Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Istoria castelului Peleş

in Turism

“Măreţia acestei construcţii face în ţara întreagă o impresie excelentă şi toată lumea se bucură    fiindcă vede o garanţie a stabilităţii regimului. Chiar de acum îl numesc “Castelul regesc” ceea-ce poate că va fi într-o zi. Dea Domnul ca înainte de toate să devină leagănul dinastiei noastre, căci fără aceasta, viitorul ţărei nu este asigurat.”

În Europa reşedinţelor monarhice, castelul Peleş din Sinaia, reşedinţa de  vară a regilor României, are un profil bine determinat.

Creaţie a gustului  regelui Carol I al României (1866 – 1914), dar şi a ştiinţei arhiecţilor  Johannes Schultz şi Karel Liman, precum şi a măiestriei unor decoratori  prestigioşi din Hamburg, Mainz şi Viena, castelul Peleş poate fi considerat cel mai  important edificiu de tip istorist din România, având caracter de unicat.  Totodată, el este, prin valoarea sa istorică şi artistică, unul din cele mai  importante monumente de acest fel din Europa  celei de a doua jumătăţi a  secolului al XIX-lea.

Între funcţiunile cu care regele Carol I şi-a investit reşedinţa particulară, menţionăm: funcţia de reprezentare, loc de decizii politice şi lăcaş de cultură, rol conferit de regina Elisabeta.

Funcţia de reprezentare implica, în primul rând, punerea în operă a unui program arhitectural monumental, vizitele efectuate de şefi de stat, evenimentele de stat şi de familie ce au avut loc la castelul Peleş până în anul 1947.

Schimbarea statutului politic al României în Europa şi totodată relaţiile de rudenie ale regelui şi reginei României cu numeroase familii regale şi princiare, aveau să determine o serie de vizite de stat ale unor capete încoronate. Înalţii oaspeţi erau primiţi oficial la castelul Peleş şi nu la Palatul regal  de pe calea Victoriei din capitală.

În anul 1896 are loc cea mai importantă vizită a unui şef de stat, Împăratul Franz Joseph.

Vizitele regale şi princiare de la Peleş au stat la baza luării unor importante decizii de politică externă, precum semnarea tratatului de alianţa dintre Imperiul Austro-Ungar şi România. Iniţiat cu ocazia vizitelor regelui Carol la Viena şi Berlin, în 1883, tratatul a fost reînnoit de câteva ori, cu certitudine în 1892 şi 1896, la castelul Peleş.

Reşedinţa de la Sinaia era în mod firesc şi cadrul de desfăşurare al unor evenimente politice interne, extrem de importante. Cel mai semnificativ dintre acestea a fost Consiliul de Coroană din august 1914, în care s-a decis neutralitatea ţării în Primul război mondial, neutralitate respectată până în anul 1916. Toate acestea demonstrează faptul că oraşul Sinaia devenea, în perioada mai – noiembrie, o  adevărată capitală a ţării, aspect mai puţin pus în valoare până acum.

Un aspect important al reşedinţei regale de la Sinaia îl constituia viaţa artistică patronată de regina Elisabeta

Temperament romantic, uneori cu o fantezie debordantă, ea a încurajat poeţi, pictori, muzicieni, de la personalităţi marcante, la artişti obscuri; cunoştea însă adevăratele valori ale artei şi este de notorietate aprecierea pe care o avea faţă de George Enescu, protejatul său şi oaspetele obişnuit al castelului. Un alt oaspete ilustru era poetul Vasile Alecsandri.

Nu ştim câte reşedinţe regale din secolul al XIX-lea au determinat naşterea unor oraşe. Cert este însă că istoria edificării castelului Peleş se leagă strâns de dezvoltarea micii aşezări de la poalele Bucegilor, localitate care, din 1874, la dorinţa lui Carol I, capătă numele de Sinaia, iar din 1880 este declarată aşezare urbană.

Castelul Peleş a fost ridicat la dorinţa Regelui Carol I, de a avea aici, la poalele Bucegilor reşedinţa sa de vară. În 1873-1874 s-a făcut amenajarea terenului mlaştinos de pe  versantul stâng al pârâului Peleş, iar construcţia a început în 1875, după planurile arhitectului vienez Wilhelm Doderer. Odată cu realizarea fundaţiei lucrările au fost continuate sub conducerea arhitectului Johann Schultz şi a sculptorului M.Stohr.

În perioada 1875 – 1890, din motive financiare, regele renunţă la un proiect arhitectural grandios, castelul dobândind aspectul unei ample vile în stilul neorenaşterii germane. Abia în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, familia regală a României a beneficiat de mijloacele necesare pentru realizarea unor modificări de proporţii ale edificiului. Astfel, sunt concepute spaţiile de recepţie; Sala maură, Salonul florentin, Sala coloanelor, Sala armelor, Sala de concerte şi, nu în ultimul rând, Holul de onoare, principalul spaţiu de primire al regelui Carol I. Sunt create de asemenea noi apartamente pentru oaspeţi.

castelul peles 2

Castelul a fost terminat în anul 1883, dar a suferit ulterior transformări radicale, care au dus la mărirea şi înfrumuseţarea lui succesivă până în 1914, conducerea lucrărilor noi fiind încredinţată arhitectului ceh Karel Liman.

Imaginea actuală a castelului diferă fundamental de înfăţişarea sa din anul 1883. Arhitectura exterioară se încadrează predominant în stilul Renaşterii germane, mai puţin terasele dispuse în amfiteatru, cu fântâni arteziene, balustrade, vaze şi statui din marmură sculptate de italianul Romanelli din Florenţa, caracteristice Renaşterii italiene.

Cele patru turnuri nu se aseamănă unul cu altul, atât ca dimensiuni, cât şi ca formă, iar construcţia zidurilor, cărămida şi lemnul aparent, vopsit în cafeniu şi dispus în diferite direcţii, produc un efect ornamental-coloristic cu totul original.     În interiorul castelului, cele peste 150 de camere au fost construite în stiluri variate: renaşterea germană, italiană, engleză, baroc german, rococo francez, hispano-maur.

 

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Turism

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web