Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Istoric al sistemelor de evaluare aplicate în România

in Sport

sport-site

Disciplina Educaţie fizică în decursul timpului a beneficiat de o serie de sisteme de evaluare sumativă(cu notare), stabilite de la nivel central(M.Ed.C.), cu aplicare unitară pe întreg teritoriul ţării. Printre aceste sisteme putem enumera:

  • Sistemul unitar de verificare şi apreciere(SUVA)

  • Sistemul unitar de verificare, apreciere şi depistare a elevilor pentru sportul de performanţă(SUVAD)

  • Sistemul naţional şcolar de evaluare(SNSE)

Toate aceste sisteme au influenţat într-o anumită măsură activitatea de predare a educaţiei fizice şi cea de evaluare a elevilor. Analizând efectele produse în rândul elevilor(cu deosebire la primele două) putem constata că prin modul de construire a lor au produs neanjusuri importante în realizarea procesului de învăţământ:

  • aplicarea unitară a aceloraşi probe şi aceloraşi scale de evaluare la toate şcolile, fără a ţine cont de condiţiile climatice, infrastructura specifică din mediul urban şi rural, unde predau, în mare măsură, cadre didactice de alte specializări sau necalificate, aspecte care au produs insatisfacţii elevilor şi limitarea accesului acestora la obţinerea notelor maxime, deci neasigurarea şanselor egale

  • lipsa posibilităţilor de opţiune a elevilor sau limitarea acesteia şi ignorarea disponibilităţilor personale a condus la rigiditatea activităţii de evaluare, determinând adoptarea unor atitudini negative ale elevilor faţă de participarea la lecţiile de educaţie fizică

  • prevederea unor probe de evaluare cu structuri motrice identice la tot ciclul şcolar şi chiar la toate ciclurile şcolare a produs monotonie, dezinteres şi limitarea intervenţiei profesorului

  • ignorarea particularizării sistemului de evaluare pentru unii elevi aflaţi temporar în situaţii speciale(absentare motivată îndelungată, post-operatorii, sportivi de performanţă)

  • centrarea excesivă a sistemului de evaluare,începând cu învăţământul gimnazial, preponderent pe nivelul de dezvoltare a calităţilor motrice forţa şi rezistenţă, deşi aceste calităţi nu se înscriu printre cele prioritare la această categorie de vârstă

este de dorit că dacă în proiectarea şi realizarea demersului didactic, modernizarea predării educaţiei fizice se realizează prin promovarea principiului oferetei şi opţiunii, atunci şi evaluarea trebuie să acorde aceeaşi şansă de opţiune elevilor.

Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare la disciplina E.F.S.

  • A fost introdus în sistemul de învăţământ în anul şcolar 1999-2000

  • Criteriile de evaluare prevăzute în sistemul naţional vizează nivelul realizării obiectivelor cadru şi standardelor finale de performanţă proprii fiecărui ciclu de învăţământ, cât şi a obiectivelor de referinţă stabilite pentru fiecare clasă, în domeniul capacităţii motrice, generale şi specifice practicării ramurilor de sport prevăzute în programa şcolară.

  • Sistemul de evaluare este corelat cu prevederile actuale ale planului de învăţământ şi conţinuturile programelor şcolare, fiind aplicabil în toate unităţile şcolare, indiferent de condiţiile avute; se adresează numai claselor care au prevăzută educaţia fizică în trunchiul comun.

  • Varietatea instrumentelor e valoarea asigură elevilor posibilitatea de a opta pentru susţinerea unora dintre acestea, corespunzător propriilor disponibilităţi psihomotrice, interesului şi traseelor individuale de instruire.

Metodologia de aplicare.

  • Sistemul Naţional vizează evaluarea principalelor capacităţi şi competenţe, necesar a fi realizate în aria curriculară E.F.S.(trunchi comun).

  • Pentru fiecare capacitate / competenţă, sistemul prevede 2 – 3 variante de probe din care elevul poate opta pentru una din ele.

  • La clasele V-VIII, elevul va susţine anual : 1-2 evaluări la forţă, 1-2 evaluări la atletism şi câte o evaluare la gimnastică şi la joc sportiv.

  • Programarea evaluărilor pe semestre va fi realizată de învăţător în funcţie de condiţiile de desfăşurare a procesului de învăţământ.

  • Evaluarea calităţilor motrice vizează acumulările cantitative şi calitative realizate până la susţinerea probelor, ca urmare a sistemelor de acţionare folosite pe parcursul lecţiilor. Evaluarea calităţilor motrice vizează şi rezistenţa, se poate face prin probele de atletism corespondente sau prin variantele de „navetă”, prevăzute în sistem.

  • Evaluarea la probele şi întrecerile de sport va fi precedată de parcurgerea unuia sau mai multor grupaje de lecţii în funcţie de complexitatea şi dificultatea lor.

  • Notele se acordă pe baza rezultatelor obţinute la susţinerea probelor şi ţinând seama, după caz de criteriile privind starea de sănătate, disponibilităţile motrice, atitudinea faţă de procesul de învăţământ şi progresul realizat, prevăzute în fişa individuală.

  • Sistemul Naţional prevede bareme minimale echivalente notei 5, pentru acordarea notelor superioare şi inferioare notei 5 comisiile metodice ale profesorilor sau fiecare profesor vor elabora scale de notare proprii. Valoarea performanţelor şi echivalarea lor în note vor fi stabilite în funcţie de numărul de ore săptămânal şi condiţii concrete de lucru.

  • La gimnastica acrobatică şi joc sportiv, Sistemul Naţional cuprinde variante de probe cu dificultăţi diferite, la care aprecierea va fi făcută din nota maximă 8, 9 şi 10.

  • În afara notelor acordate conform Sistemului Naţional, profesorul va realiza şi evaluări curente din celelalte conţinuturi predate.

  • Evaluarea sumativă vizează probele de control care necesită o perioadă mai lungă de pregătire şi cu un grad mărit de dificultate, cum sunt : alergarea de rezistenţă, jocul sportiv.

  • Sistemul de evaluare va fi adus la cunoştinţă tuturor elevilor şi afişat la joc vizibil.

Fişa individuală.

  • Este folosită pentru înregistrarea rezultatelor şi notelor obţinute de elevi la probele de evaluare.

  • Cuprinde: datele personale, probele prevăzute de Sistemul Naţional, probele de evaluare curente şi date semnificative (care pot influenţa notarea elevilor, acestea fiind marcate cu un semn convenţional).

  • Utilizarea fişei asigură:

-aprecierea operativă şi obiectivă a evoluţiei elevului pe parcursul ciclului de învăţământ

-constatarea opţiunilor anuale ale elevilor pentru diferite probe

– argumentarea dotării, transmiterea informaţiei despre clasă, în cazul schimbării cadrului didactic sau a transferării elevului

-autoevaluarea profesorului şi evaluarea obiectivă a acestuia de către organele competente.

Cursul 3, 4

Funcţiile evaluării

A) Prin raportarea la derularea unei secvenţe de învăţare, se pot desprinde următoarele trei funcţii ale evaluări:

  1. Verificarea sau identificarea achiziţiilor subiecţilor;

  2. Perfecţionarea şi regularizarea căilor de formare a subiecţilor, adică identificarea celor mai indicate căi de instruire;

  3. Sancţionarea sau recunoaşterea socială a schimbărilor operate asupra subiecţilor aflaţi în formare.

B) Prin raportare la nivelul unui grup de subiecţi, se disting următoarele funcţii ale evaluării:

  1. Orientarea deciziilor pedagogice în vederea asigurării unui proces armonios şi continuu al subiecţilor;

  2. Informarea subiecţilor asupra stadiului formării şi a progreselor actuale sau posibile în perspectivă;

  3. Stabilirea unei ierarhi implicite sau explicite, prin atribuire, în funcţie de rezultate, a unui loc sau rang valoric în grup.

C) Prin coroborarea celor două clasificări anterioare se propun următoarele şase funcţii ale evaluării:

  1. Funcţia de constatare dacă o activitate s-a desfăşurat în condiţii optime, sau în ce fel de condiţii;

  2. Funcţia de informare a societăţii, prin diferite modalităţi, asupra stadiului şi evoluţiei pregătiri diferitelor eşantioane de subiecţi;

  3. Funcţia de diagnosticare a cauzelor care au condus la o eficienţă necorespunzătoare a acţiunilor instructiv-educative;

  4. Funcţia de prognosticare asupra evoluţiei viitoare a grupului de subiecţi, însoţită şi de sugestii privind deciziile necesare pentru a optimiza procesul instructiv-educativ;

  5. Funcţia de decizie asupra integrării unui subiect într-o ierarhie sau într-o formă sau un nivel al pregătirii sale;

  6. Funcţia pedagogică, în perspectiva subiectului şi în perspectiva antrenorului, pentru a şti ce au realizat şi ce au de făcut în continuare.

Tipologia evaluării

Tipologia evaluării se poate analiza după mai multe criterii, dintre care menţionăm pe următoarele:

A) După calitatea informaţiei:

  1. Evaluarea parţială, adică o evaluare cecvenţială a fiecărei componente a modelului activităţii respective;

  2. Evaluarea globală care se realizează prin jocul competiţional.

B) După dimensiunea temporale:

  1. Evaluare iniţială;

  2. Evaluare intermediară;

  3. Evaluare finală.

C) prin coroborarea celor două criterii anterioare rezultă ca tipologie:

  1. Evaluarea cumulativă (sumativă);

  2. Evaluarea continuă (formativă).

Formele evaluării

Procesul de învăţământ este structurat pe trei componente:

  • proiectare
  • predare-învăţare
  • evaluare

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare.

Evaluarea trebuie să evidenţieze progresul realizat de elev cu sine însuşi, ca urmare a parcurgerii procesului de instruire, deci ceea ce ştie/poate executa fiecare elev.

Pentru a opera într-un mod util cu fiecare tip de evaluare(predictivă, formativă, sumativă), profesorul trebuie să-şi pună şi să dea răspunsul la trei întrebări:

  • Când se efectuează?

  • Ce instrumente/probe va utiliza?

  • Cum va valorifica rezultatele înregistrate?

Evaluarea predictivă(iniţială)

  • Acest tip de evaluare se efectuează:

  • la începutul fiecărui an şcolar, la clasele începutului de ciclu şcolar

  • la clasele unde profesorul predă prima oară

  • pe parcursul anului şcolar, înaintea predării unităţilor de învăţare principale sau a celor prevăzute cu evaluare sumativă(cu notare)

  • înaintea predării unei probe/discipline sportive care este programată pentru prima oară şi unde nu deţine date de informare.

  • Pentru clasele începutului de ciclu se utilizează următoarele instrumente de evaluare:

  • chestionarul scris prin care se solicită răspunsurile elevilor privind ramurile sportive care li s-au predat, opţiunile acestora, date personale,etc.

  • probe practice relevante pentru evidenţierea nivelului de pregătire al probelor/disciplinelor sportive programate pentru prima oară

  • convorbiri cu elevii, privind alte aspecte legate de modalitatea în care a decurs predarea educaţiei fizice în ciclul şcolar anterior

  • măsurători şi determinări somatice şi funcţionale

  • Informaţiile şi rezultatele înregistrate se valorifică astfel:

  • pentru elaborarea unităţilor de învăţare

  • în stabilirea mărimii şi a numărului de cicluri tematice

  • pentru stabilirea metodelor şi mijloacelor ce se vor utiliza în procesul de instruire specifice fiecărei unităţi de învăţare, concordante cu nivelul de pregătire al majorităţii elevilor clasei respective

  • stabilirea, dacă este cazul, a unor grupe valorice cu sarcini de instruire diferenţiate.

Evaluarea formativă(continuă)

Îndeplineşte un important rol reglator al demersului didactic şi se poate efectua în toate momentele lecţiei, evidenţiind cu precădere stadiul şi ritmul de învăţare pentru unităţile de învăţare cu deosebire a acelora care fac obiectul evaluării sumative şi de dezvoltare a calităţilor motrice.

  • Instrumentele de evaluare se aleg în funcţie de tipul de activităţi desfăşurate:

  • observarea sistematică a exersării deprinderilor predate, sesizând corectitudinea însuşirii elementelor „cheie” de care depinde calitatea execuţiilor

  • determinarea densităţii lecţiei, realizată prin înregistrări efectuate de elevii „scutiţi medical”

  • cronometrări şi măsurători la probele atletice

  • urmărirea corectitudinii efectuării procedeelor tehnice de bază din jocurile sportive

  • chestionări individuale sau de grup privind înţelegerea conţinuturilor predate

  • investigarea adaptării la eforturi mari prin aplicarea metodei pulsometriei şi a frecvenţei respiratorie la nivelul grupelor pe sexe sau prin sondaj

  • Informaţiile şi rezultatele se valorifică astfel:

  • pentru îmbunătăţirea metodelor şi mijloacelor folosite în procesul de învăţare/dezvoltare(selectate în etapa de pregătire a lecţiilor)

  • revenirea la folosirea unor metode intuitive specifice( planşe, demonstraţii), în predarea elementelor/procedeelor insuficient însuşite

  • constituirea grupelor valorice periodice şi deschise

  • pregătirea diferenţiată a elevilor pentru susţinerea evaluărilor sumative(cu notare), potrivit cu situaţiile particulare în care se găsesc unii elevi(starea de sănătate, frecvenţă redusă)

  • pentru realizarea notării curente

  • creşterea sau micşorarea cantităţii şi calităţii eforturilor depuse în dezvoltarea forţei şi a rezistenţei

Evaluarea sumativă(finală)

Acest tip de evaluare are, prin efectele produse, cea mai mare importanţă, întrucât vizează atât activitatea elevului, cât şi pe cea a profesorului, atestând calitatea rezultatelor învăţării.

Acest tip de evaluare, cu caracter de bilanţ, reprezintă un moment de reflecţie atât pentru profesor(ca furnizor de servicii educaţionale), cât şi pentru elev, reflectând atitudinea şi interesul depus în procesul de instruire şi disponibilităţile personale ale elevilor la etapa respectivă.

Nota elevului ar trebui să se acorde nu în mod exclusiv pentru performanţa obţinută cu prilejul susţinerii unor probe de evaluare stabilite la nivel naţional ci pentru un cumul de realizări specifice, care să vizeze:

  • progresul obţinut în raport cu rezultatele evaluării predictive – un punct

  • atitudinea elevului faţă de disciplină, exprimată prin: comportament, frecvenţă, interesul în procesul de exersare – un punct

  • Rezultatele obţinute cu prilejul susţinerii probelor de evaluare sumativă – opt puncte

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Sport

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web