Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Frumosul industrial – noţiune a esteticii contemporane

in Arta

Existenţa mai multor feluri de frumos, a diverselor “grupuri de frumuseţe”, deşi remarcată de la primele faze ale istoriei acestei categorii, a căpătat contururi precise abia în zilele noastre, când se vorbeşte curent de:
• frumosul natural;
• frumosul artistic;
• frumosul industrial etc.

Frumosul natural ţine de pecetea pe care existenţa umană şi-a pus-o asupra existenţei naturale. O natură imaculat-primordială, absolut independentă de acţiunile omului, nu poate intra în sfera frumosului, pentru că ea scapă aprecierii umane, este detaşată de orice semnificaţie pentru om, nu are expresivitate. Toate zonele de frumuseţe ale naturalului sunt potenţate de viaţa omului. Umanizarea şi socializarea naturii au creat în el capacitatea de-a se lăsa copleşit de măreţia şi forţa acesteia, de a se lăsa impresionat de armonia formelor, culorilor sau sunetelor.

Frumosul artistic se defineşte prin pregnanţa sintezei dintre datul natural, amplificat şi transfigurat de forţa creatoare a artistului şi puterea de construcţie a acestuia. Se impune aici distincţia dintre zugrăvirea frumosului şi valoarea estetică a urâtului. Oamenii admiră în transfigurarea artistică însuşiri, fapte, relaţii etc, pe care în viaţă le consideră urâte, respingătoare. Aprecierea de frumuseţe ia naştere, astfel, prin raportare la calitatea zugrăvirii, fiind consecinţa tratării artistice a laturilor inestetice sub care se manifestă viaţa. De aceea, frumosul este considerat “un izbutit estetic” (Tudor Vianu) sau o “expresie reuşită” (Benedetto Croce), în opoziţie cu urâtul artistic, care ar fi “expresia greşită, imperfectă, nerealizată”.

Frumosul industrial, noţiune adânc înrădăcinată în teoretizările estetice ale civilizaţiei secolului al XX-lea, amplifică înţelegerea valorii de frumos, printr-o raportare directă şi explicită la variatele faţete ale dimensiunii material-creatoare ale omului. Bunurile realizate de omenire certifică energii, înmagazinează dorinţe, vizează trebuinţe,condensează voinţe şi acţiuni. Ele reprezintă de fapt memoria vie a umanităţii. Nivelul lor tehnic probează nivelul lor istoric. Proiectându-şi esenţa de specie şi atributele ei perfecţionate în obiectele făurite de el, omul îşi demonstrează implicit eliberarea de servituţile biologice.
Estetica industrială trebuie să pună în centrul problematicii sale frumosul industrial ca raportare a creaţiei tehnico-industriale la un ideal estetic specific.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Arta

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web