Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Schimbare si criza in cultura

in Limba romana

Cultura

Daca cultura nu este un fenomen omogen, cum mai inainte am aratat, este ea atunci unul incremenit, lipsit de orice dinamica? Daca in cultura au loc schimbari, cum au loc acestea? In ce orizonturi spatiale si temporale se produc schimbarile? Culturile dialogheaza intre ele? Care sunt elementele care fac posibil acest dialog si care sunt, in plan cultural, consecintele dialogului cultural? Iata alte posibile intrebari carora, uneori sumar, le vom cauta raspuns in continuare.
Precizam din capul locului ca optam, atunci cand vorbim despre dinamica culturii, pentru termenul de schimbare in cultura, iar atunci cand vorbim despre dialogul culturilor, optam pentru termenul de interferenta culturala. Optiunea noastra nu este rodul unui aleatoriu, ci rezultatul unei exigente reale, a felului de a fi si a se manifesta al culturii. In masura in care am iesi din cadrele generale de analiza ale culturii si purcedem la analiza unei culturi sau alteia, a aceleiasi culturi, dar in perioade diferite de manifestare, putem opera si cu termenii de progres sau evolutie. Termenii de progres si evolutie culturala tin de domeniul criticii culturale, sunt produs al unui proces de introducere a unei judecati de valoare asupra actului cultural, de apreciere, deci, a creatiei culturale in raport cu o nazuinta sociala. Schimbarea este un fel de a fi al culturii, unul din modurile sale existentiale. Cand incercam sa-i conferim acestei schimbari sensuri si finalitati umane, acest lucru facandu-l prin excelenta sociologia culturii si istoria, in acel moment iesim oarecum din sfera culturii. Sa nu se inteleaga insa ca judecata de valoare asupra culturii nu este, la randu-i, un act cultural, ca nu are un anumit rol in raport cu cultura. Vrem doar sa subliniem ca nu tine de intimitatea (esenta) culturii, de modul sau existential.
Una dintre cele mai interesante si originale conceptii cu privire la subiectul in discutie ne-o ofera Lucian Blaga. Ideile principale ale conceptiei sale sunt cuprinse indeosebi in lucrarea ”Fiinta istorica”, aparuta in 1959. In continuarea ideilor despre stil si matricea stilistica expuse in ”Trilogia culturii” (1944), vorbind de aceasta data despre ”campurile stilistice”, filosoful roman subliniaza: ”Categoriile inteligentei, ale constiintei, sunt aproximativ un patrimoniu comun, general, invariabil al umanitatii de pretutindeni. Dimpotriva, categoriile stilistice, ale inconstientului, cari alcatuiesc o <<matrice>> sau un <<camp>>, sunt de asemenea prezente in spiritul uman de pretutindeni, dar acestea au tendinta de a se diferentia; ele sunt nespus de variabile, atat in spatiul geografic, cat si in timpul istoric al umanitatii, ele variaza dupa colectivitati si chiar dupa indivizi”. Iata, asadar, un prim element subliniat: multiplicarea campurilor stilistice si variabilitatea temporala a acestora confera lipsa de omogenitate culturii in general, precum si posibilitatea schimbarii acesteia. De unde decurge aceasta posibilitate? Din faptul ca elementele ”matricei” sau ”campului”, inmanunchiate intr-un tot, nu alcatuiesc totusi un tot indivizibil. In cadrul uneia si aceleiasi matrici stilistice, elementele componente sunt variabile independente unele de altele. Apoi, acesti factori determinanti nu sunt de egala putere si durata. Actiunea (eficienta) unora dintre ei poate sa inceteze intr-un moment istoric sau altul. Cand un factor inceteaza, el poate fi inlocuit cu altul de acelasi gen. Insa prin inlocuirea unora dintre factorii constitutivi, insusi ”campul stilistic” poate deveni altul. ”Prin activitatea unor noi factori, in locul acelora care se sting, subliniaza Blaga, un <<camp stilistic>> se poate realcatui in complexitatea sa de camp stilistic, devenind cu aceasta, fireste, un nou camp stilistic”. Ca atare, schimbarea in cultura este posibila in cadrul aceleiasi matrice stilistice, sau prin trecere de la un tip de cultura la altul sub actiunea ”remanierii” matricei stilistice. Cu precizarea insa ca aceasta trecere nu este, intotdeauna si in toate manifestarile culturii, una ”dialectica” – in sensul clasic al cuvantului, ca ”teza si antiteza”, ”negarea negatiei”. Intr-un anumit domeniu al culturii, de exemplu cel al artei, noul stil artistic nu poate fi privit (judecat) intotdeauna din perspectiva superioritatii fata de cel anterior. Istoria culturii nu este, asadar, ”evolutia culturii” sau ”progresul culturii”.
Daca nu exista un ”camp stilistic” general uman, ci ”campuri stilistice” concrete, diferentiate si efemere, ele pot dialoga? Nu cumva acest ”dialog” constituie el insusi un factor al schimbarii in cultura? Ce-l face posibil?
Campurile stilistice interfereaza intre ele. In istoria umanitatii cu greu s-ar putea indica campuri stilistice care sa se fi pastrat in afara oricarei interferente cu alte campuri (matrici). Factorii stilistici, relativ independenti fiind, pot supravietui unei anume matrici stilistice, pot trece de la un camp stilistic la altul, intrand astfel in noi configuratii stilistice. Tendintele unui nou stil se suprapun si/sau isi asimileaza elementele unui alt stil. ”Pe orice teritoriu geografic pe care fapte si opere de-ale oamenilor le inalta la demnitatea <<istorica>>, pot avea loc interferente stilistice”, subliniaza Blaga. Aceste interferente stilistice, prin schimbarile care le produc in culturile in dialog, pot fi, dupa Blaga, de contiguitate (interferente de minima importanta, pur exterioare, geografice), eclectice (elementele unor stiluri diferite sunt juxtapuse, nu sunt supuse vreunei adoptari) si sintetice (stiluri diferite sau elemente de stiluri diferite, se gasesc combinate in una si aceeasi opera, in unul si acelasi ansamblu de arta sau de infaptuire de cultura). Si pentru ca lucrurile sa nu-i para cititorului extrem de abstracte, amintim ca, in termeni sociologici, acest dialog cultural se numeste ”aculturatie”, ”transculturatie”, ”deculturatie” sau ”neoculturatie”.
Strans legata de problematica schimbarii in cultura este cea a crizei in cultura. Ne precizam dintr-un inceput punctul de vedere. Criza nu este unul dintre modurile existentiale ale culturii ca totalitate. In sine, ca geneza, ca fenomen complex de momente constitutive, ca manifestare specific umana, cu o dinamica aparte, culturii nu-i este intrinseca criza nici macar atunci cand creatorul este cuprins de nelinisti interioare, este dezorientat sau in impas creator. Nici macar atunci cand productia sau consumul cultural nu sunt in ”normalitate” (dar ce inseamna aceasta ”normalitate”?) cultura nu este in ”criza”. Termenul de ”criza a culturii” tine, ca si cel de ”evolutie (progres) cultural” de judecata noastra de valoare asupra culturii la un moment dat. Este, mai degraba, exprimarea unui dezacord intre starea culturii la un moment dat si aspiratiile noastre cu privire la aceasta stare. Este, altfel spus, expresia unui sentiment de nemultumire generat de ”inselarea asteptarilor”, de ”debusolarea” creatorului si consumatorului de cultura. Este suficient sa ne oprim la cativa autori si la o anumita perioada din istoria omenirii pentru a demonstra acest lucru.
Pe la inceputul secolului nostru se vorbea cu insistenta de ”criza culturii moderne”. Raspunsurile cu privire la cauzele si manifestarile acestei crize a culturii, prin diversitatea lor, tradeaza tocmai faptul ca adevarata criza este la nivelul creatorului, consumatorului sau criticului culturii. Iata, de exemplu, pentru Tudor Vianu criza culturii moderne isi gaseste sursa in ”diferentierea moderna a valorilor” si, ca atare, in imposibilitatea pentru purtatorii valorilor respective de a mai imbratisa ”punctul de vedere al totalitatii vietii”. In acelasi timp Nicolae Bagdasar aprecia ca prin criza culturii moderne ”se intelege lipsa de unitate a culturii noastre luata ca totalitate spirituala obiectiva, contradictia pe care o prezinta elementele ei constitutive, calitatea inferioara a produselor spirituale”. Georg Simmel sustine, in lucrarea sa ”Der Konflikt der modernen Kultur”, ca aceasta criza este rezultatul conflictului dintre procesul vietii, care nu stie ce-i ragazul, si formele ei de exprimare culturala, care nu stiu ce-i schimbarea. Un alt ganditor german, Arthur Liebert, in cartea sa ”Die geistige Krisis der Gegenwart”, ne spune ca aceasta criza este rezultatul empirizarii, pozitivarii, subiectivizarii; psihologizarii, istoricizarii si relativizarii ce stapaneste (stapanea) cercetarile din toate domeniile. Pentru Oswald Spengler, prin celebra sa lucrare ”Der Untergang des Abendlandes”, criza culturii europene isi gaseste cauza in epuizarea fortelor sufletesti intrinseci, iar expresia acestui declin este civilizatia. N. Berdeaev, ganditor rus de orientare ortodoxa, in cartea sa ”Un nouveau Moyen Age”, aparuta in 1927, la Paris, arata ca criza spirituala a lumii moderne a fost provocata de individualismul si umanismul, liberalismul si democratismul, nationalismul monarhic si imperialismul politic, industrialismul si capitalismul cu cuceririle lor externe, viata publica stapanita numai de pofte neinfranate, rationalismul si ateismul etc. Solutia, spune Berdeaev, ar fi intoarcerea la Dumnezeu, un nou Ev-Mediu.

* *

*

    Ne oprim aici cu reflectiile asupra culturii convinsi ca multe alte probleme au ramas in afara. Sa trecem la analiza celui de al doilea subiect sugerat de titlul capitolului – Civilizatia.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Limba romana

Scrisul de mana

Au existat cândva tocul, stiloul, pixul, creionul. Și foile dictando sau de
LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web