Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

REPTILIENII SI BISERICA

in Enciclopedie

În fata incredibilului potential reptilian, care dispune de tehnologie extraterestra de înalt grad si de o reprezentare atât de selecta si bine situata în administrarea Terrei, ramânem nelamuriti în privinta obstacolului ce a tinut în loc atâta amar de timp izbânda reptilienilor, zadarnicindu-le ocuparea planetei. Sau poate ca timpul lor este pe masura digestiei, adica mai lent!

(2 Petru 3,8) „Dar, prea iubitilor, sa nu uitati un lucru: ca pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, si o mie de ani sunt ca o zi. Domnul nu întârzie în împlinirea fagaduintei Lui, cum cred unii; ci are o îndelunga rabdare pentru voi, si doreste ca nici unul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta.”

Ce relatie biologica si ontogenica este între reptilienii extraterestri infiltrati în administrarea omenirii si speciile de reptile autohtone ce traiesc uitate în modestie prin vagaunile pamântului? Cum se face ca rubedeniile cu vechime si traditie din insula Galapaos, fieful reptilelor, nu revendica favoruri si demnitati, nu cunosc nepotismul si cumetriile? În toate timpurile oamenii au observat ca e ceva în neregula cu trimisii Domnului, cu spionii, agentii, dizidentii, misionarii.

Cum de sunt evitate referirile la Yahweh, zeul lui Israel, nominalizat de 7000 de ori în Biblie, dar abunda trimiterile la marele sau adversar, zeul Baal, patronul Babilonului si al babilonienilor? Oare s-a reactivat interdictia pronuntarii numelui celui Preaputernic, sau e un semn ca Baal a iesit învingator? Cum de s-a domolit tendinta atât de clar hegemonica a zeului Yahweh, prezentata detaliat în Vechiul Testament?

Desele referiri la prietenii sau cunoscutii autorului, detinând functii mai mult sau mai putin sus puse, nu e de natura sa raspunda tuturor exigentelor documentare. De ce sunt atât de aproximative trimiterile bibliografice indispesabile stabilirii contextului teoretic si stiintific al expozeului?

Cum se face ca Fratia Babiloniana nu îsi protejeaza tinuturile de origine, Babilonul, Mosulul, Bagdadul, relicvele, muzeele, în general Iraqul, pe care l-au ocupat si distrus sub directa conducere a unui reprezentant de seama, reptilianul George W. Bush secondat de Tony Blair, „unul din marii jucatori preferati de fratie (pag. 403 n.a.)”?

Ce criterii anatomo-fiziologice au stat la baza clasificarii în reptilieni, reptilieni partiali si oameni posedati, a galeriei de înalte personalitati la care se fac referiri în lucrare? Ce studii ADN au fost consultate si ce laboratoare genetice gireaza selectia? Chiar si acum dupa milenii trebuie sa ne rezumam tot la precepte condensate:

(Ioan 15,4) „Ramîneti în Mine, si Eu voi ramânea în voi. Dupa cum mladita nu poate aduce roada de la sine, daca nu ramâne în vita, tot asa nici voi nu puteti sa aduceti roada, daca nu ramâneti în Mine.”
Cum se explica faptul ca o teorie atât de putin fundamentata beneficiaza de un sprijin atât de larg, si din partea cui, desi demasca structuri si personalitati de notorietate, sprijin exprimat prin mai mult de un milion si jumatate de referiri în reteaua WEB? Reptilienii sunt oricum o biata minoritate, supradotata, dar minoritate. Sa fie vorba de o conjunctura favorabila?

(Isaia 14,29) „Nu te bucura, tara Filistenilor, ca s-a frânt toiagul care te lovea! Caci din radacina sarpelui va iesi un basilic, si rodul lui va fi un balaur zburator. ”

Ea încearca sa-si adjudece ce nu i se cuvine. Dar oare ceilalti, majoritatea fara drepturi si prerogative, cei ce nu au acceptat mirul genelor de reptila, nu au nimic de spus? În lenea lui elefantul tot elefant ramâne chiar daca îl bâzâie tântarimea.

Toti pasii pe care reptilienii i-ai parcurs ne-au fost revelati de doua mii de ani. Luati un creion, cititi si bifati punct cu punct, îi gasiti în Apocalipsa. Nu o cititi cu prejudecati, Biblia nu este o carte de religie. Cineva acolo sus ne iubeste, suntem avertizati din timp, ca Noe de potop! Si daca sunt enumerate doar etapele importante, unele detalii ni le releva David Icke care, prin prieteni sus pusi, a avut acces la Agenda de detaliu:

[253,418] „Structura pe care este construita aceasta Agenda are în centrul ei un guvern mondial, care urmeaza sa ia toate deciziile majore la nivel global. Acesta va controla o Banca Centrala Mondiala, o moneda unica (electronica nu sub forma de lichiditati) si o armata unica. Întreaga populatie va fi controlata prin implantarea de microcipuri conectate la un calculator central.

Sub aceasta structura centrala vor urma trei super puteri: Uniunea Europeana, Uniunea Americana si Uniunea Pacifica (Asia , Orientul Îndepartat si Australia). Acest edificiu al puterii va dicta statelor nationale, care vor fi divizate în regiuni, (acomodarea cu ideea facându-se la buletinele meteo – n.a.) pentru a evita orice reactie centralizata la deciziile structurii descrise mai sus.

Ca sa nu lungim vorba, va fi o dictatura fascista globala, de care ne-am apropiat deja foarte mult si care se va realiza cu siguranta daca nu se va produce o revolutie în modul de a gândi al oamenilor.”

Cine întruchipeaza, în plan divin, lupta între bine si rau, nu cei doi frati de tata Enki si Enlil, divinitati de rang înalt? Oare de ce sunt luati în consideratie cu seriozitate inegala de catre autor? Daca este în derulare un conflict la aceasta scara, ce rost ar mai avea sa ne facem noi griji, de vreme ce cunoastem deznodamântul? Nu americanii ne-au învatat savoarea happy endului?

(Apocalipsa 20,1) „Apoi am vazut pogorându-se din cer un înger, care tinea în mâna cheia Adâncului si un lant mare. El a pus mâna pe balaur, pe sarpele cel vechi, care este Diavolul si Satana, si l-a legat pentru o mie de ani. L-a aruncat în Adânc, l-a închis acolo, si a pecetluit intrarea deasupra lui, ca sa nu mai însele Neamurile, pâna se vor împlini cei o mie de ani. Dupa aceea, trebuie sa fie deslegat pentru putina vreme.”

De pe alte meleaguri ne vin alte îndemnuri:

LAO TSE: Daca vrei sa faci un lucru mic, fa-l mai întâi mare.
Si stim cu totii ca asta nu e vorba în vânt, este plin Pamântul de megaliti, menhiri, piramide, obeliscuri si de ruinele marilor imperii:
iran

Pasargades, Iran, prima capitala construita de împaratul persilor Cirus II 559-530 a.Ch. (Rev. Les cahiers de Science & Vie, nr. 89, oct. 2005, pag. 56.)

(Romani 12,19) „Prea iubitilor, nu va razbunati singuri; ci lasati sa se razbune mânia lui Dumnezeu; caci este scris: Razbunarea este a Mea; Eu voi rasplati, zice Domnul. Dimpotriva: daca îi este foame vrajmasului tau, da-i sa manânce; daca-i este sete, da-i sa bea; caci daca vei face astfel, vei gramadi carbuni aprinsi pe capul lui.”

Acest Secret Suprem pentru noi românii de rând este un lucru cunoscut din mosi stramosi, tinut viu pe cale orala, prin intermediul nemuritoarelor basme. În basmele românesti fiintele se prefac usor si frecvent luând înfatisarea cea mai potrivita, dupa cum e cazul. Iata ce simplu este exprimata ideea fundamentala a lumii de un povestitor de basme, în dialogul sau cu culegatorul nedumerit, de dupa depanarea basmului Ce e frica, adevar tinut minte milenii si cules cu piosenie si profesionalism de I. Oprisan, chiar în anul de cumpana 1989:
[256,55] „…

– Ascultat’ la mine doua cuvinte. Ca le cunosc, ca sunt om de 68 de ani si le-am auzit si le-am pascut. Dar în definitiv lucrur’li astea sa preface, sa preface-n multe lucruri necuvincioase. Sa face ca e bivol, sa face ca este capra, sa face în multe feluri…
– Si intra în biserica?
– Da, intra!
– Pai nu fuge de biserica?
– Nu fuge. Aia-i biserica tatalui. În aia oricine intra în ea. E stapân pe acelasi lucru. Ca Necuratu si cu Dumnezeu sunt frati.
– Cum sunt frati?
– Da!…
– E o poveste?
– Nu ca e povestre, dar îi. Astia au fost amândoi pe fata pamântului. A fost Necuratu (Dracu) Si cu Dumnazau. Lu Dracu i-a spus ca e Dracu si aluia i-a spus ca e Dumnezeu.
– Cine le-a spus?
– Omenirea. Între care Dumnezau sa departa de frati-so. Nu-i zicea frati-meu, ci Nefrati-meu. Sa lepada de el ca facea mai multe nazbâtii. Punea pa ala sa omoare pa cutare. Da’ Dumnezeu nu. Ala avea dreptate. Da’ asta-ntotdeauna-si baga coada ca vra… Dumneavoastra va dat’ sama ca totdeauna-si baga coada: Da-i, ma, cu cutitu-n ala! Omoara-l! Cine-l îndeamna? L-îndeamna Necuratu de la spate sa dea cu cutitu-n ala , nicidecum el singur. Eu poate n-am sufletu….
– Si lumea asta cine a facut-o? A facut-o Dumnezeu sau a facut-o Dracu?
– Poi cine este? ca sa vorbim la dreptate. Omu e Dracu.
– Omul e Dracul?
– Da. Omul este.
– Pai atunci înseamna ca omul e frate cu Dumnezeu?
– Da! Pai asa se spune! Ca omul … El le face toate si el le…”

(Povestitor Niculae Burtila, n. 1921, com. Farcasele, Jud.
Olt, înregistrat pe data de 22.02.1989, caseta nr. CV.)

Sinteza placutelor sumeriene în 30 de rânduri!

Secretul Suprem, o carte despre Fratia Babiloniana care în dorinta de a clarifica toate tainele lumii deodata, devine o destul de mare babilonie.

Metaforica de rang multiplu, face indescifrabila realitatea reprezentata. De fapt nici autorul nu are o imagine la „prima vedere” ci preia cu sfintenie din alte surse. În orice caz scena e populata de balauri si serpi de toate felurile. Reptilele par la ele acasa pe Pamânt urmeaza sa le descifram rangurile.
Nu, aceasta carte nu va schimba lumea. Nici o carte nu poate schimba lumea fiindca lumea nu este la discretia autorilor de carti. Întâmplarile pe care le traim sunt siajul unor evenimente petrecute deja. Mai degraba lumea poate schimba orice carte, cum s-a întâmplat cu Biblia.

Daca satanistii, reptilienii si omuletii gri sau de alte culori, cu ochii mari si negri, au atâtea dificultati si îsi iau atâtea precautiuni de identitate, camuflaj si procedura înseamna ca lumea are alta directie de evolutie. Aceste forte au totusi un statut în afara lumii noastre dar si în afara legilor sale.

Daca sefii nostri si ai lumii, alesi dupa criterii democratice, nu cauta decât sa ne îngreuneze viata, si asta fac, singuri sau ajutati de pâlcuri omenesti, este înca un semn ca desi spilcuiti si îmbogatiti, pomadati si îmbuibati, ramân totusi niste biete cozi de topor.

Daca ar prima factorul genetic s-ar plimba curajosi prin pustiuri si s-ar hrani cu lacuste si miere salbatica din tufisuri, dar ciozvârta este irezistibila. Oricum nu îsi pot depasi conditia de instrumente în mâna divinitatii motiv pentru care sunt paziti de cohorte de scutieri, politisti, jandarmi, tancuri, avioane si scafandri.

Nu uitati:
[27,2904] „Dinaintea unui om care minte si sarpele se da în laturi” (Ramayana).

Eseu publicat in volumul Cui ii e frica de reptilieni

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Enciclopedie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web