Hrana albinelor

in Agronomie

Activitatea albinelor, asemanator celorlalte vietuitoare, presupune un important consum de hrana si o mare cheltuiala de energie ce se dezvolta in organismul lor.

Nectarul si polenul provenit  de la cele mai diverse plante melifere si polenifere contin principalele grupe de elemente nutritive necesare vietii albinelor: glucide, protide, lipide, vitamine, hormone, microelemente, apa etc.

 

 

Nectarul este un rodus de secretie a glandelor nectarifere a diferitelor plante. Contine numeroase zaharuri (zaharoza, glucoza, fructoza etc.) si cantitati mici de acizi grasi, acizi aminati etc. Compozitia biochimica a nectarului variaza in functie de specia plantelor melifere, fiind influentata, chiar la aceeasi specii, de conditiile de clima. Albinele recolteaza si mana secretata de plante sau cea excretata de unele insecte (Coccidae, Aphide etc.), in special in cazuri de seceta si in perioadele lipsite de cules. Compozitia chimica a mierii de mana nu este favorabila alimentarii albinelor. Nectarul este recoltat de catre albine din corola florala cu ajutorul aparatului bucal, special adaptat pentru supt si lins, acumulat in gusa si transportat in stupi. Ajuns in stupi, nectarul, este depozitat in celulele fagurilor. Eliminarea nectarului din gusa albinelor are loc printr-un proces fiziologic de regurgitare. Cu aceasta ocazie el se amesteca cu fermentii secretati de glandele salivare ale albinelor care, impreuna cu invertaza din nectar contribuie la invertirea zaharurilor din acest produs si la transportarea lui in miere. Concomitent are loc eliminarea excesului  de apa din miere printr-o ventilatie active, pe care albinele o realizeaza in cuibul familiilor in aceasta perioada.

Mierea consumata de catre albine determina energia care se dezvolta in organismul acestora si este necesar sa subliniem faptul ca in sezonul activ albinele consuma o cantitate foarte mare de energie, pentru acumularea si prelucrarea nectarului, producerea cerii, cresterea puietului etc.

 

 

Polenul pe care albinele il recolteaza de la plantele polenifere, are o mare insemnatate alimentara, fiind indispensabil vietii si inmultirii albinelor. Valoarea lui nutritive este conditionata de continutul de substante proteice, vitamine, factori de crestere etc. Polenul completeaza mierea, care are rol energetic, cu substante proteice care ajuta la refacerea si dezvoltarea organismului. Glandele faringiene si ceriere ale albinelor tinere care produc laptisorul de matca si ceara, precum si tesutul gras se dezvolta si functioneaza gratie aportului de substante proteice pe care il adduce polenul cu care se hranesc.

La recoltarea polenului de pe flori contribuie perisorii de pe corp, aparatul bucal si membrele albinelor. Pentru obtinerea si recoltarea polenului, albinele in elibereaza din anterele florale cu ajutorul mandibulelor, apoi prin miscari repezi scutura polenul si isi acopera corpul cu el. Umectat cu nectar, regurgitate special in acest scop, polenul este apoi cules cu ajutorul periutelor tarsiene si prin treceri succesive, adunat pe membrele posterioare sub forma de incarcatura de ploen. Greutatea, marimea si culoarea incarcaturii de polen variaza in functie de specia plantei melifere si de conditiile de cules. Polenul este apoi depozitat in faguri, in celulele de lucratoare din apropierea puietului si sub influenta unor reactii fermentative se transforma in pastura.

 

 

Viata albinelor nu este posibila fara apa, pe care acestea o iau fie direct de la sursa naturala, fie indirect din surse artificiale create de apicultor. O parte din apa necesara albinelor este prezenta in nectar.

Intre albine, matca si trantor exista relatii de nutritie care fac si mai dependenti indivizii care compun familia de albine unii de altii. Legatura directa prin intermediul anterior antenelor stimuleaza schimbul de miere, polen, apa si laptisor de matca, albinele lucratoare si tratori, fapt ce a fost demonstrate experimental.

Matcile sunt hranite in perioada ouatului cu laptisor de matca, iar in perioada cand nu depun oua cu miere pe care o iau direct din celule, cu adios proportional mai redus de laptisor de matca.

 

 

Trantorii primesc in primele trei zile de la iesire din celule hrana de la albine, apoi isi procura aceasta hrana direct din celule.

Schimburile de hrana care au loc intre membrii familiilor de albine contribuie la marirea coeziunii acestei formatiuni biologice si impreuna cu substanta de matca difuzata le imprima particularitati de miros si de atractie reciproca.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play