Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Plante medicinale

in Biologie/Enciclopedie

papadie

Bogatia si variata flora spontana a Moldovei, cu regret, In urma activitatii omului (In fond din necunoasterea rolului lumii vegetale), din an In an devine tot mai saraca. Dispar specii de plante medicinale si aromatice. Odata cu aceasta dispar si resursele lor genetice. Printre ele sunt speciile mai frecvent solicitate de populatie: valeriana, pojarnita, iarba mare, sovarful, unele specii de cimbrisor etc.

Care sunt cauzele disparitiei plantelor din natura?

In baza acestui fenomen avem doua motive:

  • valorificarea intensiva a terenurilor;
  • recoltarea fara mila a plantelor.

Specialistii In domeniu Inainteaza diferite cai de exploatare rationala si ocrotire a florei spontane. Aici vreau sa povestesc despre o cale de mentinere a resurselor de plante medicinale si aromatice putin practicata, dar care este si-n puterea elevilor – despre spontaneizarea ori reInsamantarea plantelor medicinale si aromatice In conditii naturale de crestere.

Una din plantele mai des solicitata de populatie este pojarnita ori sunatoarea (Hypericum perforatum). Primul botanist care a descris pojarnita a fost Carol Linne, numind-o stiintific Hypericum perforatum, adica „planta gaurita”, din motivul ca pe frunzele ei sunt niste puncte negre, care la prima vedere, par a fi niste orificii strapunse. In realitate, acestea sunt glande producatoare de ulei volatil.

In flora spontana pojarnita creste pretutindeni, Insa rareori formeaza desisuri. Creste de cele mai multe ori In grupuri mici. Plantele au un miros specific si un gust astringent amarui, mai contin taninuri, hipericina, substante colorante etc.

Pojarnita este de mult inclusa In arsenalul medicinii populare si chiar circula o vorba: „Precum nu poti coace paine fara faina, asa nu poti vindeca omul fara pojarnita”. Ea trateaza multe boli: reduce procesele inflamatorii hepatice si stomacale, iar extern se foloseste „uleiul de pojarnita” care se prepara In modul urmator: 20 g pojarnita maruntita se umezeste cu alcool concentrat si dupa 12 ore se adauga 200 ml de ulei de floarea soarelui, In care se va macera timp de 5-6 saptamani, dupa care amestecul se tine pe bai de apa In fierbere 3 ore. Dupa un repaus de 2-3 zile se strecoara, obtinand un ulei de culoare roscata bun de folosit In arsuri si rani pe piele.

Plantele de pojarnita se recolteaza In plina Inflorire, taindu-se cu foarfecele sau cutitul partile aeriene nelignificate de 20-30 cm lungime. In nici un caz, planta nu se rupe cu mana, deoarece, datorita radacinilor situate la suprafata solului, se smulge usor, ducand la epuizarea plantelor In curs de fructificare. In timpul culesului plantelor, este necesar sa lasam 25-30 exemplare care vor da seminte. In luna august le vor recolta si, facand santulete pe poienita de unde am recoltat plante anterior, vom semana semintele culese, acoperindu-le cu un strat de sol cu o grosime de cel mult 0,5 cm grosime. Aceste seminte vor Incolti In primavara anului urmator, din care In primul an de vegetatie vor creste plante de pojarnita, formate numai dintr-o rozeta de frunze. Incepand cu al doilea an, plantele vor Inflori si fructifica.

In asa mod, In urma spontaneizarii pojarnitei, noi contribuim la cresterea potentialului economic al speciei In flora spontana si se mentin resursele ei genetice.

Valeriana sau odoleanul (Valeriana officinalis L.) (In traducere – „sanatos„, „falnic„) este una din cele mai cautate plante atat In medicina populara, cat si In cea stiintifica. Rizomii si radacinile ei au efecte inhibatoare pentru tesuturile nervoase si musculare, aduc un somn linistitor; se folosesc In astm si gastralgii de tip nervos. Aceste calitati planta le are datorita continutului bogat de principii active, In temei ulei volatil si acizi organici.

In scop terapeutic, din radacini se prepara atat infuzii, cat si tincturi. Infuzia se pregateste dintr-o lingura de radacini si rizomi maruntiti la 200 ml de apa clocotita, care se bea In special seara la culcare. Tinctura se prepara din 20 g de radacini si rizomi macinati, puse In 100 ml alcool de 70o timp de 7-8 zile.
In flora spontana creste pe locurile umede, In luncile rausoarelor, poienite din paduri, In fond In Codri. Se Intalneste destul de rar, nu formeaza masive.
Fiind foarte solicitata de populatie, valeriana se recolteaza din natura fara a se tine cont ca ea poate sa dispara di randul speciilor spontane. Din aceste considerente, specia necesita a fi ocrotita masuri de sporire a resurselor plantei In natura. Pentru revenirea plantelor de valeriana, pe masivele unde s-au recoltat, este nevoie ca la recoltare sa se lase 30% din exemplare mai bine dezvoltate. O alta cale de ocrotire a valerianei In natura este spontaneizarea ori repatrierea ei In conditiile naturale de crestere. Acest lucru Il pot face atat elevii, cat si populatia matura. Repatrierea valerianei se face In modul urmator: In perioada iulie-august se recolteaza semintele de la plantele, ce cresc In natura, dupa care se seamana pe acelasi teren de unde au fost stranse. Inainte de semanat, pe teren se adancesc santulete de 1-2 cm adancime In care se seamana semintele; se acopera cu un strat de sol cu o grosime nu mai mare de 2 cm. O parte de seminte Incoltesc dupa 15-20 de zile de la semanat, din care se dezvolta plante cu o rozeta de frunze, care odata cu sosirea Ingheturilor piere. Primavara devreme, plantele pornesc In vegetatie. O alta parte din seminte Incoltesc In primavara anului urmator. Incepand cu al doilea an de vegetatie, plantele de valeriana Infloresc si fructifica. Numai In acest caz, recoltarea radacinilor si rizomilor pe acelasi masiv poate fi efectuata peste 2-3 ani de la prima recoltare.

Astfel, In urma repatrierii este posibil sa creasca potentialul economic al valerianei In flora spontana (se poate recolta 200-300 kg radacini de pe 1 ha) si sa mentin resursele genetice ale speciei In natura.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Biologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web