Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Natura acustica a senzatiei de obstacol

in Biologie/Sanatate

În legatura cu problema orientarii în spatiu a nevazatorilor, care a fost studiata din multiple puncte de vedere, asa-zisa senzatie de obstacol a trezit de multa vreme un interes teoretic deosebit.

Ipotezele si teoriile cu privire la simtul obstacolului emise de diversi tiflopsihologi, au oscilat între negarea totala a existentei unei astfel de senzatii, pâna la exagerarea extrema a rolului ei ( al saselea simt).

Divergentele în explicarea mecanismului producerii senzatie de obstacol deriva din observatia justa ca manifestarea ei din punct de vedere subiectiv este deosebit de variata. Astfel senzatia de obstacol este descrisa de multe persoane nevazatoare ca fiind asemanatoare cu niste umbre sesizate în fata lor sau alaturi de ei; altii sutin ca percep atingeri usoare pe pielea fetei, ca isi dau seama de diferente in presiunea aerului, etc.

Cert este ca acesta senzatie difuza este localizata subiectiv în regiunea fetei, tâmplelor, ochilor si fruntii si semnaleaza la o distanta mai mare sau mai mica prezenta unor obiecte (obstacole). Senzatia de obstacol spre deosebire de modalitatile receptive bine distincte, este de intensitate slaba si furnizeaza informatii vagi, nepermitând determinari precise în ceea ce priveste marimea si forma obiectului sesizat, nici în privinta distantei exacte la care se afla, având deci o valoare cognitiva redusa. În orientarea spatiala dobândeste un rol însemnat, permitând surprinderea de la distanta a prezentei unor obstacole, urmata de reactii adecvate (oprire, ocolire).

Teoriile care încearca sa explice natura senzatiei de obstacol se pot clasifica în urmatoarele grupe:

– teorii care considera senzatia de obstacol ca fiind o manifestare a senzatiilor cutanate. Pornind de la constatarea ca ea se localizeaza în regiunea faciala, adeptii acestei teorii sustin ca ar avea la baza senzatii de temperatura, mai ales de rece (sesizarea temperaturii obstacolelor) sau de atingere-respingere (aerul având rol de mediator între obiect si subiect);
teorii care sustin natura acustica a senzatiei de obstacol, explicând perceperea la distanta a obstacolelor prin receptionarea sunetelor reflectate

– teorii eclectice. In acceptiunea acestor teorii, fenomenul este interpretat ca fiind dat de un complex de senzatii de natura diferita, participând cu prioritate senzatii cutanate si auditive, dar si senzatii vibratile, olfactive, etc.
Pentru a verifica aceste ipoteze s-au efectuat urmatoarele experimente în mai multe variante (Supa & Cotzin):

I.În prima varianta subiectii nevazatori si vazatori (acestia din urma erau legati la ochi) s-au deplasat de la distante variabile în directia unui paravan, cu indicatia sa mearga spre acest obstacol pâna ce vor simti prezenta lui, semnalizând acest moment imediat prin ridicarea mâinii. Apoi trebuiau sa înainteze în continuare, asa ca sa ajunga cât mai aproape de paravan, evitând însa atingerea lui sau o eventuala coliziune. Subiectii cu vedere normala dupa câteva exercitii preliminare au sesizat obstacolul de la distanta de circa 1 metru si s-au apropiat de el pâna la 30 cm. Nevazatorii au obtinut rezultate mai bune.

II.Într-o a doua varianta a experimentului a fost exclusa receptia cutanata din regiunea fetei, gâtului si mâinilor prin înfasurarea acestor regiuni dermice. Totusi subiectii si-au pastrat capacitatea perceperii obstacolului, ceea ce dovedeste ca în cazul senzatiei de obstacol, nu este vorba de senzatii dermice.

III.În schimb într-o a treia varianta, când au fost estompate zgomotele pasilor (subiectii paseau desculti pe un covor), rezultatele au fost cu mult mai slabe. Senzatia de obstacol a disparut complet când s-a procedat la excluderea auzului (astuparea urechilor) sau la mascarea zgomotului pasilor prin alte sunete transmise la urechile subiectilor printr-un microfon.

De aici s-a tras concluzia ca senzatia de obstacol este de natura acustica, iar stimularea aurala constitue conditia necesara si suficienta pentru producerea ei. Deosebit de interesante sunt rezultatele unui experiment de control, efectuat de aceiasi autori, în cadrul caruia experimentatorul se apropia cu un microfon de obstacol, iar subiectul izolat într-o cabina urmarea auditiv sunetele transmise prin casti. Si în aceste conditii s-a putut determina momentul apropierii de obstacol.

Din aceste date rezulta ca pentru persoanele cu cecitate semnalele obstacolului sunt constituite de diverse sunete reflectate si receptate auditiv, chiar daca aceasta stare de fapt nu poate fi constientizata mereu. Se pare ca la persoanele cu surdo-cecitate senzatia de obstacol are o eficienta mai redusa, iar manifestarea ei se explica prin senzatiile vibratile care compenseaza partial auzul.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Biologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web