Structura familiilor de albine

in Agronomie
Albina tânără
 Activitatea din stup o fac mai cu seamă albinele tinere, cele care nu şi-au efectuat încă zborul derecunoaştere, albina tânără fiind cea care dă vitalitate coloniei.Viabilitatea şi productivitatea acestei albine depinde în mare măsură de existenţa din belşug a hranei energo-proteice în stup, fapt pentru care, mai ales în lucrările de creştere a mătcilor, se recomandă hrăniri energo-proteice suplimentare. De asemenea, formarea nucleelor de împerechere este recomandat a se facenumai cu albină tânără. Lapopularea roilor stoloni sau a nucleelor formate pe aceeaşi vatră.
Albina ouătoare
Într-o colonie rămasă bezmetică numărul albinelor ouătoare este la început de 5-10, putând ajunge, peparcurs, la 50-80%. Albinele bezmetice apar şi la coloniile producătoare de lăptişor dacă apicultorul prelungeşte perioada de orfanizare peste 9 zile, fără ca albinele să aibă botci. Ouăle albinelor ouătoare sunt depuse câte 2-4 în aceeaşi celulă. Aceste ouă sunt scoase de albine şi depuse în alte celule şi din eleeclozionează doar trântori, ceva mai mici, cu o conformaţie sexuală normală, dar cu o putere de zbor mairedusă, care, în mod normal nu pot fecunda mătcile ce au un zbor mai iute. Ei pot fi folosiţi totuşi înextrasezon. Botcile crescute din ouă nefecundate sunt neviabile.
Albina culegătoare
 După 14-15 zile de la eclozionare albina devine culegătoare. Mai întâi se specializează în căratul apei, al polenului şi al propolisului, după care trec la culesul de nectar. Culegătoarele de nectar fac munca cea maiistovitoare, dusă în afara stupului.
Nectarul naturale format dintr-o mare cantitate de apă în care sunt dizolvate felurite zaharuri (în special zaharoza), glucoză, materii azotoase, puţin fosfat de fier, de calciu, acid formic şi vitamine în cantităţi foartemici. Zaharoza este scindată în guşa albinei, cu ajutorul invertinei (un suc natural produs de glandele tubuluidigestiv), în glucoză şi levuloză, componentele de bază ale mierii. Nectarul astfel transformat este predatmagazionerelor din stup care, îl prelucrează la rândul lor, după care îl depun în celule.
Albina sacagiţă
 Sacagiţele sunt cărătoarele de apă. Primăvara ele au o viaţă grea întrucât, apa fiind rece, multe dintre ele pier
înainte de vreme. De aceea, primăvara este indicat ca fiecare stupină să aibă în dotare un adăpător cu apă călduţă în care se pune şi puţină sare.
Albina cisternă
 Apa adusă în stup nu este depusă în celule ci este înmagazina în guşile albinelor cisternă în amestec cu puţină miere, fiind eliberată doar la nevoie, păstrând în stup echilibrul trebuincios bunei dezvoltări a puietului, care s-ar usca dacă umezeala ar lipsi cu totul. Atunci când albinele au ne voie de o cantitate mai mare de apă o înmagazinează lângă celulele cu puiet, diluând-o cu puţină miere.
Albina bătrână
 Albinele bătrâne îşi duc greul ultimelor zile în stup, ocupându-se cu asigurarea căldurii puietului. Atuncicând îşi simt sfârşitul aproape ele părăsesc stupii făcând un ultim zbor sau căzând în apropierea stupului.Uneori îşi găsesc moartea chiar în stup şi sunt scoase afară de albinele curăţitoare, fiind transportate la odistanţă cât mai mare.
loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play