Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Istoricul concepţiilor şi teoriilor agrochimice

in Agronomie

Istoricul concepţiilor şi teoriilor agrochimice se structurează în trei perioade distincte: antică, clasică şi modernă.

În perioada antică, popoarele nu aveau o teorie clară asupra nutriţiei plantelor şi a fertilizării solului. Ele se bazau mai ales pe observaţie, uneori pe raţionamente simple. Romanii foloseau pentru sporirea recoltei dejecţiile animalelor şi păsărilor, cenuşa, gipsul, varul şi puneau preţ pe îngrăşământul verde.

În cel mai vechi manual de agricultură scris în sanscrită datând de acum 3000 de ani se dau indicaţii asupra pregătirii şi folosirii gunoiului de grajd. Aristotel în scrierile sale arată că plantele ar extrage din pământ hrana în aceleaşi componente ce se găsesc şi în corpul acestora. La fel şi romanii, arabii, chinezii, indienii, vechii locuitori ai Americii foloseau pentru sporirea producţiei agricole gunoiul, fecalele, compostul, ş.a.

În Evul Mediu, nu se înregistrează progrese faţă de teoriile anticilor, iar în lucrările apărute în această perioadă se adaugă doar păreri proprii ale autorilor referitoare la epocile de aplicare a îngrăşămintelor în raport cu fazele lunii sau cu alte observaţii ale lor.

Începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea  teoriile şi interpretările anterioare suferă modificări. Apar concepţii noi, iar ştiinţa clasică se bazează pe observaţii, experienţe şi introducerea matematicii care dau posibilitatea stabilirii unor idei despre nutriţie şi fertilitate.

Teoriile apărute în această perioadă se referă mai mult la aspecte privind nutriţia plantelor, dar şi la schimburile minerale dintre plante şi mediul înconjurător. Astfel, Albrecht Thaer (1752-1828) elaborează teoria nutriţiei plantelor cu humus conform căreia resturile organice introduse în sol, măresc fertilitatea acestuia, iar substanţele minerale au rolul doar de descompunere a humusului. Substanţele minerale din plante erau considerate de Thaer ca având o origine întâmplătoare. Această teorie care a neglijat totodată aportul azotului din materia organică a gunoiului de grajd, a stat la baza teoriei “istovirii solului” şi a refacerii fertilităţii prin asolament, elaborată de Boussingault (1802-1887). Prin această teorie, se conchide că substanţele cele mai hrănitoare pentru plante sunt acelea care conţin azot, iar plantele care extrag azotul din sol îl istovesc cel mai mult.

O altă teorie din perioada clasică este cea a lui Justus von Leibig (1803-1873) care se referă la nutriţia minerală a plantelor. În această teorie, se arată că plantele odată cu recoltele sărăcesc solul în elemente minerale şi se propune introducerea în sol a acestor substanţe în care este deficitar. Cu această teorie de reglare conştientă de către om a echilibrului de substanţe în natură, începe perioada folosirii îngrăşămintelor chimice în agricultură, ca unul din factorii de bază ai sporirii sau menţinerii recoltei cu implicaţii semnificative în creşterea producţiei vegetale.

Mitscherlich (1874-1956) elaborează teoria privind acţiunea factorilor de vegetaţie încercând să dea o nouă  formulare  legilor care guvernează raporturile dintre plantă şi factorii ei de creştere şi dezvoltare. Conform acestei teorii, recolta este rezultatul acţiunii independente a mai multor factori de vegetaţie, ea creşte odată cu factorul asupra căruia s-a acţionat, dar sporurile de recoltă nu sunt proporţionale cu creşterile acestui factor ci cu diferenţa dintre recolta maximă posibilă  şi recolta actuală. Această teorie a lui Mitscherlich a suferit în anii următori o serie de corecţii şi reformulări, iar alţi oameni de ştiinţă au elaborat noi relaţii matematice care să exprime creşterea producţiei în funcţie de variaţia factorilor fertilităţii.

Începând cu deceniul al patrulea al secolului XX, agrochimia se conturează cu noi moduri de investigaţie şi interpretare  pentru înţelegerea şi explicarea unor fenomene de interferenţă dintre plantă, sol şi îngrăşăminte.

  1. Davidescu şi Velicica Davidescu (1981) apreciază că în această perioadă nu numai modul de interpretare şi investigaţie diferă de perioadele premergătoare ci mai ales studiul problemelor chimizării agriculturii în cadrul teoriei sistemelor, ca şi aprecierea eficienţei utilizării substanţelor din agricultură prin prisma valorii energetice şi a raportului de bioconversie în modul de organizare a structurii vegetale (concept eficient pentru agrochimia modernă).

Analizând concepţiile şi teoriile agrochimice de la începuturi la cele moderne, se poate conchide că bazele ştiinţifice ale chimizării agriculturii au fost puse încă din secolul al XIX-lea începând cu teoria nutriţiei minerale când s-a conturat ideea reglării conştiente de om a echilibrului de substanţe în natură şi practic a început folosirea acestora în agricultură ca factori de bază atât ai creşterii cantitative şi calitative a producţiei vegetale cât şi în sporirea fertilităţii solurilor. Ulterior, odată cu îmbogăţirea cunoştinţelor despre sol şi plante, a diversificării intervenţiilor agrochimice controlate, ştiinţa agrochimică dobândeşte un tărâm relevant şi specific cu implicaţii majore şi finalitate în asigurarea calităţii vieţii.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Agronomie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web