Mana

in Agronomie

Este substanta dulce excretata de insectele care paraziteaza frunzele arborilor, arbustilor si chiar vegetatia ierboasa, numite in mod generic paduchi de plante (afide), purici de frunze (psilide) si paduchi cu carapace sau paduchi testosi (coccide sau lecanide). Ele se hranesc cu seva plantelor folosindu-se de trompa pentru înţepare şi sugere.

Principalele componente ale sevei sunt zaharurile si substantele minerale, iar substantele azotoase se gasesc in proportie foarte redusa fata de primele doua. Insectele de mana paraziteaza fata ventrala a frunzelor, in special cele de la varful coroanei unde afluxul de seva este mai bogat. Excrementele eliminate sub forma de picaturi mici cad pe frunzele inferioare unde conflueaza in picaturi mari, apoi formeaza o veritabila pelicula lipicioasa la suprafata lor. Initial picaturile de mana sunt lichide, cu aspect transparent – stralucitor, asemanatoare cu roua, de unde si denumirea de “miere de roua”. Pe masura deshidratarii ele devin vascoase, cleioase, iar datorita contactului cu aerul (oxidarii), impregnarii cu microparticule de praf si contaminarii cu microorganisme (alge, drojdii, spori de mucegaiuri, bacterii) isi schimba culoarea care devine treptat galbuie, verzuie, roscata, bruna, negricioasa.

 

Cantitatea de mana depinde de numarul insectelor producatoare, de specia plantei parazitare si in mod deosebit de conditiile atmosferice. In timpul verilor foarte calduroase si secetoase se produc veritabile explozii de mana, cand fiecare individ din coloniile extrem de mari si numeroase ajunge sa elimine chiar o picatura de mana pe minut. Lipsa nectarului din aria de zbor a albinelor le determina sa culeaga orice substanta dulce, deci si mana.

Compozitia chimica a manei este mult mai complexa decat ceea a nectarului. In afara de monozaharidele (glucoza, fructoza) si oligozaharidele obisnuite (maltoza, zaharoza) ea contine si cantitati variabile de polizaharide (malto-dextrine). In mana s-a identificat si un zahar specific (melezitoza) care se pare ca este sintetizat in tractul digestiv al insectelor producatoare de mana. De asemenea, mana este bogata in substante minerale si in enzime dar si in substante azotoase uzate din punct de vedere biologic rezultate din procesele metabolice ale insectei. In schimb mana este lipsita de substante aromate specifice nectarului florilor.

 

Datorita structurii chimice complexe, transformarea manei in miere necesita un efort mult mai mare din partea albinelor comparativ cu nectarul. Pe de alta parte, mierea de mana contine si substante inutilizabile de catre albine care constituie balast si sunt chiar daunatoare pentru sanatatea lor in perioada de iernare. Pentru om insa, aceasta miere este apreciata ca fiind de calitate superioara.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play