Legea albinelor îi înțeapă pe apicultori

in Agronomie

Albinarilor li se bagă pe gât, fără dezbatere publică, o lege care cuprinde măsuri „represive, invazive, nedemocratice, nelegale și demoralizatoare • Unele prevederi sunt considerate abuzive, iar sancțiunile sunt detaliate pe mai mult de zece puncte • Asociația Crescătorilor de Albine cere dezbatere publică și discuții cu profesioniști • Mierea rămâne unul dintre produsele cele mai exportate de România

Asociația Crescătorilor de Albine de la noi din țară (ACA România) acuză Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) că a lansat „în lumea virtuală” un proiect cu pretenții de „lege”, noile prevederi având menirea să distrugă singurul sector agricol model pentru întreaga Europă. Apicultorii reclamă „o codiță” din MADR, de pe vremea fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, al cărei interes este acela de a ridica la rang de lege „o prostie totală”, care va duce la destructurarea singurului brand performant al agriculturii românești, un sistem apicol integrat și unic – de la învățământ și cercetare, până la producție și valorificare.

Deși nepublicat în mod oficial, pe e-mail-urile unor asociații ale crescătorilor de albine din România circulă, sub coordonarea șefului Serviciului Creșterea și bunăstarea animalelor, din MADR, Dana Sorina Chircă, proiectul noii Legi a Apiculturii, document a cărui aprobare va abroga actuala legislație în domeniu, respectiv Legea 89/1998. „Actualul proiect de lege copiază pe o pagină și jumătate ceea ce era cuprins, la început, și în Legea Apiculturii, și apoi, pe o pagină și jumătate, din cinci, sunt înșirate sancțiuni pentru apicultori, de parcă e vorba despre un grup infracțional. (…) Legea propusă nu cuprinde o mare parte din prevederile actualei legislații, care se referă atât la cadrul organizatoric pentru practicarea apiculturii, cât și la unele drepturi ale apicultorilor”, ne-a explicat, indignat, inginerul Ioan Fetea, președintele ACA România. „Prin conținutul proiectului de lege propus de MADR se deturnează interesele generale ale apicultorilor (…) și, practic, se încearcă implementarea unor măsuri represive, invazive, nedemocratice, nelegale și demoralizatoare pentru desfășurarea acestei meserii, măsuri care pun pe prim-plan crearea unui cadru restrictiv și stabilirea unor ținte financiare pentru stat”, a completat șeful ACA.

Cu toate că existența unei legi a apiculturii nu a fost și nu este obligatorie nici în România și nici într-o altă țară europeană (doar Italia, Slovenia și Republica Moldova au o astfel de legislație, inițiată și formulată ca o necesitate legată de legiferarea unor aspecte care nu sunt reglementate prin alte legi – suprafață ocupată, distanțe față de vecini, amplasare la stupărit pastoral, protecția populațiilor de albine locale etc.), ACA nu respinge o actualizare a legislației existente, dar numai cu condiția ca aceasta să se realizeze la propunerea apicultorilor.

Prevederi abuzive

Proiectul incriminat prevede ca obligații ale apicultorilor, deținerea și completarea permanentă a carnetului de stupină, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale. Însă supravegherea sanitar-veterinară este prevăzută deja în legislația sanitar-veterinară specifică, iar carnetul de stupină nu este document obligatoriu. „În consecință, orice solicitare a acestui document, inclusiv prin documentația cerută pe fonduri europene, fără bază legală, reprezintă un abuz”, susțin apicultorii.

Obligativitatea identificării stupilor este, de asemenea, contestată de ACA. Pentru că, deși există Sistemul unitar de identificare a stupilor și stupinelor, conceput de MADR în colaborare cu Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, „printr-o consultare simplistă, pe e-mail, cu apicultorii”, acesta nu corespunde necesităților de identificare a familiilor de albine, deoarece se identifică stupii (adăpostul), nu materialul biologic conținut. În plus, dovada că acest sistem a fost gândit greșit este dată și de faptul că, la momentul actual, cei care l-au creat încearcă să-l modifice. „În cazul apiculturii, un sistem obligatoriu de identificare a stupilor nu poate fi impus prin lege decât apicultorilor care beneficiază de sprijin financiar prin diverse forme de finanțare pentru a facilita monitorizarea șeptelului și în nici un caz pentru a garanta existența lui. Dar, în România, majoritatea apicultorilor nu accesează măsuri finanțate de stat sau de UE și deci nu pot fi obligați să adopte acest sistem costisitor și inutil în practica apicolă. În privința evidenței șeptelului, aceasta este deja reglementată și poate fi verificată pe baza înregistrărilor făcute la primării – în Registrul agricol și la direcțiile sanitar-veterinare arondate. Iar despre afișarea la panou, din nou nu poate fi vorba; datele personale nu se afișează public, ele fiind furnizate doar organelor de control. Altfel, poate fi considerat un atentat la proprietatea privată și intimitate. Dacă în mod similar, toate gospodăriile țărănești ar afișa la panou toate informațiile privind șeptelul de animale deținut, ce impact ar avea și care ar fi utilitatea?”, întreabă reprezentantul ACA România.

Modificarea prin noua legislație, în mod arbitrar, a distanței de amplasare a stupinelor față de unele obiective dovedește necunoașterea realităților din teren. „Creșterea distanței de la 5 la 15 metri poate fi valabilă pentru școli, spitale, ferme zootehnice, dar pentru drumuri publice sau hotare ale proprietăților din domeniul public și privat aflate în intravilan nu se justifică. Acest fapt ar însemna punerea în ilegalitate a numeroase stupine care se află în mediul rural sau urban unde configurația vetrei în proprietate nu poate permite asigurarea unei astfel de distanțe, distanța de 5 metri fiind cea corectă. Mai mult, o distanță de 5 metri, completată cu amplasarea unui gard de 2 metri, în cazul distanței mai mici de 5 metri, reprezintă un sistem prevăzut de legislația actuală și care și-a dovedit eficiența în practică”, au mai precizat albinarii.

Nu în ultimul rând, noile prevederi nu țin cont de faptul că asocierea este un drept, și nu o obligație, prin urmare, orice apicultor – fie el membru sau nu al unei asociații – poate aplica într-un program de ameliorare a familiilor de albine și poate să producă material biologic dacă întrunește condițiile prevăzute prin reglementările legale în vigoare.

Contravențiile și sancțiunile stabilite pe o pagină și jumătate din cinci – ale noii legislații – merg de la avertisment sau amendă de până la 1.000 de lei, pentru persoane fizice, sau până la 2.000 de lei, pentru persoane juridice.

Scrisoare deschisă pentru anularea proiectului

ACA anunță că respinge categoric punerea în discuție a legii propuse de MADR. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a fost înștiințat în legătură cu punctul de vedere al ACA, solicitându-i-se anularea proiectului de act normativ lansat de Dana Chircă și demararea unor discuții care să poată conduce la formarea unui grup de lucru competent și reprezentativ pentru stupari, pentru dezbaterea și eventuala modificare și completare a actualei Legi a Apiculturii.

Măsura ar prejudicia exporturile

Apicultorii se plâng și de faptul că noile prevederi legislative, dacă vor fi adoptate, vor afecta inclusiv exporturile de miere românească, fiind evident afectată producția. În acest an, România a exportat în primul semestru 3.879 tone de miere, în creştere cu 54% faţă de aceeaşi perioadă din 2011, când exporturile au totalizat 2.508 tone. Încasările din exporturile de miere au însumat 12 milioane de euro în primele şase luni, cu aproape 50 de procente mai mult decât cele 8 milioane de euro încasate în anul precedent. „Mierea românească este foarte apreciată pe piețele externe, dar este valorificată la un preț scăzut, deoarece procesatorii externi de miere oferă prețuri mici care nu acoperă cheltuielile mari din apicultură”, spune Fetea.

sursa:ziuanews.ro

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play