Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

In Romania, campania electorala se face cu banii statului

in Evenimente

În anul 2016 vor avea loc alegeri locale şi parlamentare, iar Legea Finanţării Partidelor va avantaja partidele mari, întrucât au găsit modalitatea prin care să scap de bătaia de cap a datoriilor făcute în campaniile electorale: recuperarea sumelor de la stat. Sistemul va dezavantaja partidele mici, care reclamă faptul că decontarea cheltuielilor ar putea fi una netransparentă, susţin analiştii politici. Cifrele Ministerului de Finanţe arată că în ultimul ciclu electoral, cele mai mari partide, PSD, PNL şi fostul PDL au adunat datorii de 12 milioane de euro. Liderii unor formaţiuni mici au mai sesizat o problemă. Una legată de transparenţa decontării sumelor cheltuite în campanie. Potrivit legii în vigoare, Autoritatea Electorală Permanentă va rambursa, de la stat, banii folosiţi pentru alegeri, în baza procentelor obţinute.
Peste 500 de milioane de euro vor cheltui partidele politice în cele două campanii electorale din acest an. Estimarea aparţine celor de la Institutul pentru Politici Publice. Partidele mari, care înregistrau cele mai mari cheltuieli şi datorii în campanii, noua lege este o gură de oxigen. Liderii unor formaţiuni mici au mai sesizat o problemă. Una legată de transparenţa decontării sumelor cheltuite în campanie, scrie digi24.ro .

Ultimele alegeri locale şi parlamentare, cele din 2012, au lăsat partidele mari cu datorii de peste 50 de milioane de lei, arată IPP. Adrian Moraru, director adjunct IPP:

„Dacă ești totuși un partid nou cu ambiții naționale cu siguranță ești cumva dezavantajat. Este în neregulă în momentul de față lucrul asta. Dacă ne uităm pe bilanțul principalelor partide, din 2012 încoace, ele terminau cu datorii către furnizori de peste 10 mil de ron, în fiecare an.”

Potrivit noilor reglementări, cheltuiala în campanie este rambursată de la bugetul de stat, în cel mult trei luni de la alegeri, în funcţie de numărul de voturi obţinute. În campanie, partidele pot face rost de bani de la donatori sau candidaţi, iar aceştia din urmă se pot împrumuta de la persoane fizice sau bănci.

Care sunt sursele de finanţare

Sursele de finanţare a activităţii unui partid politic pot fi din cotizaţii ale membrilor de partid, donaţii, venituri provenite din activităţi proprii, subvenţii de la bugetul de stat şi împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice.

Termenul de restituire a împrumuturilor în bani nu poate fi mai mare de trei ani, cele nerestituite la termen putându-se constitui în donaţii numai cu acordul părţilor şi numai dacă nu s-a atins în anul respectiv plafonul pentru donaţii. Legiuitorul a interzis finanţarea campaniei electorale în mod direct sau indirect de către persoane fizice care nu au cetăţenia română sau de persoane juridice de altă naţionalitate decât cea română, cu excepţia finanţării de către cetăţenii statelor membre ale UE care au domiciliul în România şi deţin calitatea de membru al partidului politic la a cărui campanie electorală contribuie financiar.

O altă prevedere stipulează că subvenţia de la bugetul de stat se va vărsa lunar prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente într-un cont special deschis de fiecare partid politic. Legea prevede că subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice nu pot fi supuse executării silite prin poprire.

Care sunt condiţiile

La articolul 38 al legii se prevede că în ”cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Cameră şi Senat, AEP rambursează partidelor politice, alianţelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripţiile electorale, în cazul în care partidul, alianţa politică a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate”.

Dacă un partid nu a obţinut minim 3%, ”AEP rambursează numai sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivelul circumscripţiei electorale în care acesta a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate”. Cheltuielile nu pot depăşi nivelul contribuţiilor şi au limite de 60 de salarii minine brute pentru fiecare candidat la funcţia de senator sau deputat, la care se adaugă 10 de la partid. În cazul alegerilor prezidenţiale, limita este de 20.000 de salarii minime brute.

Senatorii au stabilit sa lucreze numai trei zile pe saptamana, iar de joia sa-si vada de campania electorala in teritoriu. Ieri insa ei au decis ca si campania trebuie finantata de undeva, si de unde din alta parte decat de la bugetul Senatului.
OANA STANCU

SARCINA. Dinu Marin ii lasa pe ziaristi sa urmareasca daca banii luati de senatori pentru teritoriu sunt folositi in campania electorala

Biroul Permanent al Senatului a aprobat ieri un memorandum intern prin care senatorilor plecati in campanie electorala in judetele pe care le reprezinta li se asigura de la bugetul public bani pentru diurna, cazare si transport. Toate aceste facilitati erau valabile si pana acum, dar pentru zilele de vineri si sambata, cand in programul alesilor erau trecute „activitati in circumscriptiile electorale”. Incepand cu saptamana trecuta insa, senatorii au intrat si ei in campanie electorala. Si chiar sub acest motiv programul de lucru la Senat a fost scurtat la trei zile pe saptamana, de joia alesii urmand sa se zbata pentru a obtine voturile electoratului pentru inca un mandat. Or, aceasta activitate nu mai este in interesul Senatului, ca institutie, ci un interes privat sau de partid. Iar finantarea campaniei electorale este prevazuta de legi specifice.

FARA DIFERENTIERI. Memorandumul care se refera la „drepturile de deplasare in circumscriptiile electorale ale senatorilor” nu face o diferentiere explicita, vicepresedintele Senatului, Dinu Marin, a sustinut ca prevederile ii vizeaza doar pe „senatorii care se deplaseaza in circumscriptiile in care au fost alesi”, nu si pe cei care candideaza in alegerile parlamentare in alte circumscriptii si merg acolo pentru a-si face campanie electorala. „Memorandumul vizeaza reglementarea deconturilor deplasarilor in teritoriu ale senatorilor pentru o zi suplimentara. (…) Nu vizeaza reglementarea cheltuielilor pe care le angajeaza in campania electorala senatorii care sunt si candidati. (…) Ramane rolul dumneavoastra sa urmariti daca exista o abatere”, le-a raspuns Dinu Marin ziaristilor.

El nu a putut insa explica cum va fi departajata activitatea parlamentara de cea electorala a unui senator care merge in circumscriptia electorala pe care o reprezinta in aceasta legislatura, dar si candideaza din partea aceluiasi judet pentru un nou mandat.

ABSENTE. Pe de alta parte, datele legate de absentele senatorilor de la sedintele de plen nu se regasesc in lista de documente de interes public elaborate de Senat, se precizeaza intr-un raspuns la o solicitare scrisa pe aceasta tema adresata forului legislativ de postul Antena 1. Documentul mai arata ca in perioada 1 februarie – 1 octombrie 2004 „nu au fost inregistrate absente nemotivate” ale senatorilor de la sedintele plenului. Absenta la o sedinta poate reprezenta o atitudine fata de ordinea de zi sau de un proiect de lege”, a explicat Dinu Marin.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Evenimente

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web