Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Recuperarea deficienţilor de vedere

in Biologie/Sanatate

Recuperarea deficientei de vedere in recuperarea persoanelor cu ambliopie presupune, in primul rand, ocrotirea vederii restante, prin limitarea activitatii vizuale si evitarea conditiilor de lucru care ar putea dauna.

Conservarea vederii presupune utilizarea ei in conditii optime si de aceea un obiectiv important in recuperarea copiilor cu ambliopie este acela de a-1 invata pe elev sa-si foloseasca posibilitatile vizuale si de a-i dezvolta capacitatea de a percepe activ si sistematic.

Consecintele secundare pe plan afectiv, relational si atitudinal impun ca obiectiv de maxima importanta cultivarea increderii copilului slab dezvoltat in sine, in posibilitatea de a invata, de a-si cuceri un loc in viata, dar nivelul de aspiratii trebuie sa fie pe masura fortelor sale; ca obiectiv se va urmari inlaturarea starilor inhibitorii si a sentimentului de inferioritate provocate de insuccese, increderea in sine fiind conditionata de buna integrare in colectivul de copii, de stimularea unor motivatii de valoare sociala.

Recuperarea se individualizeaza in functie de caz pentru a stabili un echilibru rational al mecanismelor compensatorii, facand ca anumite mecanisme sa devina dominante si franand actiunea altora inutile sau daunatoare.

Procesul de invatamant completeaza si precizeaza pentru elevul ambliop multe aspecte ale realitatii inconjuratoare la care vederea slaba nu i-a permis sa ajunga singur; ii dezvaluie aspecte ale vietii sociale, ale activitatii umane prin care ii contureaza si orizonturile realizarii lui viitoare.

Se formeaza astfel deprinderile de munca intelectuala, dar se urmareste si incitarea curiozitatii intelectuale, descoperiri tacute prin forte proprii, increderea in sine de a efectua) activitati care i se pareau imposibile.

Lipsa unei experiente vizuale, a unui bagaj informational care sa ajute perceptia vizuala, lipsa deprinderilor de investigare, graba si neatentia, lipsa diferentierilor vizuale, capacitatea mica a interpretarilor, obisnuinta perceperii prin alte modalitati senzoriale, neincrederea in propriile posibilitati vizuale sunt explicatii ale unei eficiente vizuale mici mai mult decat impune leziunea oculara; un antrenament rational al functiei vizuale ar putea inlatura, in parte, aceste piedici.

Daca ambliopii ar fi instruiti la fel ca si orbii, inseamna ca vederea neexercitata nu s-ar pastra, ci ar scadea. J. Jones lansa ideea conform careia „rareori utilizarea vederii este daunatoare” ci, dimpotriva, utilizarea vederii sporeste eficienta vizuala, iar inactivitatea diminueaza capacitatea vizuala.

Utilizarea vederii este benefica, dar nu trebuie sa se ajunga la excese; de aceea, Pierre Oleron scria ca „principiul calauzitor in educatie este a nu intreprinde nimic care sa produca vreo oboseala”, dar el mai adauga: „cu un copil ale carui posibilitati de vedere sunt stabilizate, atitudinea de conservare a acestora ca pe un bun inutil nu se justifica deloc. Cu conditia examinarilor periodice ale medicului oftalmolog, examinari care vor depista eventualele deteriorari, utilizarea acestor posibilitati este, din contra, prima grija a profesorului”.

Deci, se afirma necesitatea ca posibilitatile vizuale sa fie mobilizate pentru a le mentine si a le dezvolta. Trebuie sa se asigure o educatie vizuala sistematica pentru a asigura caracterul progresiv al exercitarii vederii, sa se inlature obstacolele de care copilul nu este constient, sa se previna suprasolicitarea, dar si supraprotectia vizuala, sa se impiedice si sa se inlature inhibarea activitatii vizuale spre care sunt predispusi unii copii ambliopi. Recuperarea nu se poate desavarsi numai prin exercitarea ei in procesul de invatamant, ci ea trebuie facuta permanent in functie de gradul de handicap al fiecarui copil; deci, educatia trebuie facuta individual.

Functia vizuala se dezvolta ontogenetic, pe baza posibilitatilor specifice organismului uman si a activitatii copilului, care ofera fotostimularile necesare acestei dezvoltari, impreuna cu celelalte modalitati senzoriale. Copilul invata treptat sa vada, perfectionandu-si treptat vederea, acumuland un urias fond de reflexe conditionate pe fondul celor neconditionate existente; are loc o diferentiere cat mai fina a excitantilor, vederea capatand rol conducator in recunoasterea formelor, marimilor, in aprecierea distantelor.

Procesul se continua si in scoala, existand numeroase studii psihologice care au aratat cresterea unor indici ai vederii prin realizarea de exercitii gradate, in conditiile vederii normale. In recuperarea nevazatorilor trebuie sa se urmareasca: formarea si dezvoltarea deprinderilor de a se autoingriji, de a percepe mediul ambiant, de a se orienta in spatiu si timp (prin stimularea si dezvoltarea simturilor existente – auz, tact, miros si prin folosirea de repere si mijloace auxiliare – ex. numar de pasi, vibratii, ritm biologic, baston etc), invatarea scris-cititului specific (alfabet Braille), abilitarea deficientilor de vedere de a putea realiza o meserie adecvata handicapului existent, in vederea integrarii lor sociale.

Capacitatea valorificarii optime a restului de vedere nu apare spontan ci se dezvolta pe baza exercitiului sistematic si organizat. In timp ce copilul normal parcurge etapele normale ale formarii capacitatii vizuale in copilaria timpurie, cel cu deficiente de vedere trebuie sa recupereze unele din aceste etape mult mai tarziu in perioada scolaritatii.

Exercitiile pentru dezvoltarea perceptiei vizuale cuprind o gama bogata de metode si procedee, dintre care unele presupun aplicarea unei aparaturi speciale, iar altele sunt mai simple, deosebindu-se putin de o activitate de joc. Prin aceste exercitii se urmareste antrenarea si reeducarea legaturii functionale dintre datele perceptiei vizuale si cele furnizate de alte modalitati receptive, in primul rand cu cea tactil-kinestezica, pastrându-se insa tot timpul rolul dominant al informatiei vizuale.

Recuperarea se individualizeaza in functie de caz pentru a stabili un echilibru rational al mecanismelor compensatorii, facand ca anumite mecanisme sa devina dominante si franand actiunea altora inutile sau daunatoare. Recuperarea nu se poate desavarsi numai prin exercitarea ei in procesul de invatamant, ci ea trebuie facuta permanent in functie de gradul de handicap al fiecarui copil. Deci, educatia trebuie facuta individual.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Biologie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web