Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Marketing si management sportiv

in Sport

handball-600x320

Noţiunea de marketing – participiul prezent al verbului “to market” care înseamnă a cumpăra, a vinde. Prin esenţa lui, marketingul încearcă să trateze lumea şi să o înţeleagă prin problemele, necesităţile, standardele ei de viaţă.

„Marketingul este un proces permanent prin care oamenii sunt încurajaţi să ia o decizie de cumpărare, de folosire, de urmare sau de conformare a unui produs, serviciu sau valori ale altei persoane”.

„Chartered Institute of Marketing” (CIM) afirmă că marketingul este „procesul managerial de anticipare, identificare şi satisfacere a cerinţelor clienţilor într-un mod profitabil”. O altă definiţie a marketingului este arta de a vinde produse.

Marketingul reprezintă un ansamblu coerent de activităţi, metode şi tehnici, având drept scop cunoaşterea cerinţelor materiale şi spirituale ale societăţii, organizarea şi desfăşurarea proceselor economice şi sociale în vederea satisfacerii la timp, în condiţii de calitate şi eficienţă maximă ale acestor cerinţe. Înainte de apariţia analizei de piaţă, majoritatea companiilor se concentrau pe produse, angajând echipe de vânzători pentru a împinge produsele pe şi în piaţă, fără a lua în considerare nevoile reale ale pieţei. O organizaţie orientată spre nevoile pieţei şi ale clienţilor mai întâi determină dorinţele potenţialilor săi clienţi şi mai apoi construieşte produsul sau serviciul. Teoria marketingului şi practica sunt justificate prin convingerea conform căreia clienţii folosesc un produs/serviciu pentru că au o nevoie, sau pentru că produsul/serviciu aduce un presupus beneficiu.

Două aspecte importante ale marketingului sunt recrutarea de noi clienţi (achiziţie) şi menţinerea/impulsionarea relaţiilor cu clienţii existenţi (administrarea bazei de clienţi).

După ce un vânzător a trecut de faza de marketing de achiziţie prin faptul că l-a convins pe un potenţial client să cumpere, marketingul administrării bazei de clienţi devine prevalent. Pentru ca un plan de marketing să aibă succes, combinaţia de cei patru „P” trebuie să reflecte dorinţele şi nevoile consumatorilor din piaţa ţintă. Încercarea de a convinge un segment de piaţă să cumpere ceva ce nu îşi doreşte este foarte costisitor şi nu are prea mult succes. Comercianţii depind de cercetarea de piaţă, atât formal cât şi informal, pentru a determină ceea ce consumatorii au nevoie şi pentru ce ei sunt dispuşi să plătească. Oferta este de asemenea un lucru foarte important care vine să completeze teoria 4P.

Cei patru P (marketing mix).

McCarthy a împărţit marketingul în patru segmente de activitate. Topologia lui a devenit universal recunoscută, iar setul lui de 4P a devenit un termen al limbajului.

Cei patru P sunt:

  • Produs: Aspectele de Managementul produsului şi marketing de produs se ocupă de specificaţiile bunului sau produsului în cauză, şi la modul în care relaţionează la nevoile şi dorinţele utilizatorului final.
  • Preţ: Se referă la procesul de stabilire a preţului pentru un produs, inclusiv reducerile de preţ.
  • Promovare: Include reclama, promoţia, publicitatea şi vânzările personale, şi se referă la diferite metode de promovare a unui produs, brand sau companie.
  • Plasament sau distribuţie, se referă la modul în care produsul ajunge la client; spre exemplu, plasamentul la locul vânzării sau desfacerii cu amănuntul. Acest al patrulea P face referinţă la locul unde produsul sau serviciul este vândut, exemplu regiune geografică sau ramura industrială, şi segmentul căruia se adresează(tineri adulţi, familii, companii, oameni de afaceri, femei, bărbaţi, etc.).

Aceste patru elemente sunt de obicei numite marketing mix. Un comerciant poate folosi aceste valori pentru a întocmi un plan de marketing.

Premisele extinderii marketingului în sport

Ritmul accelerat al schimbărilor impune în toate domeniile adoptarea şi aplicarea criteriilor de eficienţă pe termen lung. Se pare că, societatea se îndreaptă către un tip de „economie umană”, a cărei principală finalitate este satisfacerea superioară a nevoilor individuale şi sociale.

Marketingul este o ştiinţă modernă, perfect adaptată să răspundă prin acţiune practică, atât cerinţelor de satisfacere superioară a nevoilor şi dorinţelor indivizilor şi grupurilor, cât şi criteriilor de eficienţă economică.

Marketingul contemporan poate fi definit ca fiind ”un mijloc prin care se creează şi se oferă oamenilor nivelul de trai”. El se dezvoltă şi în domenii care numai aparţin doar sferei afacerilor(marketing ecologic, educaţional, politic, ecleziastic, sănătăţii publice, etc.). Se poate pune întrebarea: „Prin ce este sportul contemporan compatibil cu demersul de marketing?”

  1. Argumentul „sintetic” pe care Philip Kotler(1986) îl oferă extinderii marketingului în sport se referă la:
  • existenţa unui factor interesat(organizaţia sportivă)

  • un mediu vizat(piaţa sportului)

  • un produs/serviciu

  • o formă de „plată”

  1. Graniţa dintre economic şi social este permisivă( economicul pătrunde în toate sferele vieţii sociale). Aportul social al sportului nu poate fi contestat: el introduce teme de valori(autorealizarea, succesul, munca, disciplina, competiţia, etc.), un stil de viaţă în care comunicarea cu semenii joacă un rol esenţial.
  2. Mutaţiile socio-demografice, concretizate prin creşterea duratei de viaţă, precum şi fenomenul îmbătrănirii populaţiei, impun adoptarea de programe sportive pentru vârsta a treia, a căror promovare trebuie să se facă după principii de marketing.
  3. Gestiunea timpului discreţionar, ca urmare a reducerii timpului de lucru datorită progresului tehnic, sau ca urmare a crizelor economice ce induc şomaj, ridică problema aplicării marketingului în industria timpului liber din care face parte şi sportul.
  4. Schimbările majore în planul resurselor financiare ale organizaţiilor sportive, în special în ţările aflate în tranziţie(reducerea semnificativă a contribuţiei statului la bugetul sportului), conduc la necesitatea găsirii prin intermediul marketingului a celor mai eficiente forme de gestiune şi finanţare.
  5. Mutaţiile în sistemul de valori al consumatorului. Marketingul sportiv trebuie să răspundă acestor modificări oferind consumatorului de sport calitate, atractivitate, diversitate şi flexibilitate.
  1. Timpul a fost întotdeauna un factor critic în sport. Problema stabilirii coordonatelor spaţiale şi temporare ale evenimentelor sportive, gestiunea riguroasă a orarelor de folosire a bazelor sportive, durata unui meci, etc., sunt importante în deciziile de marketing.
  2. Puternica segmentare a pieţei sportului, datorită preferinţelor heterogene şi inconstante ale consumatorului de sport, precum şi apartenenţa simultană a acestuia la mai multe grupuri sociale, determină abordarea multidimensională în stabilirea pieţelor ţintă, cu accent pe elementele de personalitate ale consumatorului.
  3. Aproape toate organizaţiile profit sau non-profit se află în competiţie pentru atragerea banilor consumatorului. În aceste condiţii, şi în sport este nevoie de o strategie de piaţă coerentă care să răspundă necesităţii concordanţei dintre dorinţele consumatorilor de sport şi sportul oferit ca produs.
  4. Globalizarea pieţelor, a dus la dezvoltarea extensivă a marketingului sportiv, stimulată de necesitatea uniformizării practicilor internaţionale în sport, de imitare a modelului impus de organizaţiile sportive cu autoritate şi putere.

CURSUL 2

Necesitatea marketingului sportiv

Deşi sportul se vinde de secole, ideea de sistem raţional al marketingului sportiv este relativ nouă. Specialistului în marketing sportiv i se cere să comercializeze un produs care este total imprevizibil, inconsistent şi deschis interpretărilor subiective. Expertul în marketing sportiv trebuie să-şi îndeplinească rolul pe o piaţă extrem de concurenţială, având la dispoziţie un buget promoţional mult mai redus decât organizaţiile de aceeaşi mărime din alte domenii. Partea bună a lucrurilor o reprezintă mijloacele mass-media, dornice să ofere o prezentare amplă a produsului general precum şi existenţa multor posibilităţi de generare a veniturilor prin asociere cu lumea afacerilor sau a industriei.

Definirea marketingului sportiv

Marketingul sportului însumează toate activităţile menite să satisfacă nevoile şi dorinţele consumatorilor de sport prin procese de schimb. Marketingul sportului şi-a dezvoltat două ramuri majore:

  • marketingul produselor sportive şi al serviciilor furnizate direct consumatorilor de sport(sportivi, antrenori, oficiali, spectatori, ascultători, cititori, colecţionari)
  • marketingul altor produse industriale şi de consum sau servicii prin folosirea promovării sportului

Sportul exercită o atracţie aproape universală şi pătrunde în toate sferele vieţii. Există mai multe modalităţi de a considera atarctivitatea universală a sportului:

  • Din perspectiva geografică– sportul este prezent la fiecare naţiune de pe glob şi a jucat un rol important în majoritatea civilizaţiilor.
  • Din perspectiva demografică – sportul atarge, deşi adesea în manieră diferită, toate segmentele demografice(tineri şi vârstnici, bărbaţi şi femei, săraci şi bogaţi)
  • Din perspectivă socio-culturală – sportul este asociat cu fiecare aspect al activităţii de timp liber şi recreere

Sportul este legat de multe aspecte ale vieţii:

  • relaxare şi distracţie – este teatrul şi melodramă, el este un joc şi pentru unii o formă de eliberare de stres
  • exerciţiul motric – pentru unii participanţi sportul devine o parte majoră a stilului de viaţă
  • consumul alimentar – în mod invariabil specatorii mănâncă atunci când asistă, iar participanţii mănâncă adesea după ce fac sport –protocol, ziaristi
  • consumul de băuturi răcoritoare şi alcoolice este adesea asociat cu vizionarea sportului. Mulţi participanţi direcţi la sport beau după ce fac sport
  • sex – există unele conotaţii sexuale ale sportului
  • jocuri de noroc – legale sau ilegale, au fost puternic asociate cu sportul. Se spune că o mare parte a popularităţii fotbalului se bazează pe pasiunea consumatorilor pentru pariuri: bwin, sponsor, cine pariază este jucător
  • consumul de droguri – priveşte în principal consumul de către sportivi, în incinta stadioanelor mai puţin, pază, etc
  • violenţa fizică – este o problemă pe teren, în afara terenului, între participanţi, spectatori, oficiali.
  • identificarea socială – implică asocierea cu un anumit grup, instituţie, comunitate
  • gratificarea indirectă – spectatorii se bucură de gloria reflectată de victoria unei echipe
  • contextul economic

  • religia – sportul are trăsături religioase(ceremoniile, ascetismul, terenurile sacre, simbolurile
  • afaceri şi industrie –sponsorizare, afacerile se asociază cu sportul, politica

În ţările europene dezvoltate, cheltuielile de consum legate de sport sunt în medie de 2% din cheltuielile totale de consum.

Cheltuielile legate de sport se referă la:

  • cheltuielile legate de participarea directă la sport(cotizaţii de club, taxe pentru folosirea terebnurilor sportive, cheltuieli pentru procuparea de echipamente şi materiale sportive,etc.)
  • cheltuieli legate de participarea indirectă la sport, ca spectator(bilete de intrare, cheltuieli de transport,etc

  • pariuri sportive

Efectele cheltuielilor legate de sport se reflectă asupra sănătăţii indivizilor, ocupării timpului liber, ocupării în muncă şi dezvoltării industriei sportului.

Cheltuieli individuale de consum pentru recreere în Statele Unite pentru 1970-1988(miliarde dolari)

1970 1980 1988

42,7 185,7 246,8

CURSUL 3

Promovarea sportului

Larga vizibilitate de care se bucură sportul în mass-media a dus la diminuarea accentului pus pe marketingul sportiv. Sportul nu a fost nevoit să pună accentul pe marketing şi promovare aşa cum au făcut-o celelalte industrii. De fapt, sportul s-a bazat pe publicitate ca principal mijloc de promovare. Fiecare ziar are o rubircă de sport, posturile de radio şi televiziune alocă mari spaţii de emisie sportului. Motivul acestei stări de lucru este pur şi simplu interesul general pentru sport.(95% dintre americani considerau că viaţa lor era zilnic afectată de sport.

Datorită vizibilităţii de care se bucură, numeroase afaceri doresc să se asocieze cu sportul. Sportul asigură un vehicul promoţional pentru care audienţa este adesea cunatificabilă, iar cantitatea spectatorilor(demografia) este în general bună. Fiecare sport atrage un anumit public; prin urmare sponsorizarea unei competiţii permite sponsorului asociat să ajungă cu destul de mult succes, la grupul ţintă urmărit de el. Publicul şi participanţii direcţi lşa sport, reprezintăp, de obicei, categorii de populaţie cu venituri mai amri, şi reprezintă la rândul lor ţinte principale pentru marketingul produselor.

Folosirea tot mai frecventă a sportivilor ca purtători de cuvânt ai unui produs se datorează în bună măsură capacităţii sportivilor de a atrage atenţia publicului şi credibilităţii de care se bucură.

Chiar dacă victoria nu înseamnă totul în marketingul unei echipe, ea reprezintă un factor major în explicarea fluctuaţiei publicului. Dacă nu există o anumită calitate a produsului”în sine”(terenuri curate, stadioane moderne, echipă meritorie) atunci orice fenomene strategice(marketing, sponsorizare, publicitate) nu vor conta.

Consumatorul de sport

Comportamentul consumatorului de sport este influenţat de factori care ţin de mediu sau de individ şi care se află permanent în interacţiune.

Mediul influenţează viaţa oamenilor care, la rândul lor pot remodela peisajul social, fizic şi cultural din jurul lor. dintre individ şi mediu este deosebit de dinamică în cazul sportului, determinând efecte de socializare şi implicare. Cei mai importanţi factori de mediu care influenţează decizia consumatorului de sport sunt:

  • Ceilalţi”. Socializarea unei persoane pentru asumarea de roluri în sport este influenţată într-o proproţie considerabilă de interacţiunea cu aceia pe care sociologii îi numesc „cei care contează”. Ceilalţi sunt membrii familiei, antrenorii, profesorii, şi prietenii. Părinţii joacă un rol vital în iniţierea copiilor în sport. Raportul Miller Lite(1983), 75% dintre părinţii americani au afirmat că îşi încurajează copiii să facă sport. 61% dintre membrii afiliaţi ai unor cluburi au aflat despre cluburile în care s-au înscris de la prieteni. Mai mult chiar, prietenii constituiau cel mai important factor unic care putea determina pe cineva să încerce serviciile oferite de un club; publicitatea şi campaniile promoţionale speciale aveau un impact mult mai redus.
  • Normele şi valorile culturale. Fiecrae individ este influenţat de credinţele, atitudinile şi comportamentele mediului cultural în care trăieşte şi pe care le deprinde de la cei apropiaţi. Există însă şi forme de sport care apar ca răspuns la dorinţa de creativitate şi libertate a indivizilor ce doresc să iasă din tiparele sociale(schiul extrem, scubadiving-ul, skateboard-ul, snowboard-ul)
  • Clasa socială.

  • accesul mai uşor la recompensă şi prestigiu în sport

  • existenţa unor sporturi de elită(aviaţia, yahtingul, golful,etc) şi a unor sporturi populare(fotbalul, ciclismul,etc)
  • Relaţiile dintre rase. Modelele comportamentale de implicare în sport au legătură cu rasele. Este, totuşi dificil de explicat de ce procentul jucătorilor de culoare din NBA este de 80%, în timp ce procentul suporterilor de culoare ai jucătorilor din NBA este de doar 17%.
  • Condiţiile climatice şi geografice(cei mai buni patinatori români provin de la Miecurea Ciuc, iar cei mai buni canotori şi kaiacişti provin din deltă)
  • Comportamentul de marketing al întreprinderilor din industria sportului şi din alte industrii. Încălţămintea Nike, puloverele Sharks, hainele Oakland Raiders nu mai reprezintă astăzi obiecte de echipament destinate doar sportivului. Întreprinderile comerciale au promovat stilul de viaţă „sportiv” şi moda „sportivă”
  • Concepţia despre sine. Teoria cu privire la concepţia despre sine indică faptul că individul posedă:
  • o imagine despre sine

  • o imagine a sinelui aparent(aşa cum crede el că îl văd ceilalţi)

  • o imagine a sinelui ideal(aşa cum ar vrea să fie)

  • o imagine a sinelui în raport cu grupurile de referinţă, la care se adaugă sinele adevărat.

Deoarece sportul se consumă în general în public, comportamentul consumatorului de sport este influenţat de concepţia despre sine. În marketingul sportiv, imaginile de importanţă primordială sunt sinele ideal, sinele aparent şi sinele pentru grupuri de referinţă.

  • Etapa din viaţă sau etapa din ciclul de viaţă al familiei. Specislistul de marketing trebuie să îşi formuleze strategiile şi programele în funcţie de etapele biologice, psihologice şi comportamentale parcurse de consumatorul de sport.
  • Caracteristicile fizice. Adesea, publicitatea făcută sportului se adresează dorinţelor noastre de a poseda calităţi fizice mai bune, sinelui ideal.
  • Învăţarea. În pofida faptului că abilităţile fizice pot fi moştenite, multe dintre ele se dezvoltă pe măsură ce interacţionăm cu mediul, inclusiv cu activităţile desfăşurate de organizaţii sportive. Specialistul de marketing trebuie să ţină seama de cele trei tipuri de implicare definite în teoriile învăţării: cognitivă, afectivă şi comportamentală.
  • Percepţia. Este procesul prin care individul scanează, colectează, evaluează şi interpretează informaţia din mediu. Principala dificultate cu care se confruntă specialiştii de marketing în sport este legată de percepţie, pentru că aceştia au tendinţa de a oferi consumatorilor potenţiali propria lor percepţie asupra produslui/serviciului. Sarcina specialistului de marketing sportiv constă în stabilirea unei consonanţe între imaginile transmise prin produs(competiţia propriu-zisă, amenajarea sportivă) şi imaginea despre sine a consumatorului. El trebuie să ţină cont de cele trei tipuri de consumatori de sport: ocazionali, medii, frecvenţi)

CURSUL 4

Necesitatea dezvoltării marketingului sportiv

Iată doar câteva din motivele pentru care este necesară aplicarea marketingului în sport:

Exacerbarea competiţiei în sport.

Organizaţiile care formează industria sportului se află simultan în relaţii de concurenţă şi cooperare. Există mai multe forme şi sensuri ale concurenţei:

  • concurenţă generică, între organizaţiile sportive şi organizaţii din alte domenii care doresc să capteze atenţia consumatorilor

  • concurenţă între sporturi

  • concurenţă între organizaţiile din acelaşi sport

  • concurenţă între sportivii aceleiaşi organizaţii

  • concurenţa cu sine

În etapa actuală, în care toate formele de concurenţă par a se fi înăsprit, rolul marketingului este acela de a restabili echilibrul între beneficiile organizaţiei şi cele ale participantului la sport.

Comercializarea tot mai intensă a sportului, inclusiv a Jocurilor Olimpice.

Comercializarea are un sens pozitiv şi induce dezvoltare. Termenul de comercializare în sport se referă la asocierea produsului/organizaţiei sportive cu o societate comercială în interesul reciproc al celor două părţi. Condiţiile de asociere sunt definite de ambele părţi şi vizează interese reciproce. Obţinerea de fonduri prin asocierea organizaţiilor sportive cu întreprinderi comerciale este încurajată de guverne, care astfel se simt degrevate de sarcina de a sprijini dezvoltarea sportului. Principalul pericol al comercializării exagerate a sportului este acela de a-i afecta valorile fundamentale, de a-i exploata excesiv imaginea. Banii îi atrag deopotrivă pe sportivi şi pe organizaţiile sportive care sunt tentante să semneze contracte pe termen lung, în ideea, de altfel pozitivă, de a-şi putea trasa strategii de dezvoltare pe termen lung. Încheind contracte de sponsorizare pe termen lung, ele pot exercita presiuni pentru a-şi impune punctul de vedere asupra modului de exploatare a emblemei olimpice(Coca-Cola, Kodak, IBM, Panasonic, Swatch).

Modificarea dinamicii sporturilor: sporturi vechi/sporturi noi.

Gusturile consumatorilor impun organizatorilor de competiţii şi prestatorilor de servicii sportive un nomenclator “deschis”. Produsul sport are un ciclu de viaţă variabil: unele sporturi supravieţuiesc mult, altele sunt efemere. Diversele forme de joc au un ciclu de viaţă mai lung. Cercetătorii au constatat că un nou sport are şanse mai mari de a supravieţui dacă depăşeşte faza de introducere pe piaţă. Reînoirea produselor ridică problema adaptării facilităţilor şi instalaţiilor sportive la specificul noilor sporturi, iar aceste adaptări necesită costuri de echipare şi modernizare, costuri de formare personal şi costuri de promovare. Gradul de audienţă al unui anumit sport reprezintă unul din criteriile majore de selecţie a sporturilor în programul olimpic.

Complexitatea cererii consumatorului de sport. Necesitatea cercetărilor de marketing în sport. Pentru a avea o idee asupra cererii consumatorului de sport este necesar să răspundem la următoarele întrebări :

  1. Ce doreşte consumatorul de sport ? Teoria economică răspunde la această întrebare concis: maximizarea satisfacţiei. Un recent sondaj realizat în ţările nordice a relevat faptul că principalele satisfacţii aşteptate de la sport sunt plăcerea şi comuniunea socială.

  2. Care sunt posibilităţile consumatorului ? Cei mai frecvenţi fani ai stadioanelor nu sunt consumatorii cu venitul cel mai ridicat. Biletele sunt scumpe pentru sporturile care atrag cel mai mare număr de spectatori. Principalii factori ai cererii de sport sunt:

  • nivelul competiţiei

  • miza ei, incertitudinea rezultatului

  • echipele şi vedetele lor

  • confortul bazei sportive

  • uşurinţa procurării biletelor

  • serviciile la locul competiţiei

  • accesul la facilităţile sportive

  1. Ce alege consumatorul de sport? Este răspunsul cel mai dificil întrucât comportă studierea dimensiunii comportamentului consumatorului, respectiv a motivelor de participare/neparticipare la sport, a preferinţelor faţă de un sport sau altul, a obiceiurilor de participare, a atitudinii faţă de implicarea în sport şi a imaginii pe care o are asupra sportului. În al doilea rând, ar trebui ca cercetările de marketing să ofere posibilitatea de a cunoaşte dimensiunile, configuraţia şi formele de manifestare a cererii de sport.

Majoritatea organizaţiilor din industria sportului, cu excepţia celor din industria bunurilor sportive, nu posedă suficiente date referitoare la aspectele de mai sus, apelând rareori la organisme specializate în cercetarea pieţei.

Multiplicarea cluburilor şi bazelor sportive sau, din contră, insuficienţa acestora.

Situaţia dotării cu facilităţi sportive este foarte diferită. În statele dezvoltate, există un număr impresionant de cluburi sportive(aproximativ 80.000 în Germania şi Elveţia), iar în statele aflate în curs de dezvoltare, numărul cluburilor este insuficient (aproximativ 3.500 în România).

Diversificarea serviciilor sportive publice

Preocupările oamenilor pentru sănătate şi recreere, modificarea dinamicii timpului liber, adoptarea unui anumit stil de viaţă au determinat proliferarea cluburilor de aerobic, fitness, culturism, tenis, golf, nataţie, etc. Cluburile trebuie ca, prin acţiunile de marketing, să-şi atragă şi să-şi fidelizeze clientela prin diversificarea pachetului de servicii oferit, prin ridicarea prestaţiei personalului, printr-o politică de tarife atractive.

Dezvoltarea sportului profesionist şi privat

Sportivii profesionişti au devenit asemeni angajaţilor iar organizaţiile sportive au din ce în ce mai mult caracterul de întreprinderi comerciale, ofertante de locuri de muncă. În majoritatea ţărilor, munca sportivă remunerată este reglementată de dreptul muncii şi dreptul comercial. Federaţiile sportive profesioniste(fotbal, box, ciclism, baschet, etc.) adoptă strategii de piaţă active, pentru o cât mai bună poziţionare pe piaţa sportului de spectacol.

Concurenţa dintre acestea şi organizaţiile sportului amator va deveni din ce în ce mai mare, nu numai pentru atragerea consumatorului de sport, ci şi pentru atragerea sportivilor în sistem.

Promovarea sportului prin mass-media şi gestionarea drepturilor de transmisie şi retransmisie.

Interesul mass mediei pentru sport este determinat de propriile sale obiective de rentabilitate. Pentru evenimentele sportive majore, mass media, şi în special televiziunile, sunt dispuse să plătească sume uriaşe. Organizatorii unor astfel de competiţii deţin dreptul exclusiv de a negocia cu televiziunile. Noul termen de promoter, prin care este desemnat în prezent organizatorul de evenimente sportive, este semnificativ în acest sens.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Sport

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web