Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

RECOLTAREA PROBELOR de alimente

in Biologie/Enciclopedie

Prin noţiunea de probă se înţelege orice produs sau material destinat examenului microbiologic.
Indiferent de natura probelor sau de tipul examenului solicitat recoltarea se efectuează după următoarele reguli:

-trimiterea probelor la laborator trebuie să se facă cât mai rapid şi în condiţii de asepsie, respectând cât mai mult posibil condiţiile de păstrare originale;

-fiecare probă se individualizează prin înscrierea pe banda de marcare de pe recipient a denumirii acesteia;

-este indicat să se recolteze cel puţin 100 g/probă;

-instrumentele de lucru reprezentate de linguri, pensule, spatule, foarfece din oţel inoxidabil, etc., se sterilizează prin autoclavare (este periculoasă sterilizarea prin imersie în alcool sau la flacără);

-pentru probele lichide se pot utiliza recipienţi ca: borcane de plastic, căni de metal etanşe, etc. (se evită folosirea recipientilor de sticlă); probele solide se recoltează în cutii, saci, sticle de plastic sau pachete sterile;

-probele sunt însoţite de un certificat în care se specifică ora şi data recoltării, precum şi a primirii acestora în laborator;

-recoltarea eşantioanelor relativ mici dintr-o cantitate mare de alimente trebuie să fie cât mai uniformă;
-trimiterea probelor la laborator se face în recipienţi sterili, intacţi;

-probele refrigerate se transportă la laborator în gheaţă la 0-4 °C; nu trebuie analizate la mai mult de 36 de ore de la recoltare;

-în cazul probelor lichide se va recolta şi o probă suplimentară pentru controlul temperaturii.

Recoltarea probelor de carne:

•carnea în carcase şi semicarcase: se recoltează două cuburi de carne şi grăsime, unul de la suprafaţă şi altul din profunzime, cu latura de minimum 8-10 cm şi un os lung;

•organele: se recoltează întregi sau porţiuni din acestea în pungi sau recipienţi sterili în cantitate de minim 200 g;

•carnea preambalată, carnea de pasăre, specialităţi de pasăre: se recoltează 1 % din numărul pachetelor care alcătuiesc lotul, însă nu mai puţin de 5 pachete;

•carnea de lucru (din întreprinderile producătoare): se recoltează o probă de 500-1.000 g din fiecare lot dacă acestea sunt uniforme în privinţa caracterelor organoleptice; în caz contrar lotul se împarte în 3 subloturi:
– cu caractere organoleptice normale;
– cu uşoare modificări organoleptice;
– cu caractere organoleptice evident modificate.

Din fiecare sublot se recoltează o probă de 500-1.000 g.

• carnea tocată: se recoltează 200-300 g din fiecare ambalaj în proporţie de 1% din numărul acestora (nu mai puţin de 2 şi nu mai mult de 5 ambalaje);

•preparate din carne: batoanele sau calupurile recoltate se secţionează longitudinal realizându-se examenul organoleptic; cele două jumătăţi constituie proba şi contraproba; dintr-una din jumătăţi se recoltează (de la mijloc şi de la capete) 300-800 g şi se trimit la laborator;
Recoltarea probelor de conserve: se face în funcţie de mărimea lotului astfel:

Recoltarea probelor de lapte: dacă recoltarea se face în fermă se va ţine cont şide igiena adăpostului a mulgătorului şi a animalului; recoltarea se face în recipienţi sterili din fiecare sfert în parte eliminând primele jeturi; pentru depistarea mamitelor streptococice recoltarea se va realiza de la începutul mulsului; pentru tuberculoză de la sfârşitul mulsorii, iar pentru bruceloză de mijlocul mulsului.

In cazul produselor în ambalaje sub un kilogram proba va fi constituită din ambalajul original, iar în cazul celor peste un kilogram se recoltează aseptic 250-500 ml de lapte.

•recoltarea probelor de lapte concentrat: se realizează din 5% din numărul ambalajelor care formează lotul; acesta este format din maximum 2.000 1 de lapte concentrat pentru ambalajele mari (bidoane, butoaie) şi maximum 3.000 1 pentru cutii; recipienţii se sterilizează prin flambare şi se deschid cu un perforator steril; se recoltează 25 g din care se cântăresc aseptic 10 g; prima diluţie se face cu citrat de sodiu 1,25%;

•recoltarea probelor de smântână: lotul este format din maximum 500 kg (în cazul ambalajelor de desfacere) şi maximum 3.000 kg (la ambalajele de transport); în cazul smântânii ambalate în bidoane se deschid 5% din numărul acestora şi se recoltează 250 g; în cazul ambalajelor de transport se recoltează 1% din unităţile de ambalaj;

•recoltarea produselor lactate acide: din ambalajele mici se recoltează 1%, iar din cele mari 10% (circa 500 ml), în recipienţi sterili adecvaţi;

•recoltarea probelor de unt: se face cu ajutorul unei sonde speciale atât de la suprafaţă cât şi din profunzime, recoltându-se câte 200 g din care se face o probă medie;

•recoltarea probelor de îngheţată: se realizează pe loturi; lotul reprezintă

O şarjă de fabricaţie din acest sortiment; examenul bacteriologic se realizează pe ; minimum 3 ambalaje;

•recoltarea probelor de brânzeturi: se realizează cu cuţitul, sonda sau se pot recolta bucăţi întregi;

-brânza telemea ambalată în butoaie: se recoltează o bucată de la suprafaţă şi o bucată din profunzime, precum şi 200-300 ml de saramură;

-brânza proaspătă de vaci se recoltează prin deschiderea a 10% din ambalajele care formează lotul; dacă ambalajele sunt mari (bidoane, tăvi) se iau probe de la suprafaţă şi din profunzime şi se formează o probă medie din care se recoltează 200-300 g, care se şi trimit la laborator; dacă ambalajele sunt mici (pachete de 300 g) se recoltează 2% din numărul unităţilor de ambalaj;

Probele de peşte: se recoltează de la mijlocul şi din partea inferioară a n ambalajului cel puţin câte 2 peşti sau două bucăţi de peşte; în cazul peştilor peste un kg, se recoltează o fâşie transversală de carne (200-500 g), care se ambalează în hârtie cerată, se etichetează şi se sigilează păstrându-se în loc uscat, întunecos şi rece d (maximum 8°C); probele se supun analizei în maxim 12 ore de la recoltare; peştele 2 afumat (lot maxim 500 kg) se prelucrează în acelaşi mod.

Ambalarea şi expedierea probelor
Ambalarea se realizează corespunzător fiecărui tip de probă, se sigilează şi se re individualizează prin etichetare, trimiţându-se în cel mai rapid timp la laborator.

Primirea şi prelucrarea probelor în laborator

-probele se înregistrează, se verifică şi se stabileşte conduita de lucru;
-se controlează recipienţii de recoltare, cum ar fi sacii sau sticlele de plastic, care trebuie să fie intacte;
-se etichetează corect fiecare probă şi se individualizează;
-este de dorit ca examinarea să se realizeze imediat după primirea probelor; dacă acest lucru nu este posibil probele se păstrează la frigider (probe perisabile, necongelate) sau la congelator (-20°C) în cazul probelor congelate.

Examenul de laborator

Se realizează prin îmbogăţirea, izolarea şi identificarea agentului microbian presupus prin metode cât mai simple, precise şi rapide. Rezultatele obţinute se consemnează în registrele de diagnostic ale laboratorului pe baza cărora se întocmeşte buletinul de analiză.

Determinarea numărului total de germeni (NTG)

NTG reprezintă un indicator microbiologic sanitar, care poate furniza informaţii asupra stării de contaminare a produsului sau obiectului analizat.

Lichidul de diluţie are importanţă deosebită deoarece poate distrugere microorganismele din alimente. Se recomandă utilizarea diluţiilor “protectorii”. Se consideră că apa peptonată tamponată sau soluţia fiziologică peptonată 1%o sunt cele mai bune lichide de diluţie. Pentru diluarea probelor de brânzeturi, lapte praf, lapte concentrat, se utilizează soluţia de citrat de sodiu 2% sau soluţia de fosfat de potasiu bibazic 2% încălzite la 450C.

La alimentele cu conţinut mare de grăsimi ( unt, margarină, maioneze, icre, etc) examenul bacteriologic se face pe faza apoasă (“ser” sau “plasmă”) a acestora, care se obţine prin menţinerea probei la 430C până la topire, apoi se corectează pH-ul la 7.

Obţinerea unor suspensii omogene din produsele formate din faze diferite, greu miscibile ( carne sau grăsimi) se face prin folosirea diluanţilor cu 0,5% tergitol sau tween 80, pentru realizarea primei diluţii.

Metoda culturilor în plăci Petri pentru determinarea unităţilor formatoare de colonii (UFC).

Din materialul examinat se fac diluţii zecimale astfel:
– Se ia 1ml de probă şi se introduce într-o eprubetă cu 9 ml ser fiziologic turnat în prealabil, obţinându-se diluţia 10-1. Se fac în continuare diluţii decimale până la 10-6.

– se folosesc pipete sterile, care se schimbă la fiecare diluţie, transferând 1 ml din diluţia 10-1 în diluţia 10-2 şi aşa mai departe până la ultima diluţie în 9 ml de diluant; numărul diluţiilor se stabileşte în funcţia de condiţia microbiologică urmărită;

•din diluţiile executate se fac însămânţări în plăci Petri introducând câte 1 ml din fiecare diluţie într-o placă; rezultate mai exacte se obţin dacă se însămânţează câte 2 plăci pentru fiecare diluţie;

•în fiecare placă se toarnă apoi peste suspensie 15 ml agar PCA( plate count agar). topit şi răcit la 45°C;

•se omogenizează bine astfel încât bacteriile să fie repartizate uniform în mediul de agar, în vederea obţinerii coloniilor izolate; se consideră că o colonie izolată reprezintă rezultatul multiplicării unei singure celule bacteriene;

•plăcile însămânţate se pun la termostat la 35°C, iar după 48 ± 2 ore se numără coloniile rezultate din fiecare diluţie; se numără plăcile cu un conţinut între 10 şi 300 de colonii;

•pentru a afla numărul de germeni se înmulţeşte numărul coloniilor existente într-o placă cu diluţia respectivă; pentru obţinerea unor rezultate mai precise se numără coloniile din mai multe plăci, se înmulţeşte fiecare cifră aflată cu diluţia respectivă, iar apoi se face media aritmetică; rezultatul se exprimă prin UFC, care corespunde cu numărul coloniilor găsit pe unitatea de volum sau greutate din materialul examinat.

MEDIILE DE CULTURĂ

Un mediu de cultură poate fi definit ca un suport nutritiv steril, care permite dezvoltarea și studiul unui microb în afara nișei ecologice naturale.

Pentru a permite dezvoltarea bacteriilor, orice mediu de cultură trebuie să îndeplinească anumite condiții:
•să conțină substanțele nutritive necesare metabolismului bacterian;
•să aibă o anumită reacție (pH) în limitele căreia se poate dezvolta bacteria pe care dorim să o izolăm;
•să corespundă particularităților fiziologice ale bacteriilor, ținând seama mai ales de tipul de respirație (aerob, anaerob, microaerofil);
•să fie steril.

În lucrările curente de bacteriologie se utilizează numeroase și variate medii de cultură, care pot fi clasificate pe baza mai multor criterii.
1.După consistență:
-medii lichide (bulionul nutritiv, apa peptonată)
– medii solide (agarul sau geloza nutritivă),
– medii semisolide (agarul moale);

2.După tipul respirator al bacteriilor:
– medii pentru cultivarea bacteriilor aerobe (bullion nutritive, agar ); – – medii pentru cultivarea bacteriilor anaerobe (bullion cu ficat, geloza Veillon, bullion VL, bullion VF);

3.După compoziție:
-medii naturale – cu o compoziție complexă, incomplet definită, obținute din extracte de carne sau țesuturi vegetale;
-medii sintetice – cu o compoziție chimică bine cunoscută (soluții minerale, aminocizi, glucide simple), utilizate în studiile de metabolism în vederea testării posibilităților enzimatice ale bacteriilor;

4.După frecvența și scopul utilizării:

A. medii uzuale – folosite în mod frecvent deoarece pe aceste medii se dezvoltă majoritatea bacteriilor;
B. medii speciale , care, la rândul lor, pot fi:

-medii de îmbogățire – conțin substanțe care stimulează multiplicarea unor germeni aflați în număr foarte redus în materialele patologice din care dorim să-i izolăm (ex., selenitul pentru salmonele));
-medii selective* – conțin una sau mai multe substanțe (antiseptice, antibiotice, săruri biliare, NaCl etc.), care inhibă dezvoltarea speciilor bacteriene asociate cu bacteria pe care dorim să o izolăm;
-medii de diagnostic diferențial – permit creșterea diferențiată a unor bacterii și relevă anumite particularități metabolice semnificative pentru identificare.

Medii selective pentru bacteriile coliforme
– Bulion bilă-lactoză-verde briliant (BBLV) Simplu concentrat
– Mediul cu lactoză-eozină-albastru de metilen (GEAM, Levine)
-Agar cu dezoxicolat şi lactoză
-Geloză VRBL (lactoză-bilă-cristal violet roşu neutru)

Medii selective pentru Escherichia coli
– Bulion Ec cu novobiocină
– Agarul Mac Conkey cu sorbitol

C. medii de conservare – asigură conservarea bacteriilor în laborator (ex., agarul moale).
D. medii de transport – au o compoziție chimică care permite menținerea nemodificată a raportului numeric între diferitele specii microbiene prezente într-o probă, în timpul transportului (ex., mediul Stuart).
E. medii politrope – permit testarea simultană a mai multor caractere metabolice (ex., mediile TSI, MIU, MILF).

*Medii selective pentru enterococi
Medii de îmbogăţire: Bulion cu azidă şi glucoză
Medii selective: Agar citrat-azidă de sodiu-bilă-

Medii de cultură uzuale pentru bacteriile aerobe

Bulionul din carne

Mediul original se prepară din carne de bou sau de cal, mai rar carne de pasăre. La 500 g carne tocată se adaugă 1 000 ml apă. Se lasă la macerat o noapte la temperatura camerei, apoi se fierbe timp de 30 minute. După răcire, lichidul se decantează iar carnea se stoarce prin presare. Lichidul obținut se filtrează prin tifon și se completează cu apă la volumul inițial. Se adaugă apoi peptonă (10%o), și clorură de sodiu (5‰) și se ajustează pH-ul la 7,2-7,4 cu soluție de NaOH N/1. Se fierbe 15-20 minute și se filtrează din nou prin vată apoi prin hârtie de filtru. Lichidul obținut se repartizează în flacoane de sticlă cu dop de vată sau înfiletat și se sterilizează prin autoclavare.

La ora actuală, maceratul de carne este substituit cu extractul de carne sub formă de pulbere purificată și standardizată, livrat de diferite firme internaționale (Merk, Difco, Bacto, Oxoid etc.), sau de institutele de produse biologice Pasteur și Cantacuzino. În acest caz pentru prepararea mediului se realizează un amestec din:
– extract de carne (10 g),
– peptonă (10 g),
– clorură de sodiu (5 g),
-apă distilată (1 000 ml),

Modul de preparare este același.

Agarul nutritiv sau geloza

Este un mediu solid care se prepară din bulion prin adăugarea fibrelor sau pulberii de agar, o algă din mările Japoniei, care nu are valoare nutritivă dar are proprietatea de a asolidifica mediile lichide. Fibrele de agar se dizolvă la temperatura de 80-90ºC, formând un lichid vâscos care se solidifică la temperatura de 45ºC. Punctul de topire fiind diferit de cel de solidificare, conferă mediilor o serie de avantaje pentru bacteriologie.

Preparare: la 1 000 ml bulion se adaugă 17-30 g agar, de preferat sub formă de pulbere. Mediul repartizat în eprubete și sterilizat se solidifică în poziție înclinată (agar înclinat), sau dreaptă (agar drept). Adăugat în bulion în proporție de 0,1% se obține un mediu semisolid (agarul moale), utilizat pentru proba mobilității bacteriilor și pentru conservarea bacteriilor în laborator.

Mediile cu ser

Se prepară din medii uzuale (bulion, agar) la care se adaugă ser normal, de obicei de cal, în proporție de 1/10. Pentru prepararea agarului cu ser, la mediul topit în prealabil și răcit la 45ºC, se adaugă serul, se omogenizează și se lasă să se solidifice în poziția dorită.

Agarul cu sânge

Sângele defibrinat se adaugă steril la agarul nutritiv, în proporție de 5-10%, după o prealabilă topire și răcirre a mediului la 40ºC.

Mediile cu ser și sânge se utilizează pentru cultivatrea bacteriilor cu anumite exigențe nutritive, care nu se dezvoltă pe mediile simple.

Mediu PCA – mediul de cultura folosit pentru determinarea numărului total de germeni
Compoziţie: peptonă pancreativă din cazeină, ectract de drojdii, glucoză, agar, apă distilată.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Biologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web