Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Obiectul contabilitatii

in Contabilitate

Contabilitatea este o componenta a sistemului stiintei economice. Ea are ca obiect stiinta conturilor, conturi prin care se efectueaza evidenta valorilor in miscare, inclusiv a unitatilor fizice, cand valorile sunt exprimate si prin acestea.

Contabilitatea este o tehnica cantitativa de colectare, tratare si interpretare a informatiei, aplicata faptelor materiale, juridice si economice manifestandu-se in patrimoniul subiectelor economice ca individ, firma, intreprindere.

Contabilitatea la origine avea un rol juridic de proba si de control. Ea a evoluat mult, in prezent ea este un mijloc de calcul economic si un instrument de gestiune.

Contabilitatea a existat din cele mai vechi timpuri. C.G.Dumitrescu in “Istoria contabilitatii” arata ca, grecii au imprumutat tehnica contabila de la egipteni si ei au trecut-o romanilor. Dar se pare ca evidentele contabile sunt mult mai vechi in istoria omenirii. Codul lui Hamurabi arata ca asiro-caldeenii utilizau documente justificative si aveau notiuni de Activ si Pasiv, multe din tablitele de lut descoperite la civilizatiile din Orientul Mijlociu, reprezinta conturi de operatii financiare ale marilor temple. Chinezii tineau numai evidenta cantitativ. Grecii au avut evidente pentru activitatile economice. Romanii au avut organizare contabila atat pentru patrimoniul public, cat si pentru patrimoniul particular. Bancherii romani intocmeau periodic si balanta de verificare. Operatiile iregistrate in contabilitate de romani erau exprimate in unitati de masura si in valori.

Contabilitatea in partida dubla s-a nascut ca urmare a practicii contabililor din Venetia si Genova. In anul 1494, Luca Paciolo descrie contabilitatea in partida dubla intr-o lucrare de matematica si geometrie. Dupa aparitia acestei lucrari, aplicarea contabilitatii in partida dubla se raspandeste in tarile Europei.

In ce priveste aplicarea contabilitatii in partida dubla in Romania, mentionam aparitia in 1637 a Pravilei Comerciale, in Transilvania, in care erau si reguli de aplicare a contabilitatii. Este de retinut ca in Monitorul Oficial al Moldovei din 1859 a fost publicata structura cursului de contabilitate conceput de Ion Ionescu de la Brad, in 15 lectii. Invatamantul comercial in limba romana a aparut in Transilvania, Moldova, Muntenia si la Bucuresti in 1844. In anul 1913 se infiinteaza Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale la Bucuresti. Prezenta unei scoli superioare cu caracter universitar determina publicarea unor lucrari de contabilitate.

Deci de-a lungul timpului s-a acumulat o bogatie importanta de teze, idei, concepte, teorii, principii si standarde cu privire la continutul contabilitatii. Evolutia contabilitatii a fost insotita pe plan teoretic de controverse privitoare la utilitatea sa in cadrul mecanismelor de cunoastere si gestiunii a starii la un moment dat si a circuitului resurselor economice ale societatii. Mai importante sunt doua conceptii: prima trateaza contabilitatea ca teorie stiintifica, iar cea dea doua ca tehnica de culegere, prelucrare, stocare, transmitere si analiza a informatiilor. Analizand cele doua conceptii, putem spune ca ele nu sunt autentice.

Ca orice disciplina stiintifica, contabilitatea reprezinta simultan o teorie si metoda. In calitatea sa de teorie stiintifica, contabilitatea reprezinta un sistem de principii si cunostinte care explica si informeaza, iar ca metoda sau tehnica, un ansamblu coerent de procedee, instrumente prin care se observa si inregistreaza resursele economice ale societatii, separate ca utilitati patrimoniale.

In masura in care se accepta ideea ca prin vocatia sa, contabilitatea este o disciplina stiintifica ea isi defineste continutul obiectului sau de studiu, metoda de cercetare si pozitia sa in cadrul sistemului stiintelor economice.

Totusi, pe plan mondial, s-au conturat trei conceptii cu privire la delimitarea si definirea obiectului contabilitatii, respectiv:

  1. Conceptia administrativa considera ca obiectul contabilitatii il constituie reflectarea si controlul, in expresie valorica, a faptelor administrative, in vederea sprijinirii managementului (conducerii), pentru a obtine un minim de eforturi (cheltuieli), maximul de efecte economice (rezultate-venituri).
  2. Conceptia juridica considera ca obiectul contabilitatii il formeaza patrimoniul unui subiect de drept (agent economic), prin prisma relatiilor juridice, adica a drepturilor si obligatiilor pecuniare (materiale) ale unei persoane fizice sau juridice, in corelatie cu obiectele, adica cu bunurile si valorile corespunzatoare.
  3. Conceptia economica sau financiara considera ca obiectul contabilitatii il constituie circuitul capitalului, privit atat sub aspectul destinatiei lui, cat si sub forma modului de dobandire, respectiv, sub forma de capital propriu si capital

In Romania, actele normative de baza care reglementeaza organizarea si conducerea contabilitatii de catre agentii economici sunt:

  • Legea contabilitatii nr. 82/1991;
  • Hotararea Guvernului nr. 704/1993 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991;
  • Ordonanta Guvernului      22/1996,   privind   actualizarea   si completarea regimului general al contabilitatii.

Sistemul de contabilitate romaneasca aplicabil de la 1 ianuarie 1994 s-a inspirat din planurile contabile generale ale tarilor vest-europene, in special din cel francez si se bazeaza pe normele contabile internationale care au fost adaptate cerintelor si experientei practice romanesti.

Ca structura, un plan contabil general cuprinde trei parti:

  1. Generalitati, in structura carora sunt incluse:
  • Dispozitii generale privind principiile generale ale contabilitatii, registrele de contabilitate (instrumentele de lucru ale contabilitatii), reguli de inregistrare in conturi;
  • Terminologia contabila recomandata;
  • Planul de conturi;
  1. Contabilitatea financiara, numita si generala, in care se inregistreaza
    toate operatiile care afecteaza patrimoniul agentului economic spre a
    determina rezultatele financiare ale acestuia, prin:
  • Reguli de evaluare a patrimoniului si de determinare a rezultatelor financiare;
  • Gruparea conturilor din contabilitatea financiara;
  • Documentele de sinteza contabila.
  1. Contabilitatea de gestiune sau contabilitate analitica sau contabilitatea
    exploatarii, are ca obiect doar calculatia costurilor.

Ca o concluzie la cele prezentate mai sus, putem observa ca legiuitorul roman considera ca obiectul contabilitatii patrimoniului il constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si si imobile, inclusiv solul, bogatiile naturale, zacamintele si alte bunuri cu potential economic, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile agentilor economici, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de acestia.

Din aceasta definitie rezulta ca patrimoniul presupune existenta a doua conditii de baza:

  • Un titular de patrimoniu (subiect de drept);
  • Bunurile si valorile economice, privite ca obiecte de drepturi si obligatii precum si titularul de patrimoniu.

Sistemul contabil urmareste deci si controleaza existenta si starea bunurilor economice, a drepturilor si obligatiilor pe care le are un agent economic asupra acestor bunuri. Gama de obiective ale contabilitatii este diversa, dar o analiza temeinica a acestora nu poate neglija faptul ca produsele finale ale oricarui sistem contabil sunt documentele de sinteza, iar oferta de informatii contabile depinde de utilizatori si de necesitatile lor informationale. Asadar, putem aprecia ca obiectivul fundamental al contabilitatii il reprezinta furnizarea de informatii utile luarii deciziilor menite sa asigure o imagine fidela a patrimoniului, situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Contabilitate

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web