ca nu se vorbeste nicaieri de o colaborare intre ilustrul matematician si arhitectul Sostrate, dar trebuie sa recunoastem ca ipoteza este pe cat se poate de ademenitoare…

Lumina Farului din Alexandria avea o bataie uimitor de lunga pentru acea vreme: cea mai modesta apreciere apartine lui Flavius Josephus – 300 de stadii, deci peste 50 km – cele mai exagerate merg pana aproape de 200 km. Este o performanta respectabila, daca avem in vedere ca farurile de astazi au o bataie care rareori trece de 50 de km.

Farul din Alexandria a rezistat destul de bine calamitatilor naturale (furtuni, cutremure) si mai putin furiei distrugatoare a oamenilor. Suntem indreptatiti sa credenm ca vestitul edict al imparatului Teodosie nu l-a afectat din cale-afara, deoarece farul avea o functie esetialmente utilitara intr-un port cu trafic intens; totusi, se pare ca terasele sale erau impodobite cu unele statui, remarcabile fiind cele ale zeului Poseidon (Neptun) si zeitei Isis. Sub imperiul bizantin, Farul, afectat de un cutremur, a fost chiar reparat din porunca imparatului Anastasie I (491 – 518 e.n.). Importanta pe care i-o acordau bizantinii reiese din urmatoarea intamplare, nu lipsita de savoare anecdotica:

Cam la doua veacuri dupa cucerirea Alexandriei de catre arabi, bizantinii, dandu-si seama de importanta strategica a farului, au trimis un agent cu misiunea de a-l sabota (cum am spune astazi). Misiunea emisarului bizantin nu era deloc usoara – suntem in secolul IX, pana la inventarea dinamitei va mai trece un mileniu. Agentul, demn emul al diplomatiei bizantine, reuseste sa castige increderea califului Al-Walid si-l convinge ca sub fundatiile Farului sunt ascunse mari bogatii. Drept urmare, califul porunci sa se inceapa demolarea impunatoarei constructii si, pana sa-si dea seama ca fusese inselat, aproape jumatate din edificiu fusese daramata. Incercarile ulterioare de reconstructie din caramida n-au reusit decat partial, iar oglinda n-a mai putut fi montata la loc – dispozitivul fragil care o sustinea a cazut si s-a sfaramat in mii de fragmente. Dupa cum vedem, misiunea agentului bizantin s-a incheiat cu succes aproape total.

Actiunea inceputa de califul Al-Walid a fost desavarsita de cutremurele din 1182 si 1303 – si mai ales de cel din 1375, care a distrus complet Farul. Cercetarile arheologice au reusit sa scoata la lumina unele fragmente – intre care statuile lui Poseidon si a zeitei Isis – dar sunt considerabil ingreunate de faptul ca, datorita aluviunilor, digul care lega portul de insula s-a impotmolit cu vremea (fosta insula Faros este acum o peninsula), iar pe o parte a amplasamentului farului s-au construit lucrari de fortificatii, la care s-au utilizat, dupa toate probabilitatile, materialele provenite de la edificiul distrus de cutremurul din 1375.

Oricum, Farul din Alexandria a avut o existenta foarte lunga, longevitate care rezida, probabil, in caracterul sau cu precadere practic – insusire care lipsea celorlalte monumente inchinate cultului.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Geografie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web