Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

O consumam zilnic si nu stim cat rau ne face. Banala leguma care ne poate aduce moartea!

in Articole

Fraza “moartea vine de unde nu te aştepţi” nu a fost niciodată mai adevărată, susţin specialiştii, în cazul unora dintre alimente.

Cartoful este o planta originara din Peru, adusa in Europa de catre conchistadori, in jurul anului 1536. Tuberculii (baza alimentatiei incasilor) erau initial foarte mici, neregulati, cu gust destul de neplacut insa foarte rezistenti la boli si daunatori. Cartoful a fost cultivat in Anglia initial ca planta decorativa rara (in straturile cu flori) sau ca planta medicinala. Deoarece nu se stia exact care parte a plantei este comestibila, europenii au suferit intoxicatii grave in urma consumului fructelor. Din acest motiv, se spune ca toate culturile de cartofi au fost arse din ordin regal, prilej ca oamenii sa descopere tuberculii copti si gustul lor bun. Ulterior, horticultorii entuziasti (in frunte cu farmacistul francez Parmentier) au creat soiuri ameliorate, cu tuberculi tot mai mari, netezi si regulati, cartoful devenind repede un aliment de baza in toate colturile cu clima temperata ale lumii (locul 4 dupa orez, grau si porumb). In Romania se cultiva cartofi albi si rosii iar in magazine se gasesc inclusiv cartofi dulci si cartofi purpurii importati.

piata

Cine ar fi crezut că banalul cartof  conţine otravă în tulpină şi frunze şi devine periculos dacă e lăsat…să devină verde.

Transformarea în verde se datorează unei mari concentraţii a unei toxine numită glicoalkaloida. Suntem avertizaţi că otrăvirea cu cartofi este rară, dar se poate întâmpla din când în când, arată evz.ro.

Moartea survine de obicei după o perioadă de slăbiciune şi confuzie, urmată de comă. Potrivit nutriţioniştilor autohtoni, românii sunt mari fani ai cartofului şi tocmai de aceea ar trbui să fie atenţi “când mănâncă una dintre legumele lor preferate”.  În SUA de exemplu, în ultimii 50 de ani, majoritatea cazurilor de deces au rezultat în urma consumului de cartofi verzi sau a ceaiului din frunze de cartof. Ca un fapt inedit, cartoful nu este singur pe “lista răului”. Urmează cireşele, fructe populare şi foarte consumate, mai scrie sursa citată.

Sunt din aceeaşi familie cu prunele, caisele şi piersicile şi la fel ca acestea conţin otravă în frunzele şi sâmburii lor. Când sâmburii de cireşe sunt zdrobiţi, mestecaţi sau chiar doar uşor zgâriaţi, ei produc acid prusic (cianură de hidrogen). Decesele provocate de consumul de cireşe sunt extrem de rare, dar trebuie să avem grijă să nu mestecăm sâmburii, scrie evz.ro.

Citeste si: VIDEO: Femeia care de 30 de ani traieste doar din ce produce singura!

  • Coaja tuberculului de cartofi, mai ales în jurul ochiurilor (mici muguri de vegetaţie) precum şi periferia cartofului inmugurit, contine solanină cu actiune toxică, dacă este ingerată în cantitati mari. Cantităţi mici de solanină se găsesc în întreg tuberculul, însă aceste doze infime nu sunt toxice, dacă nu se consumă cantităţi foarte mari de cartofi. În  interiorul tuberculului există  deasemeni, rezerve desolatrioză din care se va forma  solanina ce va migra ulterior spre coajă. Această triglucidă, deşii este lipsită de toxicitate, poate da  în unele organisme reacţii de intoleranţă.
  • Pentru a reduce cât mai mult impactul negativ a solaninei asupra organismului, este indicat ca tuberculul să fie copt în coajă (solanina se distruge termic în mare măsură, fără să treacă în soluţii -apă, ulei), urmând apoi decojirea. Prin această metodă se păstrează intacte cele mai multe principii active (minerale, vitamine) benefice din cartof neutralizându-se elementele toxice. Este bine, dacă se găteşte prin fierbere, cartoful să fie preparat tot în coajă. Cartofii prăjiţi conţin cea mai multă solanină, iar pe lângă aceasta, se formează acrilamida, compus toxic şi cancerigen. Nu se vor utiliza niciodată, nici măcar pentru furajarea animalelor, cartofii încolţiţi.
  • Solanina se găseşte în cantităţi apreciabile în toate organele verzi ale cartofului, inclusiv în bace (fructele asemănătoare tomatelor). Se mai găseşte în vinete, gogonele, cotorul tomatelor.
  • Este indicat ca, în cazul roşiilor să nu se consume cotorul. Gogonelele conţin multă solanină, şi nu ar trebui consumate.
  • Vinetele pentru consum trebuie să fie cât mai mature, iar coaja să nu prezinte porţiuni verzi.După prepararea termică primară a legumei (coacere pe foc sau în cuptor), aceasta trebuie lăsată să se scurgă, deoarece lichidul ce rezultă conţine cantităţi apreciabile de solanină. Nu sunt sănătoase preparatele din vinete pregătite prin fierberea în apă sau în ulei.
  • Unele surse, indică existenţa solaninei şi în ardei (cu excepţia ardeiului iute). Cantitatea de solanină din aceste legume nu poate fi decât foarte mică. Totuşi este bine să se dea dovadă de precauţie la consumul de ardei verzi şi galbeni, mai ales în cazul persoanelor care prezintă dureri articulare. S-a stabilit cu certitudine că  o cantitate de un kilogram de ardei consumat  pe săptămână nu prezintă nici un fel de toxicitate.

Citeste si: Iată ce puneau românii pe masă în urmă cu o sută de ani! Nici vorbă de E-uri şi coloranţi! Nimic nu se compară cu ce avem acum

Atentie!
Cu exceptia tuberculilor, toate partile plantei contin solanina (alcaloid) si sunt toxice (se folosesc inclusiv ca insecticide). De asemenea, solanina este prezenta in cantitati mari si in tuberculii incoltiti si cu coaja verde (dar si in vinete, gogonele, partea verde a rosiilor)! Nu consuma niciodata cartofi incoltiti sau verzi. Intoxicatia cu solanina are ca urmari: greata, varsaturi, iritarea stomacului, dureri de cap, stare generala proasta. Atrage in mod repetat atentia conducerii gradinitei sau scolii copilului privind acest aspect deoarece, din motive economice, cartofii incoltiti in camara cantinei nu sunt aruncati de obicei si sunt introdusi in supele si piureurile copiilor! Acelasi lucru il practica multe bunici care vor sa faca economie si nu se indura sa arunce cartofii verzi sau incoltiti pe balcon.

Pastrare
Cartofii noi pot fi pastrati in frigider timp de 1 saptamana insa cartofii maturi trebuie tinuti in camara, beci sau alt loc uscat, intunecos si racoros. Atunci cand cartofii “vechi” sunt tinuti in frigider (pentru a nu incolti), amidonul se transforma in zaharuri si creste cantitatea de solanina, devenind daunatori. Cumpara cantitati mai mici si intotdeauna fara parti negre/inchise la culoare, fara coaja verde sau urme de incoltire. Cartofii de la supermarket sunt de regula tratati impotriva incoltirii la raft – preferabil sa ii cumperi de la piata sau ferme bio.

Dar de ce NU sunt sanatosi cartofii prajiti?

Cartofii preparati prin prajire in ulei au prea multe calorii si sunt acidifianti, sunt gatiti de regula in grasimi nerezistente termic care genereaza compusi secundari extrem de toxici (in special in restaurante si cantine, uleiul ieftin este refolosit pentru mai multe prajiri iar temperatura este foarte ridicata, pentru a scurta timpul de preparare, fara a se tine cont de punctul de ardere; in plus, in multe unitati de alimentatie publica se folosesc si cartofii incoltiti, care contin solanina – practic, o otrava). De pe urma cartofilor prajiti, corpul primeste pe langa satietate plus mult gust si o avalansa de radicali liberi (imbatranire prematura, sanatate precara). Unul dintre compusii secundari mai putini cunoscuti este acrilamida (cu potential cancerigen) care se formeaza atunci cand cartofii dar si cerealele sunt prajite cu sau fara ulei ori coapte uscat. Din momentul in care aceste alimente prind o crusta de la auriu spre maro, acrilamida este prezenta. Deci: painea prajita sau cu coaja arsa, cartofii prajiti sau copti la temperatura prea mare, biscuitii, cozonacul cu crusta si chiar cafeaua, contin o cantitate mare de acrilamida. Cu cat temperatura trece de la 100 grade C catre 180 si crusta este mai inchisa la culoare, cu atat alimentele respective (in special cele bogate in amidon) sunt daunatoare (inclusiv snitelul, pane-urile si alte preparate care includ faina).

Ar putea sa te intereseze: Ai vrea un tratament eficace și fără efecte secundare? Cura cu apă argiloasă miracolul care te scapă de tumori, diabet, gastrită și osteoporoză.

20% din cartofii consumati in Romania, in special importati din Germania, Olanda, Franta si Belgia, au fost, de fapt, exclusi de la consumul uman in tara de origine. Vorbim despre cei foarte mari, preferati, de fapt, in pietele noastre.

In strainatate, sunt folositi exclusiv drept hrana pentru animale. Gospodinele cumpara asadar cartofi furajeri, fara sa stie ca sunt fie toxici, fie nehranitori. Si, intre timp, cei produsi de tarani, mai ieftini, dar mai mici ajung la gunoi.

Intre timp, cartoful mic si sanatos de Covasna se zbarceste incet pe taraba, desi s-ar vinde si doua kilograme pe-un leu. Cartoful urias nemtesc sau olandez intra in pungi la 2 lei sau 2,50 kilogramul. Putini stiu ca in Germania, Franta si Spania, cartofii sub 3 centimetri in diametru si cei mari, peste 6, sunt retrasi din start de la consum.

Fata de cei medii, cei mici contin cantitati triple de solanina, o substanta toxica dezvoltata sub coaja. Iar cei mari au 85% apa, fata de 70% cat au cei medii. Concentratia de proteine si aminoacizi este la jumatate.

Asa ca cea mai buna e calea de mijloc, sa-ti incapa in palma. Ce arunca vesticii e insa numai bun de adus in Romania, cu bani putini. Mai mult, cartofii destinati animalelor nu pot fi vanduti cu acte, asa ca sunt adusi in tara ilegal, sustin cultivatorii.

Din pacate, nu de putine ori importul de cartofi a intrat in zona de evaziune fiscala. Ramane un profit net superior.

Sunt si locuri in care argumentul pretului cade pe loc secund si important este gustul. Din fericire, in multe restaurante romanesti, care sustin ca folosesc numai ingrediente premium, alegerea este cea corecta. Chiar daca asta implica efort mai mare si costuri suplimentare.

Un singur producator din Covasna livreaza in Bucuresti cartof curatat si ambalat in vid, cu termen de garantie trei zile. Varul din strainatate ar rezista si trei luni, dar nu e gustos, reclama bucatarii.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Articole

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web