Painisoare cu fructe uscate

in Dulciuri

Ingrediente: cate 200 g fructe uscate (mere, prune – fara samburi -, smochine, stafide, alune), 1 kg faina, 2 linguri ulei, 40 g drojdie, 3 linguri zahar, o lingura scortisoara, o vanilie, o esenta de rom, 2 linguri ulei pentru uns tava, coaja de lamaie si de portocala.
Mod de preparare: Se pun la inmuiat, in apa rece, fructele uscate (fara alune) si se lasa de seara pana dimineata. A doua zi se strecoara apa si se pastreaza pentru ca se foloseste la framantarea aluatului. Aluatul se face din faina, zahar si drojdia dizolvata in apa strecurata de pe fructe. Dupa ce s-a framantat bine si s-a obtinut un aluat potrivit de tare, se lasa la dospit 30-40 de minute, intr-un loc mai cald. In timpul framantarii e bine sa se adauge si doua linguri de ulei caldut. Se imparte aluatul in 35 de bucati egale si se lasa pe planseta sa mai dospeasca. Fructele inmuiate se scurg bine si se taie marunt. Se adauga alunele, stafidele, coaja de lamaie, scortisoara, vanilia si romul. Se amesteca bine si se obtine o compozitie mai tare care se imparte tot in 35 de parti egale. Se ia o bucata de aluat in care se face o adancitura si se pune o portie de fructe. Se acopera fructele bine si se obtine astfel o bila de aluat umpluta cu fructe. Se coc la foc potrivit 40 de minute in tava unsa si tapetata cu faina. Dupa ce s-au scos din cuptor, cat sunt calde inca, se ung cu un sirop din cinci linguri de zahar si 150 ml apa scursa de pe fructe. Se pune apoi cate un sambure de nuca intreg pe fiecare painisoara. Samburele se va lipi din cauza siropului de zahar.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.