Secretele Magistralei Albastre dezvăluite de inginerul care a proiectat măreţul proiect

in Constructii

Povestea Magistralei Albastre poartă semnătura inginerului Chiriac Avădanei. El a fost desemnat de Nicolae Cauşescu să proiecteze măreaţa realizare comunistă. Proiectarea a început pe data de 10 iulie 1973. Iniţial, echipa a fost formată din 185 de ingineri şi de tehnicieni de la IPTANA. După după doi ani, erau 225 de specialişti. „Lucram la realizarea studiilor cu universităţile din Bucureşti şi Timişoara şi cu cei de la IPTANA, precum şi cu alte 37 de centre, institute de cercetare şi de proiectare din toată ţara.

Le dădeam teme, examinam şi avizam studiile şi documentaţiile tehnice elaborate.Trebuia să găsim soluţiile ce mai economicoase. După aprobarea proiectului general, în 1978, timp de trei zile pe săptămână urmăream şi examinam execuţia lucrărilor“, a povestit pentru Adevărul Chiriac Avădanei.

După mai multe proiecte, a fost ales cel final: canalul se desprinde din Dunăre la Cernavodă (la kilometrul 300 pe fluviu) şi, urmând Valea Carasu, pătrunde la kilometrul 40 în platoul dobrogean, pe care îl traversează pe direcţia Basarabi-Valea Seacă-Straja-limita de nord a Lacului Agigea, până în portul maritim Constanţa.

În anii 1984-1987 s-a executat şi ramura de nord a canalului principal, pe direcţia Poarta Albă-Midia-Năvodari. În acest mod, s-a realizat în Dobrogea centrală, între Dunăre şi Marea Neagră, sistemul de canale navigabile ce conectează Dunărea cu principalele porturi maritime româneşti.

În aprilie 1974, au fost aprobate primele elemente ale proiectului. Pentru asta, s-au întocmit 147 de volume de studii şi de cercetări şi 358 de volume şi peste 6.000 de planşe – partea de proiectare propriu-zisă.

În total, pentru canal s-au întocmit peste 35.000 de proiecte şi devize de execuţie. În paralel cu întocmirea proiectului general, la sfârşitul anului 1975, s-a trecut la organizarea şantierelor, iar în următorul an, la lucrările propriu-zise.

Împrumut extern

Prima formaţiune de lucru care a demarat lucrările la canal a fost cea de la Porţile de Fier, care realizase calea ferată şi drumul naţional dintre Turnu Severin şi Orşova. Lucrările pentru construcţia canalului au fost organizate, conduse şi coordonate de Centrala Canal Dunăre-Marea Neagră, instituţie înfiinţată în 1975.

Statul nostru a împrumutat un miliard şi jumătate de dolari, bani care s-au cheltuit pentru echiparea fabricilor şi uzinelor construite în toată ţara, inclusiv cele care produceau echipamente şi utilaje pentru realizarea canalului. Acesta a fost construit de nouă grupe de şantiere. La construcţia lui au participat două brigăzi de geniu ale Ministerului Apărării Naţionale, dar şi civili: Şantierul Naţional al Tineretului, Carierele Sitorman şi Nicolae Bălcescu şi alte unităţi specializate.

Al cincilea, ca mărime, din lume

Realizarea canalului a implicat un volum foarte mare de lucrări, concretizate în 301 milioane de metri cubi de excavaţii, dintre care 294 de milioane de metri cubi din canalul propriu-zis şi 7 milioane de metri cubi pentru lucrări conexe.

Canalul Dunăre-Marea Neagră este al cincilea, ca mărime, din lume, pe primul loc fiind cel din Panama. Are o adâncime de 7 metri şi o lăţime cuprinsă între 70 şi 120 de metri. Lungimea canalului este de 94,4 kilometri. Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost inaugurat în luna mai 1984.

Construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră a costat 24 de miliarde de lei, iar la realizarea lui au lucrat, în prima etapă, de trei ani, 22.000 de oameni, iar în ultimii ani, efectivul de personal a ajuns la 32.000 de oameni. Cei mai mulţi dintre aceştia erau conducători de utilaje şi şoferi – peste 23.000. Personalul tehnic, de execuţie, a fost format din 470 de ingineri, 240 de subingineri şi 700 de tehnicieni constructori.

canalul-dunare-marea-neagra

Gradul de mecanizare a lucrărilor a fost de peste 98%. În cadrul Centralei Canal Dunăre-Marea Neagră, pentru execuţia lucrărilor au acţionat 768 de excavatoare, 5.170 de autobasculante, 645 de buldozere, 316 autoîncărcătoare, precum şi drăgi, macarale, autogredere.

Morţii de la Canal

Chiriac Avădanei a spus că, în timpul lucrărilor la canal, au fost în jur de cinci-şase accidente mortale de muncă, însă mai puţine decât pe alte şantiere. El îşi aminteşte de o tragedie care nu a avut de-a face cu construcţia propriu-zisă. Într-un an, de 1 Mai, o serie de căpetenii militare s-au dus de partea cealaltă a Dunării, la Cernavodă, să serbeze ziua cu grătare şi băutură, cu neveste şi copii. Când se înapoiau, trecea un convoi de barje bulgăreşti tractat, care avea cablurile prin apă. Ambarcaţiunea lor s-a prins de cabluri şi s-a răsturnat. Mai mulţi adulţi şi copii au murit atunci. A urmat o anchetă şi s-au dat pedepse aspre.

Untitled-9_9bd343_a4434b9aaa

Inginerul Avădanei a murit trist: nu a terminat ultimul proiect

Chiriac Avădanei a murit în luna septembrie a anului trecut. Avea 87 de ani. Deşi a ieşit demult la pensie, inginerul Chiriac Avădanei nu a putut sta departe de planşa de lucru şi nu a lipsit nicio zi de la lucru, până în vara anului trecut, când nu s-a mai putut da jos din pat. Pe lângă faptul că nu s-a putut bucura de o bătrâneţe liniştită, toate evenimentele vieţii sale de familie au fost strâns legate de Canalul Dunăre – Marea Neagră. Colegii îşi amintesc că inginerul nu a putut să se bucure nici de nunta fiicei sale. „La scurt timp după ce a început petrecerea, Nicolae Ceauşescu a trimit un elicopter după el şi l-a dus la canal“, dezvăluie un coleg.

646x404 (1)

„Nu a fost alt om ca el în tot Institutul de Proiectări. Inginerii tineri nu vor ajunge niciodată ca el, pentru că nu au vrut să înveţe nimic de la acest mare specialist al nostru“, spun colegii. Persoanele care i-au fost aproape în toată această perioadă spun că inginerul Avădanei nu şi-a luat concediu de 30 de ani. Nu vroia să părăsească lumea aceasta până nu-şi termina ultimul proiect: Canalul Bucureşti – Dunăre. El lucra la un studiu tehnico – economic pentru continuarea lucrărilor ce ar trebui să se realizeze cu fonduri europene.

Prin acest canal, Bucureştiul ar fi devenit port la Dunăre, fiind legat direct cu Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Roterdam.

Într-un interviu acordat ziarului Adevărul în luna mai, inginerul era foarte revoltat de faptul că proiectul a fost abandonat după Revoluţie: „A fost părăsit, blestemat, de parcă a fost făcut de Ceauşescu. Toţi au spus că este un proiect comunist, dar nu a fost aşa“, a spus el. „ Ideea este de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Primul proiect pentru acest canal a fost întocmit în anul 1882“, ne-a povestit Chiriac Avădanei.

sursa: adevarul.ro

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.