Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

SCOALA BAUHAUS

in Arta/Istorie

Compozitie si perceptie – dupa Rudolf Arnheim

 
El face parte din pleiada de la Bauhaus care s-a transplantat in SUA dezvoltand pragmatic fondul comun al acestuia, pornind de la efectele reale ale discursului plastic. El trateaza arta in raport cu perceptia vizuala.

 
Configuratiile principale au fost considerate:
– echilibrul (forte perceptuale, echilibrul fiziologic si fizic, ponderea, directia, relatia sus-jos si dreapta-stanga, echilibrul si intelectul uman). Echilibrul este starea de distributie a elementelor in care orice actiune inceteaza (vizual). Echilibrul fizic este momentul in care energia potentiala a sistemului are valoare minima. Putem avea o compozitie echilibrata (prin compensarea reciproca a partilor determinata de forma, directie si amplasare) sau neechilibrata (pare accidentala, tranzitorie si nejustificata).

 

– figura (vederea ca explorare activa, sesizarea elementelor esentiale, concepte perceptuale, influienta trecutului, simpllitatea, nivelare si diferentiere, mentinerea intregului, subdivizarea, asemanarea si deosebirea)

 

– forma (orientarea in spatiu, proiectiile, aspectul optim, metoda egipteana, suprapunerea, interactiunea plan-adancime, forma ca inventie, niveluri de abstractizare, informatia vizuala)

 

– cresterea (creatia infantila, abordarea intelectualista, desenul ca miscare, legea diferentierii, vertical si orizontal, oblicitatea, fuziunea partilor, marimea, transpunerea in 2 dimensiuni, geneza formei in structura, consecintele educationale, bare si placi, cubul si rotundul)

 

– spatiul (linie si contur, rivallitatea contururilor, figura si fondul, nivelluri de adancime, rame si ferestre, concavitatea in sculptura, adancimea, transparenta, convergenta spatiului, tipuri de spatii, reguli si viziuni)

 

– lumina (receptarea, stralucirea relativa, iluminarea, crearea spatiului, umbrele, simbolismul luminii)

 

– culoarea (de la lumina la culoare, forma si culoarea, armonia, elemente, sintaxa, interactiunea la culoare, reactii la culoare, cald si rece)

 

– miscarea (actiune si timp, simultaneitate si succesiune, directia, viteza, miscarea stroboscopica, mintaj cinematografic, kinestezia)

 

– dinamica (interpretarile traditionale, diagrama fortelor, miscarea imobila, dinamica oblicitatii si a compozitiei, efectele stroboscopice, nasterea dinamicii)

 

– expresia (expresia fixata in structura, prioritatea expresiei, simbolismul in arta)

 

Functiune – forma

 

Categoriile majore ale esteticii sunt, inca de la Vitruviu, rezultate din intersectia unei triade deterministe: functia, structura si forma. Componentele cu cea mai insemnata pondere estetica sunt recunoscute ca fiind forma si culoarea.

 
Estetica industriala traditionala considera ca opera de arta are un continut si o forma din adecvarea si armonizarea carora ar rezulta valoarea. In secolul 20 se considera ca in stransa colaborare cu culoarea, stilul si ornamentul, forma poate fi considerata mesagerul epocii, al fauritorilor ei (transpunerea teoriei stilistice conform careia elementele formale ale fiecarei perioade ar avea o convergenta spre o expresie comuna, unitate formal stilistica). Se considera ca baza economica determina suprastructura cultural artistica, adica forma pune in evidenta multe elemente ale nivelului de cultura si civilizatie ale epocii, ale bazelor tehnico-materiale. Azi se crede ca mare parte a elitelor secolului 20 au acceptat ideile de stanga.

 

In ultimul timp, conceptele traditionale sunt atacate in numele multiculturalismului tocmai la fundamentele lor: determinismul si abordarea stilistica.

 

Proiectarea produsului este vazuta ca 3 determinante in echilibru:

1. ¬Functia – exprima destinatia produsului; influienteaza fiecare faza, precum si ansamblul procesului creator

2. Structura – evidentiaza modul in care este dispusa materia in vederea configurarii si existentei sale

3. Forma – este conturul aparent al materiei, ceea ce se arata sensibilitatii noastre, “maniera” sa de a fi.

 

Analiza facute in perioada in care designul se constituise sustin ca produse de uz curent din diferite perioade (topor, sapa, lingura) evidentiaza 2 aspecte importante vizand forma:

– forma finala a unui produs este rezultatul unei conlucrari dintre materialele folosite si tehnica de realizare

– produsele cele mai reusite transced latura utilitara si functia stricta, aspiratia pentru frumos fiind o necesitate vitala, o insotitoare permanenta, si de aici: forma, culoarea, ornamentarea.

 

Raportul functie-forma ia nastere numai atunci cand se determina conceptul de functiune. La inceput prin functiune se intelegea rolul tehnic elementar al unui obiect, functiunea sa practica: cutitul este facut pentru a taia.

 

In realitate o forma nu raspunde niciodata unei singure functiuni, implica o alegere, in consecinta nu rezulta din aceste functiuni ci le continua, creand ea insasi acest sistem de functiuni. Forma rezulta din actiunile mai multor factori, dintre care au fost identificati urmatorii: materiile prime, evolutia tehnologiilor de fabricatie si a uneltelor, factorii psihologici, factorii economici, sociologici, nivelul de trai, diversificarea, balanta dintre cerere si oferta, indemanarea.

 

Evolutia \ viata formei
In domeniul designului, termenul “viata formelor” exista ca atare. Evolutia presupune nasterea – cresterea – declinul – moartea. Produsul de supune unor imperative decurgand din: economia de material (materii perime), costuri cat mai reduse, nivel de realizare cat mai modern contemporan si competitiv, eficienta maxima cu mijloace si costuri reduse.

 
Chiar daca s-ar pastra vechea acceptiune a suprapunerii formei pe produs, tot ar aparea imperativul corelarii evolutiei formei cu durata de viata tehnica a produsului, uzura fizica normala si uzura morala. Se identifica un ciclu de viata al produsului, propriu fiecarui produs anume(forma grafica asemanatoare cu o curba a lui Gauss usor turtita spre dreapta, pe axa orizontala avand timpul, iar pe cea verticala volumul fabricatiei/desfacerii produsului respectiv).

 
Realitatea evolutiei/vietii prosusului/ciclului de viata evidentiaza stransa conexiune a esteticii industriale/designului cu moda.

 
Recunoasterea realitatii vietii si mortii formei in design a alimentat filosofia consumista. Accelerarea succesiunii produselor, inainte de decesul lor natural prin uzura fizica, trebuia realizata prin accelerarea schimbarii desginului acestora si ar fi avut efectul supraincalzirii economiei. Este deja o problema filosofica, vizand relatia artei cu morala si relatia artei cu economicul.

 
Forma si competitivitatea produselor
Estetica generala considera ca estetica industriala/designul a aparut ca necesara in momentul in care productia industriala saturase piata, produsele aveau acelasi pret, calitate, fiabilitate, iar criteriul de frumusete era cel care determina achizitia produsului.

 
Designul devine necesar deci la un anumit nivel de egalizare a parametrilor tehnici si economici ai produselor si este stimulat de internationalizarea pietei.

 
Produsul perceput in complexitatea creatie-productie-vanzare-service ajunsese sa fie incadrat in scheme:

 

Faza 1: conceptie
Faza 2: cercetari de laborator-evaluare-evaluari comerciala
Faza 3:vanzare-comercializare service. Putem extinde acest circuit si cu elemete de refolosire-recuperare.
Trebuie luata in considerare si problematica deseului.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Arta

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web