Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Importanţa farmacologică a fructelor de pădure

in Biologie/Sanatate

Importanţa farmacologică a coacăzului roşu

Coacăzele sunt fructe bogate în fitonutrienţi, antioxidanţi, vitamine, acizi graşi esenţiali şi minerale. De precizat este faptul că aceste fructe sunt renumite pentru conţinutul ridicat în vitamina C (este un antioxidant foarte puternic), acid gama linoleic. Coacăzele roşii sunt unele dintre cele mai apreciate fructe de pădure datorită gustului acrişor şi savorii deosebite, iar datorită conţinutului mare de acid citric, acestea pot fi considerate un adevărat aliment-medicament pentru afecţiunile ficatului şi stomacului. (Bodea Cornel, 1970).

Fructele de coacăz roşu au importanţă pentru alimentaţie, acestea putând fi consumate proaspăt sau prelucrate sub formă de suc, marmeladă, gem, jeleu etc.

În industrie sunt folosite pentru fabricarea gemului, sucului, compotului, dulceţurilor etc. Principiile active din fructe au importanţă terapeutică în medicina umană, având următoarele proprietăţi: aperitiv (pe nemâncate), digestiv (la sfârşitul meselor), tonic, răcoritor, laxativ, diuretic, depurativ, hemostatic, remineralizant.

Consumul de coacăze roşii este indicat în afecţiunile febrile, inapetenţă, dispepsii (insuficienţa sucului gastric), constipaţie, pletoră, artritism, reumatism, gută, hidropizie, litiază urinară, insuficienţă şi congestie hepatică, icter, hipotensiune arterială (în acest caz se recomandă consumul de coacăze sub formă de vin), tulburări hepatice şi splenice, inflamaţii urinare, deoarece favorizează diureza şi ajută la dezintoxicare, lucru foarte util în artroze, reumatism, gută ( Neamţu G., 1986).

Fructele consumate ca atare, luate înainte de masă sunt tonic-aperitive, iar după masă stomachice, lucru ce le determină a fi utile în atoniile gastrice. Sucul consumat în cantităţi de 100-500 g pe zi, în 3-4 reprize, dulceaţă şi sirop de 2-3 ori pe zi vitaminează organismul, utilizându-se mai ales primăvara şi iarna.

Coacăzul roşu are rol şi în apicultură, fiind o specie meliferă, florile sunt vizitate intens de albine pentru culegerea de nectar şi polen. Cantitatea de zahăr variază între 0,01-0,45 mg/floare (Bodea Cornel, 1970)

Coacăzele negre sunt de 3-4 ori mai bogate în vitamina C decât portocalele şi lămâile. Acestea conţin şi vitamina PP, B6, pigmenţi antociani şi flavonozide. Frunzele conţin taninuri, cantităţi mici de ulei volatil (0,2%), aminoacizi (arginină, prolină, glicină), substanţe colorante, fosfor, sulf.

Flavonoidele sunt reprezentate de mircetină, campoferol, quiercitină, cu proprietăţi antimicotice. Antocianii, care sunt antioxidanţi foarte puternici, fiind răspunzători şi de culoarea fructelor, inhibă enzimele ciclo-oxigenaza 1 şi 2, acest lucru ducând la reducerea inflamaţiilor şi efectelor artritei în organism.

Seminţele conţin acid linoleic (40-60%), acid gamalinoleic (15-19%), acid oleic (9-10%), acid palmitic (6-8%). Fructele se consumă în stare proaspătă, congelate sau sub formă de suc, compot, marmeladă, gem, jeleu, lichior. Din frunze, vârfuri de lăstari şi fructe se prepară medicamente şi ceaiuri pentru boli gastrointestinale, hepatobiliare, renale, cardiovasculare.

Principiile active din frunze au acţiune diuretică, cele din fructe au efect tonic general, depurativ în reumatism cronic degenerativ şi gută, cresc acuitatea vizuală. Au acţiune favorabilă în maladiile gastrointestinale ca: ulcer duodenal, gastroduodenite, gastrite, colite, afecţiuni hepato-biliare, în nefrite, insuficienţă cardiacă, respiratorie, ateroscleroză, angină, oboseală generală, amigdalite, anemie , calculoză renală sau urinară, constipaţie, dureri de gât, faringită, gingivită, gută, paradontoză, somnolenţă, TBC pulmonar, ulcer cronic.

Racz şi colaboratorii au preparat din fructe medicamentul Rubifer, recomandat în toate cazurile de deficit în fier. Extractul de fructe este indicat ca antihipertensiv şi în insuficienţe circulatorii (F. Piterá, 2000).

Frunzele de zmeur conţin tanin (10%), substanţe de natură flavonoidică, vitamina C, substanţe minerale. Fructele hrănitoare se consumă proaspete sau prelucrate, având un gust aromat, răcoritor. Valoare energetică este de 40 kcal/100 g fructe. Fructele şi frunzele au utilizări terapeutice în medicina umană tradiţională.

Fructele au acţiune tonică generală asupra organismului, favorizează digestia, normalizează tranzitul intestinal şi împiedică manifestarea diareei, retrage din umorile corpului toxinele şi favorizează eliminarea lor. Acţionează asupra epiteliului renal mărind cantitatea de urină eliminată, favorizează sudoraţia, elimină spasmele gastrointestinale, elimină senzaţia de încălzire excesivă.

Sunt indicate şi în astenie, afecţiuni cardiace, digestive, pulmonare, renale, urinare, colici renale, colită cronică, congestie pulmonară, diabet zaharat, dureri cardiace şi gastrice, enterită, enterocolită, angiocolită, gastrită hiperacidă, hemoragie, inflamaţii ale căilor urinare, cistită, prostatită, reumatism, ulcer gastro-duodenal, tuberculoză, febră, afecţiuni oculare, amigdalită, bronşită, cefalee, răguşeală, răceală, stări febrile infecţioase. Frunzele au acţiune astringentă, digestivă, diuretică, sudorifică, dezinfectantă (Bodea Cornel, 1984)

Frunzele şi lăstarii conţin triterpene, acid oleabonic, acid ursalic, beta-amirină, fitosteroli, hidrochinone, glucozide (arbutina şi ericodina), acid benzoic, acid chininic, flavonide; quercitina în formă liberă şi glucozidică, tanin catheic, răşini, săruri minerale şi zaharuri. (F. Piterá, 2000)

Fructele sunt consumate în stare proaspătă sau conservată. Valoarea energetică este de 60 kcal/100 g fructe, din care se reabsoarbe 90 % . În Moldova subcarpatică se murează pentru iarnă, servesc ca acritură (salată), iar în Europa Centrală se prepară din ele supă. Fructele servesc ca materie primă pentru industria alimentară şi farmaceutică. Industria alimentară prepară din ele sirop, gem, dulceaţă, jeleuri, afinată, în industria farmaceutică din antocianozidele extrase din fructe se prepară medicamentul Difabion, cu rol de protejare a pereţilor vaselor sanguine.

Fructele şi frunzele au importanţă terapeutică în medicina umană şi veterinară. Principiile active din frunze au rol astringent, bacteriostatic, hipoglicemiant, diuretic şi antiseptic asupra întregului aparat urinar. Sunt recomandate în tratarea diareei, diabetului, infecţiilor urinare, uremiei, gutei, reumatismului. Principiile active din fructe au rol diuretic, antiinflamator, antidiareic, antihelmintic, antiseptic intestinal, antiseptic urinar, adjuvant în tratamentul de bază al diabetului; asigură reglarea cardiovasculară, uşor coronaro-dilatatoare, protejează pereţii vaselor sanguine, protejează organismul împotriva radiaţiilor, activează regenerarea purpurii retiniene şi sensibilizează fotoreceptorii.

Sunt recomandate pentru uz intern în enterocolite de fermentaţie, de putrefacţie, arterite ale membrelor inferioare, ateroscleroză cerebrală şi tulburări de circulaţie encefalică, hipertensiune arterială, sechele după infarct, maladii vasculare ale diabeticilor. Pentru uz extern în cazul rănilor sângerânde, eczeme, micoză.

Taninurile conţinute de afin au proprietăţi antidiareice şi antiseptice; ele aglutinează bacteriile din flora microbiană oprind fermentaţia sau putrefacţia; coagulează plăgile sanguinolente şi diminuează secreţia. Flavonoidele au proprietăţi farmacologice, pigmenţii având acţiune antiinflamatoare şi protectoare împotriva radiaţiilor. Mirtilina (este o substanţă numită şi ”insulină vegetală” conţinută de frunzele de afin înainte de coacerea fructelor şi are rol în scăderea glicemiei) penetrează celula bacteriei şi îi afectează vitalitatea; administrată pe cale bucală acţionează hipoglicemic şi nu conduce la supradoze. Poate înlocui insulina sau se poate asocia cu aceasta în cazuri grave (Bodea Cornel, 1970).

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Biologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web