Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Fundamentele psihologice ale educatiei

in Pedagogie

educatie

Educatia este, cel mai adesea, definita ca ansamblul transformarilor fizice, intelectuale, sociale, morale, estetice, profesionale etc. Intervenite in formarea si dezvoltarea noastra ca oameni. Toate aceste transformari sau dezvoltari implica fenomene psihice. Azi se considera ca structura psihicului uman ar fi formata din: procese psihice care se subdivid in cognitive, afective, volitive; activitati psihice care ar cuprinde limbajul, invatarea, creatia, si, in sfarsit, trasaturi de personalitate ce inglobeaza temperamentul, caracterul si aptitudinile.

O buna parte a psihicului este inteleasa si in legatura cu ansamblul de trebuinte si motive implicate in activitatea umana. Dupa Maslow, principalele trebuinte si motive ale omului ar fi in numar de 8:

  • Trebuinte vitale – constand in nevoia de hrana, de aparare impotriva agresiunilor din mediu, de reproducere etc.;

  • Trebuinte de securitate – raspunzand nevoii de echilibru emotional, evitarea primejdiilor, asigurarea conditiilor de viata si de munca, protectia propriei persoane;

  • Trebuinte sociale – constand din nevoia de afiliatie si adeziune, identificare cu altii, apartenenta la familie, la grup social si comunitatea culturala;

  • Trebuinte relative la Eu – legate de necesitatea stimei fata de sine, de prestigiu, reputatie, participare la decizii s.a.

  • Trebuinte de autorealizare – exprimand cerintele de sportire a potentialului creator personal;

  • Trebuinte cognitive – care exprima necesitatea de a intelege, a descoperi si a inventa;

  • Trebuinte estetice – care orienteaza comportamentul spre obtinerea armoniei, echilibrului, ordinii si puritatii;

  • Trebuinte legate de concordanta intre cunoastere, simtire si actiune – care includ conditiile integrarii personalitatii si a coerentei comportamentului.

In ceea ce priveste procesele psihice cognitive primare, cum sunt senzatiile, perceptiile, reprezentarile, formarea si dezvoltarea lor pare a urma mai degraba linia spontanului si intamplatorului in prima copilarie.Vointa, ca forta prin care depasim obstacolele, asigura substanta majora in actiunile de invatare, asimilare si dezvoltare a cunoasterii si experientei umane. S-a observat de mult ca rezultatele deosebite in activitatile din orice domeniu le obtin, de regula, cei care au o vointa puternica, vointa care, sa nu uitam, este si ea un rezultat al formarii umane. Limbajul, ca activitate osihica umana, este de importanta capitala in educatie, deoarece asigura posibilitatea succesului la informatii, stiut fiind ca, de fapt, cuvintele sunt haina materiala a gandirii.Cea mai importanta forma de influentare corecta a dezvoltarii psihicului este educatia. Influenta educatiei asupra psihicului se supune insa, in buna masura, unor principii intre cele mai importante sunt:

  • Trecerea de la influente exterioare la motivatii interioare;

  • Cooperarea activa intre cel ce invata si cel care il invata;

  • Intensificarea efectului educativ prin influente sociale;

  • Adecvarea influentei educative la nivelul dezvoltarii celui ce invata;

  • Cresterea efectului de influentare educativa, gratie personalitatii profesorului.

O idee deosebit de improtanta este ca invatarea trebuie sa tina seama de cresterea si dezvoltarea organismului, de experienta acumulata si de interactiunea dintre acestea.

Invatarea cuprinde pe cineva care invata, evenimentele care stimuleaza organele senzoriale si gandirea celui care invata, care poarta numele de situatie stimul, actiunea rezultata din stimuli si activitatea de raspuns la acestia. Exista incercari de a centra activitati pe cel ce se educa, se instruieste. Invatarea este o activitate ce se realizeaza prin mai multe modalitati sau tipuri specifice:

  • Invatare spontana, adica intamplatoare si care aparte prin simplul joc al faptelor si evenimentelor, al raporturilor noastre cu obiectele, cu alti oameni.

  • Invatare sistematica sau organizata, unde exista o activitate constientizata ca scop si care se realizeaza gradual si controlabil,, temeinic si activ, potrivit cunoasterii fenomenului invatarii, sub indrumarea unor persoane competente.

  • Invatare motrica, unde se invata activitati senzomotorii sau psihomotrice, scheme de rezolvare a activitatilor de miscare corporala etc.

  • Invatare verbala sau intelectuala, adica a cuvintelor, notiunilor si ideilor, a solutionarii problemelor cu ajutorul gandirii.

  • Invatare prin imitatie – cand avem o reproducere cat mai fidela a unor acte, scheme, operatii, idei etc.

  • Invatare creativa – atunci cand invatarea este realizata prin descoperirea de noi legaturi intre elementele uneia sau a mai multor idei, a unor procese sau a unor sinteze originale intre informatii sau structuri de cunoastere etc.

  • Invatare mecanica – daca invatarea este doar memorare, fara intelegerea profunda a unor notiuni, idei etc., sau moduri de rezolvare a unor probleme;

  • Invatare logica – atunci cand asimilarea ideilor, actelor motrice, a structurilor de cunoastere si actiune se face prin intelegerea legaturilor dintre acestea.

Conditiile in care se realizeaza invatarea pot fi atat interne cat si externe. Cele interne privesc caracteristici si procese biologice si psihologice. Motivatia in invatare este una interna (intrinseca) sau externa (extrinseca). Conditiile externe ale invatarii desemneaza imprejurarile din afara noastra in care invatam, si anume: clima, umiditatea, altitudinea, gradul de poluare, mediul social din familie, din scoala, grupul de prieteni etc. Aspectele invatarii aflate in stransa legatura cu educatia si instruirea scot in evidenta rolul imens al organizarii acesteia pentru formarea omului. In mod practic, invatarea scolara si universitara presupune cateva etape de maxima importanta, si anume:

  1. Receptarea materialului, a actelor ce trebuie invatate;

  2. Intelegerea acestora;

  3. Fixarea;

  4. Actualizarea si aplicarea;

  5. Generalizarea sau extinderea celor invatate la clase din ce in ce mai ample de idei sau acte umane.

  6. Neaparat trebuie sa subliniem ca invatarea de orice fel are atat o componenta intelectuala, cat si una practica.

Ceea ce se desprinde ca regula de aur a invatarii se poate formula astfel: sa invatam prin intelegere, sa memoram constient si nu mecanic ceea ce este sential, necesar si universal, sa avem un stil, un mod propriu de organizare si desfasurare a invatarii pe parcursul intregii vieti.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Pedagogie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web