Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Tag archive

Agricultura

Două miliarde de euro pentru agricultura românească!

in Articole/Centru Media/Evenimente/Stiri online by

   Recent, a avut loc prima întâlnire a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru anul 2017. Întâlnirea a fost prezidată de Alexandru Potor, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, la ea mai participând reprezentanții Autorității de Management pentru PNDR, reprezentanții AFIR, reprezentanții APIA și ai Directoratului General pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene.

   La întâlnire s-a decis ca, începând cu luna aceasta, să fie lansate toate măsurile destinate beneficiarilor publici și privaţi, în valoare totală de două miliarde de euro, din care 800 milioane pentru beneficiarii publici și peste un miliard de euro pentru beneficiarilor privați, transmite un comunicat al MADR.

În luna martie vor fi lansate măsurile destinate beneficiarilor publici, respectiv submăsuri de Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea si adaptarea infrastructurii agricole si silvice ca: drumuri agricole (32,7 milioane euro), drumuri de acces silvice (88,7 milioane euro), investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scara mică (356,1 milioane euro) şi investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural (100,4 milioane euro): O măsură privind dezvoltarea, modernizarea și adaptarea sistemelor de irigații cu o alocare a sesiunii de 150 milioane euro va fi lansată în luna aprilie.(foto:madr.ro)

Portal web al Comisiei Europene, pentru promovarea produselor agroalimentare

in Articole/Centru Media/Evenimente/Extern/Stiri online by

   Un nou portal dedicat promovării produselor agroalimentare a fost lansat de Comisia Europeană, în scopul oferirii de sprijin organizațiilor care reprezintă producătorii din diferitele sectoare agroalimentare, pentru obținerea de fonduri din partea Uniunii Europene, pentru programe de promovare.

   Portalul www.agripromotion.eu mai ajută la identificarea potențialilor parteneri de program şi la acordarea de sprijin diferiților operatori din sectorul agroalimentar în găsirea informațiilor utile pentru intrarea pe noi piețe de export, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale.

   Portalul conţine, în principal, informații pentru presă și evenimente, oferind, de asemenea, webinarii (seminarii online) personalizate, în sprijinul potențialilor beneficiari, în elaborarea programelor de promovare, oportunități de finanțare, cu informații despre cererile de propuneri de programe. Se mai prezintă fondurile disponibile și criteriile de eligibilitate, intrarea pe noi piețe, secțiune care include rapoarte de piață evidențiind oportunitățile de afaceri în diferite piețe din țări terțe, campanii, în care utilizatorii pot căuta programe cofinanțate aflate în derulare precum și cele mai bune exemple de caz.

  Acelaşi portal mai include, de asemenea, un verificator de eligibilitate, oferind potențialilor beneficiari orientări privind criteriile de eligibilitate în conformitate cu cererile de propuneri. (foto: C. DUMITRU)

Avem tineri care ştiu, vor şi pot. La 24 de ani, are 350 ha de teren şi 50 de vaci!

in Agronomie/Evenimente by

Este îmbucurător, în aceste vremuri într-un fel dramatice pentru o agricultură românească ce se resimte încă de pe urma unui an agricol greu, care se mai confruntă şi cu preţurile extrem de scăzute de pe piaţă şi, în plus, face faţă cu greu asaltului străinilor care cumpără din greu pământ arabil de aici, să întâlneşti fermieri tineri şi extrem de hotărâţi să îşi dezvolte afacerile. În plus, tinerii care nu numai că au entuziasmul de rigoare, dar sunt şi foarte temeinic pregătiţi profesional, pot fi întâlniţi tot mai des în judeţul Timiş.

Are numai 24 de ani, dar conduce o apreciabilă exploataţie mixtă la Herendeşti, comuna Victor Vlad Delamarina, cu 350 de hectare de teren arabil şi cu peste 50 de vaci.

Daniel Kovacs ne povesteşte că a preluat frâiele afacerii familiei în urmă cu aproape doi ani, când tatăl său a decedat. Bătrânul dezvoltase foarte frumos businessul, nu numai ca dimensiuni ale fermei, deoarece a fost primul dintre agricultorii din zonă care şi-a deschis un magazin de lactate la Lugoj. Dar, după cum ne mărturiseşte Daniel, părinţii săi au muncit pe brânci ca să îşi consolideze businessul. El însuşi n-a avut nevoie, totuşi, de un imbold părintesc pentru a se apuca de agricultură.

„Ştiam din clasa a cincea ce vreau să fac. Mi-a plăcut mai mult partea cu munca pământului şi, astfel, m-am hotărât să devin agronom. Am absolvit recent facultatea şi pot spune că anii de studiu m-au ajutat enorm. Nu fac nimic după ureche, aplic ceea ce am învăţat şi mă informez tot timpul. Inclusiv în materie de zootehnie, care nu e specialitatea mea, caut tot timpul să aplic ultimele tehnologii”, ne mărturiseşte Daniel Kovacs.

Timpul liber, extrem de puţin, concedii deloc!

Unii ar putea să-l invidieze pentru că, atât de tânăr fiind, are pe mână o ditamai ferma, ba chiar şi propriul magazin la oraş. Numai că tânărul nostru fermier nu-şi permite, de exemplu, să plece într-un concediu. „Am doi angajaţi pe partea zootehnică şi patru – de fapt cinci, cu mine cu tot – la mecanizarea agricolă. Eu muncesc, însă, cam cât trei. Să nu înţelegeţi că mă plâng de angajaţii mei, ba dimpotrivă, sunt oameni de nădejde şi formăm o echipă bună. Dar eu rezist mai mult, pot munci, dacă e nevoie, o noapte întreagă. Nu prea am timp liber. Nici vorbă să-mi pot lua un concediu. Abia reuşesc să ies pentru un weekend, rar de tot. La partea cu animalele e mai dificil, niciodată nu ştiu când e nevoie să intervin. O vacă poate naşte şi la două noaptea, de exemplu”, ne spune tânărul.

Perspective de însurătoare, în condiţiile în care lucrează zi-lumină? Ne răspunde că a avut câteva relaţii care s-au destrămat din cauza asta, dar prietena lui de acum îl înţelege. „În orice caz, cea care îmi va fi soţie va trebui să conştientizeze că nu-i simplu să trăieşti alături de un fermier. Nu aş dori nicidecum să muncească la fel de mult ca mama mea, care efectiv s-a spetit. Dar sunt necesare unele sacrificii, nu-i uşor să fii alături de unul care are agricultura în sânge, ca mine”, afirmă el.

„Birocraţia este foarte mare”

Daniel Kovacs ne mai mărturiseşte că deviza exploataţiei este „Mereu un pas înainte!”, ceea ce înseamnă că în fiecare an mai achiziţionează câteva hectare, pe măsura posibilităţilor. Încă nu a accesat fonduri europene, dar se gândeşte la câteva proiecte pentru care şi-ar dori finanţări nerambursabile, astfel încât să îşi modernizeze ferma. La capitolul greutăţilor cu care se confruntă, Daniel Kovacs enumeră – şi nu e deloc singurul – birocraţia care îi omoară pe fermieri, dar şi incompetenţa anumitor instituţii, care a dus, de pildă, la o mare întârziere a subvenţiilor. „Sora mea mă ajută cu actele pentru APIA şi cu alte documente necesare activităţii fermei şi nu e o treabă deloc uşoară, să ştiţi, pentru că birocraţia este foarte mare. Ne-a încurcat mult, de pildă, întârzierea plăţilor pe suprafaţă şi pe cap de animal. Am avut un an agricol foarte prost în 2015, aproape că nu mi-am scos munca. Şi mai sunt şi străini plini de bani care oferă preţuri mult mai mari pentru pământul din zona noastră decât cele pe care mi le pot permite eu. La noi pământul nu e prea grozav, sunt suprafeţe din categoriile a treia şi a patra de fertilitate. Dar, în ciuda greutăţilor de tot felul, eu îi încurajez pe ceilalţi tineri din comună să facă ceva în domeniul agricol. Chiar îi şi ajut cu un sac de seminţe sau cu ce au nevoie, pentru că e păcat să nu se implice”, susţine fermierul care, la cei 24 de ani ai săi, e hotărât să facă paşi mari şi mereu înainte.

Avem tineri care ştiu, vor şi pot. La 24 de ani, are 350 ha de teren şi 50 de vaci!

80% garanţie de la stat pentru cei care cumpără teren agricol

in Articole/Centru Media/Evenimente/Stiri online by

   Statul român este gata să acorde, celor care vor să cumpere terenuri, garanții de până la 80% din valoarea creditului, anunţă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării regionale. Decizia a fost anunţată la finalul întâlnirii dintre ministrul Petre Daea cu reprezentanţi ai băncilor comerciale.

   Întâlnirea de astăzi a avut loc în contextul preconizatelor modificări legislative prevăzute în Programul de Guvernare, respectiv iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a modifica OUG 43/2013, în scopul îmbunătăţirii accesului la finanţare al fermierilor români în anul 2017, scopul discuţiilor fiind identificării celor mai bune soluţii care să contribuie la finanţarea şi dezvoltarea agriculturii în perioada următoare.

   În cadrul discuţiilor, ministrul Daea a prezentat reprezentanţilor băncilor proiectul de act normativ, aflat în dezbatere publică şi a explicat că acest act reglementează cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, al beneficiarilor PNDR 2014-2020 și POPAM 2014-2020, cu scopul achiziţiei de terenuri agricole, precum şi dezvoltării afacerilor în domeniul producției vegetale, zootehnice și acvaculturii, creșterea producției destinate pieței interne și externe și a calității acesteia”.

   Facilităţile propuse prin intermediul acestui proiect, sunt acordarea de garanții de stat de până la 80% din valoarea creditului pentru cumpărarea de terenuri, diferența asigurându-se cu terenul cumpărat, garantarea creditelor acordate beneficiarilor de către instituțiile finanțatoare pentru investiții specifice în agricultură în valoare de până la 3 milioane de euro, creditul din capitalul de lucru devine credit cu accesibilitate garantată de 80% de către stat și de un procent de 20% alte garanții, în condițiile băncii.

   Pentru achizițiile de teren, se vor acorda credite în funcţie de condiţiile băncilor, pe o durată de 10 sau 15 ani, iar dobânda la creditele pentru fermieri va fi de 2% peste ROBOR, iar comisionul FGCR redus de la 3,8 %la 2%..

   Participanţii prezenţi la această întâlnire au apreciat că instrumentul este util în folosul fermierilor, acesta urmând să parcurgă toate etapele de validare juridică.

   La întâlnire au fost invitate să ia parte băncile Alpha Bank România, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Bancpost, CEC Bank, OTP Bank România, Piraeus Bank România, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank. (foto: pixabay.com)

Ce impozite trebuie să plătești până la 15 decembrie daca obții venituri din agricultură

in Stiri online by

Dacă obții venituri din agricultură, mai ai la dispoziție doar câteva zile din acest an, în care mai poți să-ți achiți obligațiile față de bugetul statului, fără să plătești penalități.

În luna decembrie a fiecărui an, dacă obții venituri din activități agricole, trebuie să-ți achiți ultimele obligații față de bugetul statului.

50% din impozitul pe venit

Prima și cea mai importantă obligație constă în plata a jumătate din impozitul pe venitul agricol. Este vorba de impozitul pe pe normele de venit, stabilite de autorități pentru anul în curs. Începând din anul 2013, pentru terenul agricol, trebuie să plătești două impozite: unul pe proprietate și unul pe venitul obținut.Impozitul pe proprietate se calculează potrivit Codului Fiscal, în funcție de categoria terenului (arabil, pășune, livadă etc) și se achită anual, la primărie. Celălalt impozit, de 16% pe venitul agricol, a fost introdus în 2013 și este stabilit pe baza normelor de venit estimat, nu pe venitul efectiv realizat.

Aceste norme sunt stabilite anual de autorități, în funcţie de produsele cultivate. Începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se propun de direcțiile agricole, pe baza metodologiei stabilite de Guvern, se aprobă şi se publică de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale, până cel târziu la data de 15 februarie a anului pentru care se aplică. De exemplu, pentru terenurile din județul Mehedinți, norma de venit pentru culturile de cereale, în 2016, este de 270 de lei/ha, în Vâlcea de 208 lei/ha, în Gorj 210 lei/ha, în Dolj 230 lei/ha, în Bistrița Năsăud de 314 lei/ha etc. Așadar, în județul Mehedinți, impozitul pe venitul agricol va fi de 43,20 lei/ha pentru culturile vegetale(grâu, orz, porumb, soia etc), în județul Vâlcea de 33,28 lei/ha ș.a.m.d.

CASS de 5,5%

Dacă obții venituri din agricultură, cea de-a doua obligație constă în plata, tot până la 15 decembrie, a contribuției la asigurările sociale de sănătate, aferente semestrului II din 2016. Așadar, pe lângă cota de 16 la sută, trebuie achitată și contribuția la asigurările publice de sănătate (CASS), de 5,5 la sută din venitul agricol estimat. De exemplu, în Mehedinți, la cei 43,20 lei, se vor adăuga 14,85 lei, rezultând un impozit total de 58 de lei/ha.

În fiecare an, trebuie să depui declaraţiile cu terenul lucrat, până la data de 25 mai, şi să plătești impozitul după ce încasezi banii din producţie, în două tranşe: 50% până la data de 25 octombrie și 50% până la data de 15 decembrie. Pentru întârzieri, vei plăti penalitățile prevăzute de Codul Fiscal. Dacă ai dat terenul în arendă sau în asociație impozitul va fi achitat de arendaș/asociație și reținut de la fiecare proprietar.

Cine nu plătește impozit

Nu trebuie să plătești impozit pentru terenul necultivat, nici pentru suprafeţele cultivate cu plante furajere, graminee şi leguminoase destinate producţiei de masă verde, precum şi pentru păşuni şi fâneţe naturale, destinate furajării animalelor din gospodărie. De asemenea, chiar dacă obții venituri din agricultură, nu trebuie să plătești impozit pe venit, dacă suprafața cultivată cu cereale sau cartofi este mai mică de 2 ha, cu tutun mai mică de 1 ha, cu legume mai mică de 0,5 ha , cu viță de vie mai mica de 1 ha ș.a.m.d.

Sursa: libertatea.ro

Veste excelentă pentru pensionarii CAP! Pensiile vor fi majorate la 500 lei

in Stiri online by

Senatul urmează să constate, în şedinţa de plen de luni, adoptarea tacită a trei propuneri legislative, dintre care una vizează majorarea valorii punctului de pensie, la 40% din venitul mediu brut de la 1 ianuarie 2017 şi la 45%, începând cu data de 1 iulie 2017, iar alta majorarea pensiilor foştilor membri ai cooperativelor agricole din agricultură, la 500 de lei.

Potrivit propunerii de modificare a Legii nr. 263 privind sistemul unitar de pensii publice, pensiile foştilor membri ai cooperativelor agricole din agricultură se majorează la 500 de lei prin acordarea unei indemnizaţii sociale.

„Trebuie să votăm acest proiect de lege atât de necesar celor care la ora asta au doar 350 de lei pensie. 500 de lei oricum este insuficient, dar anticipez corul de bocitoare din Ministerul de Finanţe, care ne va spune că nu sunt bani. (…) Guvernul trebuie să caute soluţii pentru aceşti români care au lucrat în agricultură şi au contribuit de-a lungul vieţii lor la construcţia acestei ţări”, declara în timpul dezbaterilor de la Comisia de muncă senatorul Haralambie Vochiţoiu.

Proiectele merg la Camera Deputaţilor, ca for decizonal, anunta News.ro.

Sursa: stirilekanald.ro

Proprietarul brandului CRISTIM dezvaluie singura solutie pentru ca produsul romanesc sa se vanda. „CrisTim-ul este un brand mare si nu ma pot lista. Nu am reusit de trei ani sa ma listez in supermarket”

in Agronomie by

Este unul dintre renumiții fermieri români! Are un brand cunoscut pe piață și cu toate acestea mărturisește că se chinuie de trei ani să se listeze în supermarketurile din România. În asemenea condiții, micul fermier român nu are nicio șansă! RADU TIMIȘ, proprietarul brandului CRISTIM, dezvăluie care e singura soluție pentru ca produsul românesc să se vândă!

Eu sunt un jucător de lapte mediu, undeva la 1.500 de vaci, 450 de vaci cu lapte. Este integrată producția și asta e șansa că astăzi sunt cu laptele în picioare.

Dar vreau să vă spun că, începând de la Paști, ca să pot să stau în piață, deși este un lanț integrat, am 1.000 de hectare pe care lucrez, produc 20.000 de litri numai acidulate, iaurt, sana, mă rog, lapte bătut, și stau în picioare. Dar, atenție, nu am reușit de trei ani să mă listez în supermarket! Și, atenție! CrisTim-ul este un brand mare și nu mă pot lista. Dacă CrisTim-ul nu se listează în supermarket, uitați, fraților, fermele mici și magazinele mici că se mai pot lista vreodată.

Deci, faceți cruce! Pentru că problema cea mare este marea competiție între marii jucători.Sunt cei mai mari producători de lapte din Europa. Deci, noi suntem în competiție, o dată, cu cei mai mari jucători în procesarea laptelui și avem cele mai mari lanțuri de supermarketuri. Și noi, suntem David ăla mic, care ne batem cu Goliat. Ca să reușesc să-mi vând producția fac 1+1 gratis și am cele mai bune produse. Atenție! Deja sunt bio toate. Când mănânci un iaurt și nu vreau să fac publicitate, te doare sufletul de cât de bun e și toată lumea spune: E ca pe vremuri! Deci, dacă eu nu reușesc care am investit în ferma de animale. Am cele mai moderne grajduri de 500 de vaci, cu elicoptere din alea de doi metri și jumătate, cu temperatura, când e 40 de grade afară, la mine e 30, stau pe saltele, muzică, mâncare bio și așa mai departe. Nu reușesc! Nu fac profit din lapte absolut deloc. Ce șanse aveți dumneavoastră?! explică Radu Timiș.

Radu Timiș a venit cu o soluție interesantă care ar trebui să-i ajute pe fermierii români să facă față concurenței marilor jucători de pe piață.

Domnule ministru, vă spun ceva. Fermierul, micul fermier, ferma, în România nu are nicio șansă! Gândiți-vă că suntem într-o competiție europeană globală. Apropo de lapte, Europa e plină de brânză și de lapte, s-a dat drumul și sunt extrem de competitivi. Diferența dintre noi și ei în loc să se micșoreze din toate punctele de vedere se mărește! Iar cel mai important lucru.

Noi nu avem putere de negociere în magazine. Chiar mă gândeam la un moment dat ce soluție ar fi?Probabil, soluția ar fi să ne unim toți fermieri, toți procesatorii români, să facem magazinele noastre. Să venim la dumneavoastă și să spunem așa: Domnule, cum sunt țări afară care au locul de desfacere, dar pe principii moderne, nu ce s-a încercat până acum și tot felul de hibrizi, să avem un loc al nostru în care să desfacem produsele. Pentru că, dacă noi continuăm în ritmul ăsta, nu avem nicio șansă! Viitorul în 5 ani, 10 ani, așa cum spuneam mai demult și spuneam politicului, capitalul românesc cât e la ora asta 50%? Vom ajunge la 30% și pământul nostru se va vinde, spune Timiș.

Producătorul român a participat la o dezbatere pe tema Legii produsului românesc organizată marți, 14 iunie 2016, la Parlamentul României. La dezbatere a participat, alături de deputații din Comisia de agricultură din Camera Deputaților, fermieri și procesatori, și ministrul agriculturii, Achim Irimescu.

Popor român, Ţi-ai dat libertatea pe-o himeră!

in Stiri online by

„Trăim vremuri tulburi”, spunea Ştefan cel Mare la vremea lui, iar Istoria se repetă. Citiţi slovele lui Grigore Ureche – dar şi printre ele – şi veţi constata că vrerile puternicilor lumii nu s-au schimbat prea mult. Ţoţi vor România pentru ei, nu pentru români. Înainte de a pleca în călătoria cea mare, Ştefan a pus coroana pe capul lui Bogdan şi i-a spus: „Nu e o coroană de diamante, e o coroană de spini, fiule!”. Astăzi se răscolesc în mormintele ştiute sau neştiute Ştefan, Vlad, Ioan şi Mihai, Brătienii, Mareşalul Antonescu şi Ceauşescu – ultimii doi trădaţi şi asasinaţi din ucazuri străine. Se răscolesc cei căzuţi sub Tricolor în cele două mari măceluri planetare, strigându-ne: V-am lăsat o Ţară liberă şi bogată, ce-aţi făcut cu ea? Aţi vândut străinilor pământul şi bogăţiile ei! Aţi închinat Ţara unor nemernici, lăsând-o fără viitor. Popor român, Ţi-ai dat libertatea pe-o himeră!

Popor Român,

În timp ce netrebnicii jefuitori, huzuresc pe spinarea Ta, laşi să-Ţi fie umiliţi bătrânii cu pensii nici cât să şi să-şi cumpere medicamentele necesare supravieţuirii. Nu le respecţi învăţătura, uitând că fără bătrâni nu ai viitor şi, din patru în patru ani, circarii electorali le aruncă un kil de ulei, făină sau zahăr pentru a le cumpăra voturile. Profitând de datina ospeţiei româneşti, Istoria Neamului Ţi-a fost călcată în picioare de trădătorii din lăuntru şi de neaveniţii bicisnici, apăruţi după ascunzişuri precum păsările de pradă.

Pentru a face pe plac „bilderbergilor” nesătui de averi şi putere, ce se cred „dumnezeii planetei” şi vor să-ţi distrugă credinţa, ai dat privilegii deviaţilor sexuali, poluând nevinovăţia pruncilor cu paradele destrăbălării! În numele „democraţiei” ai nedreptăţit românii Tăi, dând privilegii nemăsurate minoritarilor, aşa cum nu a făcut-o nicio ţară din lume. După ce ai gonit aproape patru milioane din copiii Neamului pe meleaguri străine, la porunca aceloraşi „bilderbergi”, laşi să fie aduşi în locul lor năvălitori care te vor nimici şi laşi să se înalţe Temple masonice şi Moschei chiar în inima Ţării. Urmând poruncile nemernicilor care ţi-au frânt coloana vertebrală, ai distrus Oastea Ţării şi ai acceptat să fii cotropit de mercenari de tot felul, pe care tot Tu, popor român, îi plăteşti cu bani grei, trăind cu iluzia că te vor apăra. Ai îngăduit să fie distruse economia, industria şi agricultura „ceauşistă” şi ai transformat România în rai al tâlharilor, făcându-le voia fără a Te opune, apoi „demnitarii” nemernici au eliminat din legile României clauzele „Trădare de ţară” şi „Subminarea economiei naţionale” pentru a nu fi puşi să dea seama de faptele lor. Ai uitat, popor român, că Occidentul te-a trădat de atâtea ori?! Ai lăsat să se instaleze la conducerea Ţării pe urmaşii ticăloşilor alogeni, marionete ale Imperiului Haosului, care, în urmă cu şaptezeci de ani, aduşi de „tancurile de la Răsărit” au distrus floarea intelectualităţii şi a armatei române. O fac şi acum sub ochii îngăduitori ai Preşedintelui, Guvernului şi ai Parlamentului României. Asta-i democraţia la care ai visat în suicidul din ’89?

Popor român,

De-a lungul a 27 de ani, colonizatorii Te-au îndobitocit, transformându-Te în turmă de oi şi Te laşi mânat spre prăpastie de ciobanii tâmpiţi pe care îi votezi din patru în patru ani. Mulţi dintre ei nu sunt fiii tăi, ci alogeni hămesiţi după averi şi profitori conjuncturali. Ruşine Ţie, popor român, că rabzi şi taci, făcând voia haitelor globaliste ale Răului. Unde Ţi-e demnitatea, popor român? Ai dat-o hrană porcilor şi hienelor care au sfârtecat trupul Ţării?! Trezeşte-te!

Luaţi aminte la cuvintele lui Ştefan şi respectaţi-i ultima dorinţă!

„Până în ultima zi a domniei şi a vieţii sale, Ştefan a ţinut sabia în mână. Grigore Ureche spune că Ştefan cel Mare a murit într-o zi de Marţi, la 2 Iulie 1504, în scaunul său domnesc de la Suceava […]. Într-o dimineaţă, pe când se îngâna ziua cu noaptea, Ştefan a chemat Ţara la ultimul lui sfat: – Boieri dumneavoastră, v-am chemat să mă mărturisesc înainte de moarte, să mă spovedesc Ţării. […]. Am moştenit o ţara de ţărani şi vă las o ţară de oşteni […] toată suflarea care ştia să ţină în mâini numai coarnele plugului, ştie azi să ţină în mână şi sabia. Turcul ne-a dorit Moldova un paşalâc al Imperiului Otoman. Leşii (Polonezii) – un voievodat al Ţării Leşeşti. Ungurii – un teritoriu al Ţării Ungureşti. Tătarii – un loc de păşune pentru caii lor. Dar n-au izbutit. Vă las o ţară bine apărată […] Şed acum ca un spin în coasta ţării păgânii cei fără de Dumnezeu. Visul meu era să vă las ţara întreagă şi neştirbită. Căci o ţară, atâta timp cât îşi va avea hotarele ştirbite, va sângera mereu. […] Ca să pot dormi liniştit în mormântul meu, aş vrea să-mi juraţi că nu veţi uita niciodată de ele şi, atunci când va sosi clipă prielnică, veţi face tot posibilul că să le întoarceţi […]. Mulţi ne-au vrut îngenuncheaţi. Mulţi ni s-au dorit ‘eliberatori’ […] dar toţi urmăreau cum să ne facă robii lor […]. Vreau să mor împăcat […]. Ştefan, cu mâinile tremurânde, îşi scoase coroana de pe creştetul încununat de plete cărunte şi o aşeza pe fruntea lui Bogdan. – Nu e o coroană de diamante, e o coroană de spini, fiule! […] Trăim vremuri tulburi. Din toate părţile, fiare gata de pradă se uită cu ochi pohticioşi către biata ţară. Eu şi boierii şi răzeşii mei am făcut tot ce mi-a stat în putinţă şi am aparat-o, pe unde cu cuvântul, pe unde cu sabia, de duşmani. Iar duşmanii ei sunt mai ales vecinii ei, care vor să-şi mărească ţările […] care jinduiesc să va aibă birnici. Toţi ne-ar vrea vasali şi birnici. […] Dacă vreţi ca fiii şi nepoţii voştri să mai vorbească limba noastră strămoşească, să nu o închinaţi străinilor […]. Aceştia, dacă vin, nu se mai duc din ţară. Au să vă treacă la altă credinţă şi au să vă impună să le vorbiţi limba şi jugul vă va fi dublu. […] Şi nu veţi fi stăpâni, ci străini în ţara voastră. […] Şi aş dormi la locul meu de veci împăcat, dacă aş şti că mi-aţi ascultat sfatul. Asta e ultima rugăminte a celuia care v-a fost mai mult decât un domn, v-a fost un părinte”.

Ridică-Te, popor român, la înălţimea înaintaşilor! Fă dreptate, apără-Ţi Neamul şi recâştigă-Ţi Demnitatea şi Independenţa pierdută pentru a lăsa copiilor Tăi o Ţara Liberă şi ÎNTREAGĂ!, iar pe străini, respectă-i tot atâta cât Te respectă ei pe Tine!

Sursa: anonimus.ro

Previziunile si promisiunile lui Nicolae Ceasusecu facute cu prilejul ultimului Congres PCR. Ce spera dictatorul sa se intample in anii 1991-1995. FOTO

in Curiozitati by

O ţară cu peste 8 milioane de salariaţi, investiţii de 1,7 miliarde de lei vechi, 35 de milioane de oi, un produs naţional brut de 1,6 miliarde de lei. Acestea au fost previziunile şi promisiunile lui Ceauşescu pentru cel de-al IX-lea cincinal (1991-1995), făcute cu prilejul ultimului Congres PCR.

Cu o lună înainte de Revoluţia din decembrie 1989, Ceauşescu a adunat la Bucureşti, la cel de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român, peste 3300 de delegaţi. În faţa audienţei, timp de şase ore, Ceauşescu şi-a rostit cel mai lung discurs din carieră: Raport la al IV-lea Congres al PCR.

Dictatorul a vorbit aproape trei ore despre marile realizări din primele cincinale şi alte trei despre ceea ce urma să aibă parte România în al 9 lea cincinal, după 1990.   După visurile măreţe ale dictatorului, în anii 1991-1995 România ar fi urmat să cunoască cea mai mare dezvoltare economică şi socială, iar cincinalul al 9 lea se voia cincinalul de aur, ”faza superioară a Programului de făurire a societăţii socialiste multilaterar dezvoltatate“.

”În cincinalul 1991-1995 se vor asigura dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei naţionale, eliminarea unor contradicţii care au apărut în dezvoltarea diferitelor ramuri şi lichidarea unor rămâneri în urmă, asigurând o asemenea creştere a economiei naţionale care să satisfacă în condiţii tot mai bune necesităţilor economico-sociale de bună aprovizionare şi de export, cerinţă fundamentală a înaintării ferme a României spre noi culmi de progres şi civilizaţie”, spunea dictatorul Ceauşescu la ultimul congres al PCR.

Producţie industrială crescută cu 50% şi finalizarea întregului sistem de irigaţii

agriculturaRealizările promise de Ceauşescu vizau toate domeniile de activitate.”Productia – marfa industriala – urmează să crească cu 30-50%, dar este necesar să avem în vedere că, în cadrul dezbaterilor în partid şi cu întregul popor, s-a subliniat că este necesar să considerăm acest spor ca minim – şi trebuie să acţionăm pentru o creştere mai accentuată(…).

646x528-1

Având în vedere rezervele existente, până în 1995, producţia de lignit şi cărbune trebuie să ajungă la circa 80 milioane tone, iar cea de huilă cocsificabilă la peste 20 de milioane de tone, asigurându-se cel puţin 90% din necesarul de carbune cocsificabil. Va trebui să creasca producţia de metale neferoase, care trebuie să asigure în intregime, necesarul economiei naţionale”, promitea dictatorul.

După promisiunile lui Ceauşescu, până în 1995 ar fi urma să se realizeze irigarea a cel puţin 6 milioane de hectare: ”Este necesar să asiguram înfaptuirea în cele mai bune condiţii a programului de irigaţii şi amenajări funciare, astfel încât până în 1995 să se realizeze irigarea acel puţin 6 milioane de hectare, urmând ca până în anii 2000 să încheiem organizarea întregului sistem naţional de irigatţi, care va ajunge la circa 7-7,5 milioane de hectare teren agricol, din care cel putin 5,5 milioane hectare teren arabil”.

În ceea ce priveşte agricultura, Ceauşescu visa la o recoltă de  cel putin 50 de milioane de tone de cereale pe an, după 1995.Planurile lui Ceauşescu vizau inclusiv creşterea efectivelor de animale. ”În viitorul cincinal vom realiza în intregime obiectivele privind cresterea efectivelor de bovine la cel putin 11 milioane, dintre care 5 milioane vaci cu lapte si la cel putin 30-35 milioane de oi, din care cel putin 30-35 milioane de oi-mame”, spunea Ceauşescu în noiembrie 1989.
Investiţiile măreţe, cifrele astronomice şi previzunile populiste de la ultimul congres al PCR au fost primite cu urale şi aplauze. ”În urmatorul deceniu, se vor realiza investitii de 3.200-3.500 miliarde de lei, din care 1.600-1.700 miliarde de lei in cincinalul al IX-lea.Pe acesta baza se vor crea conditiile ca, în 1995, toate judetele sa realizeze un volum de activitate economica pe locuitor de cel putin 100 mii lei, iar in peste 20 de judete sa se depaseasca 150 mii lei”, mai promitea Ceauşescu în noiembrie 1989 în uralele a peste 3300 de comunişti.

646x528-2

700.000 de apartamente

În discursul său, Ceauşescu a prezentat principalii indicatori ai dezvoltării României în cincinalul al 9 lea. Aceştia prevedeau o Românie cu peste 8 milioane de salariaţi, un produs social în 1995 de peste 3,2 miliarde lei, un venit naţional în 1995 de peste 1,4 miliarde lei şi un produs naţional brut de aproape 1,7 miliarde lei, până în 1995. Din fondul statului ar fi urmat să fie construite până la finalul celui de-al 9 lea cincinal 700.000 de apartamente.

La finalul cincinalului al 9 lea, în România nu vor exista ”bogaţi pe seama exploatării muncii altora”, promitea Ceauşescu în noiembrie 1989. ”Nu putem admite în niciun fel ca în societatea noastră să se ajungă într-o formă sau alta la o concentrare a bogăţiei în mâna câtorva şi la creşterea numărului săracilor. (…) În nici un caz nu se pune problema – şi societatea noastră nu trebuie sa admita – ca raportul intre veniturile mari si mici sa atinga un asemenea nivel incat sa se acumuleze la un pol bogatii si la altul saracii (…)

Unii se întreabă: ce este rău daca o sa avem şi noi şomeri cum există în ţările capitaliste? Asta îmi reaminteşte ce spunea, desigur, în secolul trecut, Caragiale – de ce să nu avem şi noi faliţii nostri? Sigur, o asemenea abordare nu este socialista”, mai spunea Ceauşescu.   Raportul cu planurile de viitor ale conducătorului Ceauşescu a fost prezentat în prima zi a Congresului, desfăşurat la Bucureşti, între 20 şi 24 noiembrie 1989. Între raportarea realizărilor din trecut şi planurile de viitor, discursul de şase ore a fost înterupt de o serie de aplauze care a durat 100 de minute.

Sursa: adevarul.ro

Poveştile triste ale „bunicilor uitaţi de lume” în Apuseni: „Este greu aici pe munte, singur, dacă nu ai ajutor”

in Stiri online by

Nicolae Moişiu şi Salvina Stanc sunt doi bătrânei de 84 de ani şi 80 de ani care locuiesc în vârf de munte, în cătunul Ciocăneşti, comuna Mogoş, din Apuseni. Locuiesc singuri de zeci de ani şi au ajuns aproape la capătul puterilor. Rudele pe care le mai au fie au uitat de ei, fie sunt tot în vârstă şi nu mai pot să îi ajute.

Tanti Salvina şi Nea Niculiţă, cum sunt cunoscuţi cei doi în cătunul de pe munte, stau la circa 1 kilometru unul de altul. Au fiecare câte o locuinţă veche, din lemn, acoperită cu paie, cum numai în Apuseni mai există. Cei doi bătrâni reprezintă o clasă socială pe cale de dispariţie: oamenii munţilor, care s-au născut, trăit şi care, cel mai probabil, vor muri aici.

Femeia a fost căsătorită timp de şapte ani, dar a rămas văduvă de tânără şi de atunci locuieşte singură în bordeiul ei. Bătrânul nu a fost însurat niciodată. Amândoi au trăit din creşterea animalelor şi din agricultura de subzistenţă pe care au putut să o practice pe lângă casă. Nefiind angajaţi niciodată, nu au pensie. Au, în schimb, fiecare un ajutor social în valoare de 100 de lei pe lună pe care îl primesc de la primărie. Cu această sumă de bani trebuie să supravieţuiască o lună întreagă.

Nu au nici rude care să se intereseze de ei şi să îi mai viziteze din când în când. Femeia mai are un frate care are aproape aceeaşi vârstă ca ea, iar bătrânul doar nişte nepoţi care au ”uitat” de el.   Lemnele şi petrolul, nevoile imediate pentru iarnă   Tanti Salvina mai poate avea grijă de doar 8 găini. Mai ţine pe lângă casă câteva pisici şi doi câini, pentru pază.

Nea Niculiţă mai are 11 oi, dar face cu greu faţă nevoilor de îngrijire a acestora. Cei doi mai au vecini, însă aceştia locuiesc la distanţe cuprinse între 500 de metri şi 1 kilometru. În cătunul Ciocăneşti mai sunt 10 case, în timp ce satul de care aparţin, Valea Barnii, este ceva mai mare având circa 60 de locuitori. Nevoile imediate ale celor doi bătrâni sunt lemnele şi petrolul. Au nevoie de lemne pentru a se încălzi pe perioada iernii şi de petrol pentru a avea lumină la lămpi.

Curentul electric a fost şi este în continuare un lux mult prea mare pentru aceştia. Salvina Stanc şi Nicolae Moişiu vor pleca dintre noi, foarte probabil, fără să aibă energie electrică acasă. Au trăit toată viaţă doar la lumina lămpii, s-au obişnuit cu acest lucru şi nu vor mai mult din acest punct de vedere. ”Dacă nu reuşesc să aduc ceva lemne nu ştiu ce o să fac la iarnă. Este greu aici pe munte, singur, dacă nu ai ajutor. Am cerut la primărie, da nu ştiu dacă o să dea. Nu îmi trăbă multe, câteva acolo ca să pot trece iarna”, spune tanti Salvina.

Nea Niculiţă este printre ultimii oameni din Apuseni care extrage mierea albinelor cu ajutorul stupilor primitivi. Are acasă cinci stupi realizaţi din tufe împletite şi lipiţi cu pământ. Astfel de stupi erau folosiţi încă de pe vremea dacilor. ”Nu mai au producţia care o aveam altădată. Cam 4 kile de miere pot să iau în fiecare an”, spune bătrânul din Apuseni. Şi pentru acesta lemnele sunt cel mai preţios lucru în această perioadă. ”Până acum mai mergeam şi aduceam singur, da am îmbătrânit şi nu mai pot să merg la pădure. Nu ştiu ce o să fac la iarnă”, afirmă acesta.

Un prim pas în sprijinirea celor doi bătrâni a fost făcut de un tânăr inimos din Abrud. Ion Crişan (0751090884), împreună cu Olga Narcisa şi Gabriela Pop, l-au dus celor doi pachete cu alimente. Comuna Mogoş în ansamblu este una dintre cele mai sărace din România. Are o populaţie de aproximativ 700 de locuitori, majoritar îmbătrânită, care locuieşte la o altitudine de peste 800 de metri, pe dealuri, vârfuri muntoase şi în depresiuni formate de văile din zonă.

Comuna are 21 de sate împrăştiate pe o suprafaţă de 81 de kilometri pătraţi. Cel mai facil acces este din drumul naţional 74, în zona oraşului Abrud, prin comuna Bucium, pe un drum judeţean asfaltat până în satul Mogoş. Distanţa este de aproximativ 40 de kilometri. Din centrul comunei Mogoş, se mai parcurge un drum de circa 3 kilometri pe un drum pietruit până la intrarea pe Valea Barnii unde se află cătunul Ciocăneşti.

Sursa: adevarul.ro

Foto: adevarul.ro

Pomul care creşte într-un an cât alţii în zece, „VEDETĂ” în înființarea unei noi afaceri de succes în agricultură

in Agronomie by

Venitul de 30.000 de euro la hectar pe care îl promite cultura de Paulownia a făcut ca acest copac să devină o adevărată vedetă când vine vorba despre înființarea unei noi afaceri în agricultură relateaza agrointel.ro.

Agrointeligența și-a propus să afle cum se poate obține acest câștig frumos cultivând Paulownia în România așa că a stat de vorbă cu românul care a înființat prima plantație la noi în țară și care anul acesta va face prima recoltă de lemn de la această cultură.

În 2011, Paul Basoc a înființat la Bistrița prima afacere cu Paulownia din România. ”Pot să spun că am adus Paulownia la noi în țară ca și cultură agricolă, ca și plantă energetică. Această specie exista la noi încă din  1973, însă doar cu întrebuințări ornamentale, nicidecum pentru producția de biomasă sau cherestea”, explică proprietarul afacerii Paulownia Online.

El recunoaște că notorietatea plantei a fost cel mai mare dușman al plantațiilor de Paulownia în România. ”Eu văzusem deja exploatații mari în Germania, Ungaria sau în Spania – țara cu cele mai mari suprafațe din UE. La noi lumea a fost mai reticentă la început. E de înțeles: există 28 de soiuri de Paulownia, iar cele care existau la noi nu se pretau la exploatații agricole pe suprafețe extinse”, explică Basoc. De altfel, bistrițeanul și-a înființat propria pepinieră cu laborator și, în funcție de zona în care se înființează plantația, comercializează soiul care se pretează la condițiile de acolo. ”Aceasta este cea mai mare greșeală pe care mulți au făcut-o. Au cumpărat material săditor la întâmplare, fără a lua în calcul specificitatea poziționării suprafeței pe care se face plantarea”, explică antreprenorul care a înființat deja peste 800 de hectare de Paulownia în toată România. Cea mai mare suprafață – 50 de hectare este acum în lucru, secondată de investiția făcută la o fermă arădeană unde a executat plantarea pe 22 de hectare.

Ce soiuri ”merg” în România

”În țara noastră se adaptează cel mai bine din punct de vedere climatic și al solului urmatoarele specii: Paulownia tomentosa, Paulownia Shang tong și Paulownia elongata, Paulownia arctic, Paulownia fortunei”, este recomandarea specialistului de la Paulownia Online. O altă recomandare este legată de pH-ul solului unde se face plantarea și care trebuie să fie între 4,5 și 7.

Materialul săditor – mai ieftin pentru plantarea de primăvară.

Înființarea unui hectar de plantație de Paulownia reprezintă o investiție în sine, iar secretul pentru a avea cheltuieli minime este de a opta pentru plantarea de primăvară – în lunile aprilie, mai, iunie, cel tâziu începutul lui iulie. ”Plantația poate fi înființată primăvara sau toamna, fără diferențe pentru viabilitatea culturii, însă cu o diferență în însă costul materialului săditor – mai ieftin la început de an, când se pot pune plăntuțe de 20 de centimetri, în timp ce toamna plantăm material deja lemnificat – ca niște butași. Din acest motiv, costul nostru de a produce materialul pentru primăvară este mai mic, iar prețul pentru înființarea unui hectar de Paulownia este de 1.500 de euro. Toamna, prețul pentru aceeași lucrare este de 2.900 de euro”, explică Paul Basoc diferența de preț în funcție de sezonul de plantare.

600 de puieți pe un hectar

Pe un hectar de teren agricol se plantează 600 de bucăți de răsad pentru arborii cultivați pentru cherestea, iar manopera de plantare este gratuită. ”Preferăm să asigurăm noi plantarea pentru că oferim și asigurare pentru primul an. Fiecare răsad care nu prinde este înlocuit pe cheltuiala noastră, așa că este și interesul firmei să meargă totul bine”, explică Basoc care menționează că suprafața minimă pe care firma sa execută plantări este de jumătate de hectar.

Irigarea plantației este esențială

Odată plantat, arborele Paulownia crește văzând cu ochii. Aproape la propriu. Încă din primul an, plăntuța de 20-30 de centimentri atinge înălțimea medie de 3 metri. În cazuri fericite, precum cel al unui fermier din Dolj, planta a atins 3,8 metri în doar 6 luni. ”Întreținerea plantației este esențială. Prin intermediul pozelor trimise de clienți, noi monitorizăm lunar cultura. Se fac și lucrări de întreținere, cu costul rezonabile. Astfel, Paulownia are nevoie de fertilizare – costă 200-300 de lei/an, de două prășiri pe an și de toaletare aproape lunară a arborilor. Totodată, irigarea este esențială, iar noi punem la dispoziția clienților un sistem inovator al cărui cost se ridică la 600 de euro/ha și pe care îl montăm gratuit când înființăm cultura”, explică Paul Basoc care sunt lucrările agricole ce trebuie făcute pe o exploatație de arbori Paulownia.

Recoltare după anul 4 de la înființarea exploatației

Vorbind de valorificarea culturii de Paulownia, Paul Basoc spune că totul depinde de tipul de exploatație pentru care s-a optat. Astfel, arborele poate fi cultivat în scop ornamental, pentru apicultură, pentru biomasă sau pentru cherestea. Recunoaște că la noi în țară, majoritatea clienților săi au optat pentru ultima variantă, cea care le asigură și cel mai mare profit. ”Recoltarea lemnului se face, în medie, în anul 4 sau 5 de la înființarea exploatației, când diametrul arborelui atinge 18 centimentri. În cele mai nefericite cazuri, recoltarea se face cel târziu în al 9-lea an”, explică antreprenorul care încheie contracte de preluare a lemnului de la cultivatori. Se obține o medie de 0,5 metri cubi de la un arbore, iar prețul oferit este de 100 de euro/metru cub de lemn. ”La un calcul simplu, din 600 de arbori, se recoltează 300 de metri cubi, adică cei 30.000 de euro venitul de care vorbește toată lumea”, garantează bistrițeanul. El spune că anul acesta va aduce o premieră importantă pe piața lemnului din România: prima cultură înființată de el va fi recoltată în zona Aradului, lucrare ce se efectua în toamnă și care, spune el, va fi momentul de turnură pentru cultura de Paulownia în România. ”Lumea va vedea că recolta e reală, câștigul la fel. Până acum nu aveam cum să avem exploatații recoltate dacă noi am adus varietățile de Paulownia pentur producția de cherestea abia în 2011”, subliniază Paul Basoc.

Sursa: andreiturcu.info

 

AFACERE PROFITABILĂ! Primești de la stat peste jumătate de milion de euro pentru 42 de hectare cultivate. Povestea fermierului care de 14 ani de când face agricultură nu a renunțat niciodată la cultura de tomate

in Agronomie by

Fermierul din localitatea Scânteia și-a ales o plantă care aduce beneficii mari și o cultivă pe  42 de hectare. Cu roșii în câmp, inginerul Ion Loagăr poate spune că a avut norocul de partea lui. Din subvenția încasată de la APIA – doar sprijinul cuplat 13.669,8726 euro/ha va  cumpăra utilajele și echipamentele pe care și le dorea.

Inginerul Ion Loagăr, împreună cu fiul său, Daniel, lucrează 600 de hectare în cadrul fermei Tehnoplant, situată la circa 15 km de municipiul Slobozia. La  ferma de la Scânteia familia Loagăr alocă anual o suprafață însemnată culturii de legume precum: tomate, castraveți și ardei.

Anul trecut fermierul Ion Loagăr a ales să cultive 42 de hectare de tomate în câmp pentru industrializare, cultură care îi aduce anul acesta o subvenție de mai bine de jumătate de euro.

Avem 600 de hectare pe care le cultivă în ferma noastră, în special cu rapiță, grâu, porumb și floarea soarelui. Aproximativ 30% din suprafața fermei se cultivă anual cu legume. Nu am renunțat la cultura de legume în primul rând că aceasta este cultura că care am început agricultură acum 14 ani.

Am pornit la drum cu câteva hectare de legume și am mărit suprafața pe măsură ce ferma s-a dezvoltat. Întreaga suprafață pe care o lucrăm este irigată. Avem sistem de irigare prin aspersie pentru cultura mare și irigare prin picurare pentru legumicultură.

Pentru anul acesta am cultivat 100 de hectare de grâu, floarea-soarelui 100 de hectare, rapiță 150 de hectare și 120 de hectare cu porumb. Pentru legume ne-a rămas o suprafață de 130 de hectare cultivate cu ardei, castraveți și tomate”, a spus pentru Agrointeligența inginerul Ion Loagăr.

De 14 ani de când face agricultură nu a renunțat niciodată la cultura de tomate.

Sursa: infoalert.ro

Doi tineri fermieri au dat LOVITURA IN AFACERI! Cum au computerizat si revolutionat agricultura si cati bani au economisit doi tineri din Dolj

in Agronomie by

Ba, mai mult, angajaţii muncesc tot timpul de parcă patronii ar fi în spatele lor. Ca urmare, într-o singura lună, ingenioşii olteni au economisit cât să-şi ridice o vilă cu etaj, la cheie.

– In primul an de dezvoltare am redus cam 23% din consumul de combustibil. Putem sa vede si tractoarele in timp real

– Cu galben este solul, este  terenul care a fost mai bine cultivat, iar cu rosu sunt in zonele mai rele.

Mihai si Stefan Stanescu sunt doi verisori care au computerizat si revolutionat agricultura.

Mihai Stanescu – student –  merge pe orice dispozitiv, latpop, tableta, telefon  si prin aeasta apliocatie el poate accesa sa isi montorizeze ferma si mangementul in timp real.

Aplicatia creata de ei, unica in Romania, i-a ajutat sa transforme pierderile in castig. Mai exact, intr-un singur an, au reusit sa puna la ciorap 70 de mii de euro, doar prin monitorizarea permanenta a angajatilor.

De cand si-au trimis spionii in aer, lucratorii au muncit mai cu spor, iar furturile au disparut ca prin minune.

-Sunteti mult mai atent monitorizati acuma. Mai usor si pt noi. De ce mai usor. Cel putin nu mai suntem stresati, eu ma simt un om prea linistit.

Doar cine nu se simte cu musca pe caciula nu are de ce sa fie deranjat ca drona ii sufla-n ceafa, la fiecare pas. Si utilajele sunt atent monitorizate, cu ajutorul unui dispozitiv GPS.

Aplicatia este simpla, usor de utilizat, iar costul unui astfel de soft este cat salariul unui angajat pe luna. Unde mai pui ca patronii pot sta picior peste picior, in sufragerie, in timp ce vad ce fac angajatii lor.

Pentru ca gaselnita lor a dat roade, cei doi tineri fermieri vor sa vand acest soft si in straintate.

Sursa: stirilekanald.ro

Reducere de TVA în sectorul agricol

in Evenimente/Politic/Stiri online by

Premierul Dacian Cioloș a anunțat că TVA-ul pentru serviciile agricole, seminţe, pesticide şi îngrăşăminte scade de la 20% la 9%, urmând ca activitatea prețurilor să fie monitorizată și de asemeni, așteaptă ca reducerea de TVA să scoată de la „negru” anumite prestaţii, în agricultură.

„TVA-ul pentru lucrări agricole, pentru livrarea unor in-put-uri necesare pentru producţia agricolă, cum ar fi seminţe, îngrăşăminte, pesticide şi alte produse necesare însămânţării sau cultivării plantelor în agricultură, dar şi pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor agricole şi întreţinerii lucrărilor agricole(…) scade de la 20 la 9%”, a anunţat Dacian Cioloş, în cadrul şedinţei Executivului de marți.

Prin reducerea taxei, premierul dorește să favorizeze printre altele și productivitatea agricolă, stimularea persoanelor care desfășoară activități în domeniul agricol și eliminarea activităților ilegale din agricultură, factori importanți care contribuie la sustenabilitatea sectorului agricol, în vederea atingerii obiectivelor asumate de România prin Tratatul de Aderare UE.

De asemeni, Dacian Cioloș a cerut ministrului Agriculturii şi celui de Finanţe să monitorizeze evoluţia preţurilor în urma adoptării reducerii TVA şi să facă public rezultatul. Reducerea de TVA urmează să intre în vigoare de la 1 august 2016.

Mesajul fermierului englez către cel român dupa BREXIT! ”Bravo, fermier român, ai rupt gura târgului!”

in Extern by

Dragă colega,

Am înțeles că ai aflat și tu că noi, fermierii englezi am votat în majoritate pentru ieșirea din UE. Știrea e deci că vom avea piața agro-alimentară protejată și că, da, în schimb nu vom mai avea subvenții. Dar nici tu fermier român, nu ți-ai luat subvențiile pe anul acesta, deși le ai pe cele mai mici. Adică ai dezavantajul principal de a fi în afara UE, tu fiind înauntru? Tare!

Iată ce se face într-un studio porno pentru mărirea penisului. O cale…
Iată ce se face într-un studio porno pentru mărirea penisului. O cale…
Scula soțului meu a devenit de 27 cm lungime și 5 cm grosime după…
Scula soțului meu a devenit de 27 cm lungime și 5 cm grosime după…
Produsul care-ți face penisul să reziste 3 ore! Îl poți cumpăra din magazin…
Produsul care-ți face penisul să reziste 3 ore! Îl poți cumpăra din magazin…
Produsul care-ți face penisul să reziste 3 ore! Îl poți cumpăra din magazin…
Produsul care-ți face penisul să reziste 3 ore! Îl poți cumpăra din magazin…
Băutura mărește penisul cu 5 cm/ lună, rețetă simplă: o lingură de miere, 1 ou
Băutura mărește penisul cu 5 cm/ lună, rețetă simplă: o lingură de miere, 1 ou
Secretul actorilor porno cu ”scule” mari e dezvăluit. Majoritatea lor…
Secretul actorilor porno cu ”scule” mari e dezvăluit. Majoritatea lor…

Și ai toate dezavantajele de a fi înauntru? Cum ar fi importuri ieftine care să te sufoce? Fără glifosat și neonicotinoide? Cu tot felul de deștepți care te învață că dacă îți aperi piața internă, ești ne-european? Bravo, fermier român, ai rupt gura târgului!

Să înțeleg că ești într-o situație ciudată: cu un picior ești în gheață și cu altul în foc, și pe medie ar trebui să te simți bine, nu? Adică culegi toate dezavantajele de peste tot: și de a fi în UE și de a fi în afara UE! Și nici nu ai voie să te aperi, nu? Că brusc devii împotriva economiei de piață! Păi noi, acum în afara UE vă vom arăta ce înseamnă economia de piață, căci noi, englezii am inventat-o!  CITESTE MAI MULT PE FRIP.RO

Doi tineri din Germania se imbogatesc cultivand pământul lăsat pârloagă de români.

in Agronomie by

Și-au frecat palmele când au văzut cât de ieftin este pământul agricol din România. Au luat în arendă 1.000 ha în Suceava şi de patru ani fac agricultură performantă. Michael şi Bertram au doar 31 de ani, au studii agronomice, iar în Germania n-ar fi avut nicio şansă să devină atât de uşor fermieri de succes.

Doi tineri din Germania, Michael Liebscher şi Bertram Vogt, ambii în vârstă de 31 de ani, demonstrează de aproape patru ani că se poate scoate profituri deloc de neglijat din agricultură şi tocmai pe mai multe terenuri din zona municipiului Fălticeni (judeţul Suceava), terenuri lăsate pârloagă de localnici.

Cei doi nemţi, din regiunea Hanovra, absolvenţi de studii superioare în agronomie în Germania, au investit în România şi au luat arendă aproape 1.000 de hectare de teren agricol, întinse pe raza a cinci comune: Horodniceni, Cornu Luncii, Baia, Rădăşeni şi Fântâna Mare.

O firmă de pază le păzeşte câmpurile patrulând cu ATV-urile

Au investit aici pentru că preţul era destul de mic, mai ales că terenurile erau abandonate de proprietarii de drept.

Toate bune şi frumoase, numai că la scurt timp au trebuit să se confrunte şi cu hoţii de produse agricole, care le produceau pagube din ce în ce mai serioase.

Aşa se face că nemţii au încheiat contract cu o firmă de pază şi protecţie, iar terenurile le sunt păzite acum de agenţi care patrulează fie pe jos, fie în maşini ori ATV-uri, fie supreveghează câmpurile cu recolte din puncte de observaţie înalte de aproape 8 metri.

„Acum trei ani am fost afectaţi de furturi undeva la 20% din producţie, acum le-am redus spre zero. Dacă cineva intră cu căruţa în porumb, problema nu sunt cele câteva kile din căruţă, problema este ce strică agregatul în ogor. Asta e cea mai mare problemă, paguba de la căruţă e de zece ori mai mare decât cantitatea ce a fost furată”, explică Michael Liebscher. Drept dovadă, au avut un singur furt în aceste an, şi acesta prins în flagrant de agenţii de pază.

Agent-de-pază-în-agricultură

Chiar şi-n secetă, afacerea merge bine

Sătenii din comunele în care nemţii îţi au ogoarele spun că nici pe timpul CAP-urilor nu era aşa pază şi sunt bucuroşi că prezenţa „sperietorilor” cu baston îi ţine deoparte pe hoţi de terenurile învecinate.

Contractul cu firma de pază le scoate din buzunarul nemţilor în jur de 40.000 de euro pe un sezon agricol, însă Michael Liebscher şi Bertram Vogt susţin că au în continuare profit.

„La sfeclă acum încă suntem în curs de recoltare. La seceta care a fost, avem o producţie mai mică cu 20-25% decât anul trecut şi sper să ajungem la 30 de tone la hectar. La porumb e aceeaşi problemă, nu a plouat toată vara şi dacă ajungem la 5 tone la hectar deja suntem foarte mulţumiţi”, a mai declarat Michael Liebscher.

În anii precedenţi, producţiile au fost mult mai bune: porumb – 7 tone la hectar, sfeclă de zahăr – 40 de tone la hectar, grâu – peste 4 tone la hectar.

România, un El Dorado. În Germania nu mai există un metru pătrat liber

Cei doi nemţi au vrut iniţial să facă afaceri în Transilvania, înregistrându-şi societatea LV Agro Prodexim, cu sediul în Cluj. Nu au găsit însă terenuri suficiente, iar un conaţional de-al lor, stabilit la Piatra Neamţ, le-a sugerat să îşi încerce norocul în judeţul Suceava. Aşa au ajuns în zona Fălticeni, unde au luat legătura cu primarul de atunci al comunei.

Cum nu ştiau deloc limba română, discuţiile au fost intermediate de un profesor de germană de la un colegiu din Fălticeni. În 2009 au lucrat 300 de hectare, în 2010 au cultivat circa 600, iar 2011, 850 de hectare, iar acum au aproape 1000 de hectare.

„În Germania nu există teren liber, fiecare metru pătrat e ocupat, sunt mulţi fermieri dar nu prea găsesc teren. La noi, 99% din teren este lucrat exclusiv mecanizat”, explică Michael, care vorbeşte destul de bine româneşte, scrie agrointel.ro.

Michael Liebscher şi Bertram Vogt sunt necăsătoriţi şi au închiriat un apartament în Fălticeni, şi mai toată ziua stau la muncă. Nici în concendiu nu pleacă împreună, unul dintre ei fiind tot timpul pe ogoarele pe care şi-au construit afacerea. Sunt pasionaţi de schi şi obişnuiesc deseori iarna să meargă la pârtia din Gura Humorului.

Agricultura. Meşteşugurile persane

in Istorie by

Agricultura. Meşteşugurile persane

Resursele economice care au alimentat colosalul edificiu politic şi social al Imperiului persan au cunoscut o evoluţie firească de-a lungul celor patru perioade istorice, – ahemenidă (550-331 î.e.n.), elenistică seleucidă (331-250 î.e.n.), arsacidă (360 î.e.n. – 224 e.n.) şi sassanidă (224-651).

Baza economiei o constituia agricultura, marea proprietate agrară lucrată de ţăranii legaţi de pământ şi (mai puţin) de sclavii prizonieri de război. Mica proprietate agrară s-a păstrat mai ales în provincia Fars – regiunea de origine a dinastiei Ahemenide, – dar şi aici în proporţie redusă. Se produceau cu precădere orz şi grâu, se cultivau măslinul şi viţa de vie, se practica pe scară largă apicultura, se creşteau vaci, capre, oi şi animale de povară (cai, asini şi catâri). Sub ahemenizi s-a realizat pentru prima dată o irigaţie a terenurilor prin canalizare şi, probabil (ca în Grecia timpului), o asanare a terenurilor mlăştinoase.

În timpul dinastiei seleucide a luat o mare dezvoltare cultura multor specii de plante; multe au trecut în această epocă din Iran în Europa meridională (bumbacul, lămâiul, măslinul, curmalul, smochinul, pepenele galben). Acum s-a dezvoltat şi tehnica agrară; au început să se practice trei asolamente anuale de cultură, au apărut noi procedee de irigaţie şi noi metode de cultivare a viţei de vie. Marile proprietăţi (ale coroanei, ale templelor, ale nobililor) au fost fracţionate spre a fi distribuite oraşelor sau coloniile militare. Ca urmare, mulţi ţărani legaţi de pământ au devenit arendaşi, iar cei de pe pământurile dăruite oraşelor au devenit ţărani liberi: aceasta a fost marea operă politică şi socială a epocii seleucide.

Dar sub dinastiile parţilor, în perioada Arsacizilor, au apărut din nou marile latifundii. Mica proprietate a dispărut încetul cu încetul, ţăranii şi-au pierdut libertatea, devenind tot mai oprimaţi de marii proprietari. Se notează acum progrese în zootehnie, nu însă şi în tehnica agricolă. Este perioada când din China s-au adus piersicul, caisul şi viermele de mătase; iar din India, trestia de zahăr.

Şi în epoca sassanidă baza economiei a continuat să rămână agricultura. Nu s-a înregistrat însă acum decât o agravare a situaţiei ţăranului. Trecerea spre modul feudal de producţie devine tot mai evidentă: pe proprietatea nobilului domină sistemul economiei închise, ţăranul produce tot necesarul consumului pentru stăpânul său, de la grâu, carne şi untdelemn, până la vin şi fructe.

Meşteşugurile au început să ia o dezvoltare la oraşe încă din epoca ahemenizilor; pe marile moşii însă producţia artizanală încredinţată servilor a continuat. Latifundiile îşi aveau propriii lor meşteşugari (dulgheri, tâmplari, fierari, ţesători, morari, etc.). Meşteşugarii din oraşe lucrau, de pildă articole de îmbrăcăminte, dar şi bijuterii şi veselă, de bronz, argint şi aur. Progresul artizanatului era asigurat de marile rezerve de materii prime, obţinute şi din import, de care dispunea imperiul. Lemnul era adus în special din Asia Mică, Liban şi India; iar metalele (arama, fierul, aurul), din Cipru şi Palestina, din Liban şi Asia Mică, din zonele nordice ale Mesopotamiei sau din regiunea Caucazului meridional. Carierele din munţii Elamului furnizau cantităţi suficiente de marmură pentru construcţia palatelor regale. Minele din Khorassan erau bogate în pietre semipreţioase, în special turcoază şi cornalină.

În timpul dinastiei Seleucide, olarii, ţesătorii, incizorii şi cizelatorii şi-au intensificat şi şi-au perfecţionat producţia. Alte meşteşuguri s-au perfecţionat sub dinastia Arsacidă, pielăria, producţia de arme şi a obiectelor de sticlă. În epoca sassanidă statul nu se îngrijea numai de propriile sale ateliere, ci exercita un control sever şi asupra atelierelor particulare – care produceau articole necesare în primul rând curţii, armatei şi administraţiei, – stabilind preţurile produselor şi salariile lucrătorilor. De remarcat faptul că în aceeaşi epocă sassanidă au început să se constituie anumite corporaţii de meşteşugari, – un fenomen care, prin intermediul arabilor, se va transmite Europei medievale.

Ecosisteme antropice

in Agronomie/Biologie by

Ecosistemul agricol

Conceptul de ecosistem agricol sau agroecosistem, a fost elaborat acum patru decenii (după 1965), ca urmare a aplicării studiului sistemic din ecologie în fenomenele din agricultură (W. Tischler, 1965; E.P.Odum, 1971; M.J. Müller, 1976; I. Puia, V. Soran, 1987).
Ecosistemele agricole constituie unităţi funcţionale ale biosferei create de om cu scopul obţinerii de producţii agricole.

Întrucât, în majoritatea ecosistemelor agricole, productivitatea se realizează printr-un cadru natural, în interdependenţă cu factorii de mediu, se poate afirma că sistemele biologice ce au ca scop realizarea de produse agricole se numesc sisteme agricole sau ecosisteme agricole.

Ecosistemele agricole prezintă însuşiri specifice:

1. sunt create de om şi existenţa lor depinde de acesta;

2. structura şi funcţiile ecosistemelor agricole sunt dirijate de om pentru obţinerea unei cantităţi maxime de biomasă necesară societăţii umane;

3. omul imprimă agroecosistemului o structură trofică de o diversitate mai mică şi un circuit de substanţă şi energie schimbat sub aspectul intensificării sau al inhibării unor procese;

4. analiza sistemică a ecosistemelor evidenţiază faptul că cele naturale sunt autoreglabile, iar cele agricole sunt reglate antropic.

Biotopul şi biocenoza agricolă

Biotopul agricol este reprezentat de totalitatea terenurilor cultivate şi a pajiştilor create de om sau apărute în urma activităţilor sale, care corespund într-o măsură cât mai mare cerinţelor biologice ale plantelor de cultură sau animalelor domestice.

Biotopul agricol ocupă cele mai bune terenuri, extinzându-se pe cca 30% din suprafaţa uscatului, din care 1/3 revine culturilor agricole şi circa 2/3 pajiştilor.
Se apreciază că numai 7% din biotopurile terestre au toate caracteristicile potrivite pentru agricultură (G.W. Cox şi M.D. Atkins, 1979). Rezultă că agricultura foloseşte în prezent cele mai potrivite biotopuri dezvoltării sale.

Biocenoza agricolă este alcătuită din totalitatea organismelor vii dintr-un ecosistem agricol
Este impusă în cea mai mare parte de om în funcţie de scopul pe care-l urmăreşte.

Într-un biotop agricol omul cultivă o anumită specie de plante sau creşte o anumită specie de animale domestice. În activitatea sa practică, omul încearcă să elimine din biocenoza agricolă acei componenţi ce nu sunt doriţi, care ar putea concura sau chiar consuma plantele sau animalele utile lui. Astfel, structura şi compoziţia biocenozelor agricole sunt mai simple decât în biocenozele naturale.

Spre deosebire de ecosistemele naturale, cele agricole sunt mai uşor de delimitat topografic.
Biocenozele ecosistemelor agricole se deosebesc de cele ale ecosistemelor naturale în primul rând prin originea speciilor ce le compun.

Ecosistemele naturale sunt alcătuite din specii autohtone, proprii zonei biogeografice respective, în timp ce cele agricole sunt formate de regulă dintr-o singură specie, care este străină de acea zonă.
Datorită reducerii numărului de specii şi a originii lor (de multe ori din regiunile mai calde decât în care se cultivă) este necesară crearea unor biotopuri agricole specifice.

Prin aplicarea diverselor tehnologii, biotopul agricol este menţinut într-o stare asemănătoare cu aceea a stadiului de pionierat, ce se caracterizează printr-un număr redus de specii colonizatoare, producţia relativ redusă de substanţă organică, lanţuri trofice scurte şi număr redus de organisme detritivore.
Astfel, există tendinţa de creştere a vitezei schimbărilor spre o stare de echilibru (maturitate), ceea ce înseamnă o instabilitate a stadiului de pionierat.

Biocenozele agricole sunt mai uşor supuse invaziilor, mai uşor distruse decât biocenozele naturale.
Pe de altă parte, constituirea biocenozelor agricole este determinată mai mult de cerinţele economice şi mai puţin de normele ecologice, având ca rezultat scindarea biocenozei în niveluri trofice independente, cu intreruperea ciclurilor biogeochimice ce trebuie menţinute artificial de om, cu cheltuieli ridicate de energie.

În ecosistemele agricole, ca şi în cele naturale, funcţionează cele 3 fluxuri fundamentale: de energie, de substanţă şi de informaţie, dar mult influenţate de către om.

Fluxul de energie a fost intensificat prin introducerea energiei combustibililor fosili, a celei nucleare şi a electricităţii, mărind considerabil productivitatea, dar şi emisiile de poluanţi.
Fluxul de substanţă a fost amplificat prin utilizarea de îngrăşăminte şi pesticide;
Fluxul informaţional a fost îmbunătăţit prin cantitatea de informaţii datorată progresului ştiinţei şi tehnicii actuale.

Comparând ecosistemele agricole cu cele naturale mature se sesizează câteva deosebiri esenţiale:

– lanţurile trofice sunt scurte în ecosistemele agricole şi lungi, complexe în ecosistemele naturale;

– stratificarea este slabă în ecosistemele agricole şi pronunţată în ecosistemele naturale;

– diversitatea de specii este foarte mică în ecosistemele agricole şi foarte mare în ecosistemele naturale;

– mecanismele de reglare a populaţiilor sunt antropice în ecosistemele agricole şi biologice în ecosistemele naturale;

– stabilitatea în ecosistemele agricole este controlată de om, iar în ecosistemele naturale este homeostată;

– recolta potenţială pentru om în ecosistemele agricole este ridicată, iar în ecosistemele naturale este scăzută;

Dacă am compara ecosistemele agricole cu cele naturale tinere, aceste deosebiri s-ar diminua considerabil, evidenţiindu-se asemănarea dintre acestea.

Impozitul pe porci, stupi, vaci sau gaini intrat in vigoare!

in Agronomie by

Noul Cod Fiscal a introdus impozitul pe porci, vaci sau gaini. Legea este intrata in vigoare.

* Au depus declaraţii 85 la sută dintre fermierii mici care ar fi trebuit să o facă * Au plătit, însă, doar puţin mai mult de jumătate * Începutul e bun, sunt de părere Finanţele


Primul an de plată a impozitului pe venit agricol, adică 2013, n-a fost din cale afară de strict. Începând din 2014, însă, cam toată lumea va trebui să-şi facă declaraţiile la timp şi să plătească aşa cum o cer Finanţele.

Vă oferim astăzi un scurt ghid care conţine culturile impozitate, suprafeţele şi normele anuale de venit, pe categorii. De aici, vă puteţi calcula singuri datoria către stat.

De asemenea, vă prezentăm situaţia primului an de impozitare: din vreo 10.000 de gălăţeni care ar fi trebui să-şi depună declaraţii, au făcut-o aproape 9.000, dar numai puţin peste 6.000 şi-au şi achitat datoria către stat. Chiar şi aşa, s-au strâns milioane bune la buget.

În 2013, doar jumătate dintre ţărani au plătit

În medie, un ţăran din doi care ar fi trebuit să plătească impozitul pe venit agricol aferent anului trecut a şi venit, până la acest moment, cu banii jos, la oraş, să achite. Totuşi, conducerea instituţiei apreciază că începutul este unul promiţător, dat fiind faptul că 2013 a fost primul an în care s-a plătit acest impozit, iar procedura era una complexă, vizând depunere de declaraţii şi plată. Asta, în condiţiile în care ţăranul gălăţean, stăpân doar peste vreo câteva animale domestice şi hectare de teren, are şi altele mai bune de făcut decât să bată drumul până la oraş numai ca să plătească între câteva zeci de lei şi câteva sute de lei la Finanţe.

S-a recuperat în a doua jumătate a anului

Oricum ar fi, Galaţiul se numără acum printre judeţele cu un grad bun de colectare. În vară, nu stăteam nici pe departe atât de bine la gradul de depunere a declaraţiilor de venit agricol, în condiţiile în care, la nivel naţional, situaţia era una de-a dreptul dezastruoasă. Mai exact, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), până în iulie ar fi trebuit să-şi depună declaraţiile circa 600.000 de fermieri care lucrau pământul sau creşteau animale, persoane fizice fiind. O făcuseră, de fapt, doar 121.000 de fermieri, adică mult mai puţin de un sfert. Galaţiul ocupa, la acel moment, o poziţie de pluton. Primele judeţe, din punct de vedere al numărului de declaraţii de venit agricol depuse erau: Bihor (8.159 declaraţii), Mureş (7.544 declaraţii) şi Arad (7.449 declaraţii). Ultimele în top erau Buzău (284 declaraţii), Bucureşti (87 de declaraţii) şi Ilfov (15 declaraţii). Galaţiul înregistra, la acel moment, 2.197 de declaraţii şi se situa cam la acelaşi nivel cu Gorjul şi Brăila.

Trei sferturi au depus declaraţii

Direcţia Generală Regională Fiscală Galaţi ne-a informat că pentru a stabili câţi ţărani gălăţeni aveau de plătit impozit pe venitul agricol, a solicitat ajutor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Din datele legate de solicitanţii de subvenţii, a reieşit că au ce declara spre impozitare nu mai puţin de 10.536 de gălăţeni cu activităţi de producţie în agricultură. Efectiv, au depus declaraţii 8.965 de persoane, adică circa 85 la sută din total. La plată nu s-au îngrămădit încă toţi. Mai exact, potrivit DGRF Galaţi, şi-au achitat obligaţiile către stat în ceea ce priveşte normele de venit agricol 6.029 de fermieri. Alte judeţene raportau, în vară, faptul că fermierii au boicotat impozitul şi au ales să nu declare nimic, să nu confirme datele pe care Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) şi să nu plătească.

Ban cu ban se fac milioanele la buget

Unul dintre argumentele prezentate de guvernanţi, la introducerea acestui impozit, a fost că efortul pe care îl va face ţăranul ca să plătească noua dare va fi mic, dar bugetul va strânge sume considerabile, la final, din această sursă. Cel puţin cu cea de-a doua parte, putem fi de acord. DGRF Galaţi informează că cei 6.029 de fermieri care şi-au achitat obligaţiile au plătit către stat nu mai puţin de 4.493.785 lei. Estimativ, la nivel de ţară, suma colectată în 2014 ar putea sări, deci, cu mult peste 100.000.000 lei, bani care ar ajuta mult agricultura, dacă ar fi folosiţi aşa cum trebuie.

Cine şi cât datorează

* Suprafeţele impozitate, culturile vizate şi normele de venit
Plătesc impozit pe venit agricol persoanele fizice care au explotaţii ceva mai răsărite. Mai exact, se plăteşte 16 la sută din norma de venit, la hectar sau din numărul de capete de animale. Suplimentar, vi se va mai percepe o taxă de 5,5 la sută pentru asigurarea de sănătate.

Iată culturile impozitate, suprafeţele pentru care se percep banii şi normele de venit.

Culturi vegetale

Plătesc impozit ţăranii care cultivă peste două hectare de: cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr şi hamei pe rod. De asemenea, sunt taxaţi cei care au peste 1,5 hectare de livadă de pomi fructiferi şi leguminoase pentru boabe. Vor plăti şi fermierii care cultivă peste un hectar de tutun, dar se vor impozita şi suprafeţele care depăşesc jumătate de hectar de legume în câmp şi vii pe rod, dar şi cele care depăşesc 0,3 hectare de flori şi plante ornamentale şi 0,2 hectare de legume în spaţii protejate.

Normele de venit anuale, la hectar, sunt următoarele: cereale (449 lei), plante oleaginoase (458 lei), cartofi (3.488 lei), sfeclă de zahăr (697 lei), tutun (1.060 lei), hamei pe rod (1.483 lei), legume în câmp (4.001 lei), legume în spaţii protejate (8.033 lei), leguminoase pentru boabe (801 lei), pomi pe rod (4.709 lei), vie pe rod (1.385 lei) şi flori şi plante ornamentale (11.773 lei).

Micile exploataţii zootehnice

Plătesc impozit pe normă de venit agricol ţăranii care au ai mult de: două vaci sau bivoliţe, 50 de oi, şase porci, 75 de familii de albine şi 100 de păsări de curte.

Normele de venit pentru fiecare cap de animal în plus sau fiecare familie de albine suplimentară, pe lângă cele neimpozabile, sunt: 453 lei (vaci), 326 lei (bivoliţe), 47 de lei (oi), 47 de lei (capre), 56 de lei (porci la îngrăşat), 40 de lei (familie de albine) şi 3 lei (păsări de curte).

Până când se declară şi se achită

* Până pe 25 mai, pregătiţi formularele 220 şi 221 * Plata în două rate sau trimestrială, în avans
Gradul de declarare şi de colectare a impozitului pe venit agricol a fost bun în 2013, mai ales pentru că oamenii s-au acomodat cu sistemul şi ştiu, în linii mari, ce au de făcut de acum încolo. Începând din 2014, toţi micii producători agricoli pe care legea îi obligă să îşi declare exploataţiile, spre impozitare, sunt aşteptaţi să o facă la timp şi corect.

Direcţia Regională Generală a Finanţelor Publice Galaţi ne-a informat că există două categorii de persoane care trebuie să-şi declare exploataţiile pentru impozitare pe normele de venit agricol. Mai exact, cei în cazul cărora impunerea se face în baza normei de venit şi cei în cazul cărora impunerea se face în sistem real, pe baza evidenţei contabile în partidă simplă. Primii completează formularul 221, iar cei din a doua categorie trebuie să prezinte formularul 220. Cu toţii sunt însă aşteptaţi să depună cele două tipuri de formulare până cel mai târziu pe 25 mai.

Pentru persoanele la care impunerea se face în baza normei de venit, organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat, emite şi comunică decizia de impunere. Plata impozitului stabilit şi comunicat se efectuează în două rate, astfel: 50 la sută până la data de 25 octombrie inclusiv şi cealaltă jumătate până pe 15 decembrie, inclusiv.

Situaţia este diferită în cazul persoanelor care suportă impunerea bazată pe contabilitatea în partidă simplă, unde plăţile se fac trimestrial, anticipat, menţionează Direcţia Regională Generală a Finanţelor Publice Galaţi.
Întârzierile atrag după ele sancţiuni şi penalităţi.

Exemplu de calcul

Să presupunem că aveţi cinci hectare cu grâu, două cu porumb şi unul cu vie pe rod. La grâu, vi se va percepe impozitul doar pentru cele trei hectare care depăşesc suprafaţa neimpozabilă de două hectare. Mai exact, norma de venit este de 449 de lei pe hectar, adică 1.347 lei pentru trei hectare. La porumb aveţi doar două hectare, aşa că nu plătiţi impozit, nedepăşind suprafaţa neimpozabilă. La vie, depăşiţi cu jumătate de hectar suprafaţa neimpozabilă. Mai exact, din norma anuala de venit de 1.385 lei pe hectar, vă revine 692,5 lei.

Plătiţi, din normele pe venit aferente suprafeţelor impozabile, 16 la sută plus încă 5,5 la sută pentru Sănătate. Adică 21,5 la sută. În cazul nostru, la toate cele trei culturi, aveţi de plătit 21,5 la sută din 1.347 lei + 692,5 lei. Adică 438,4 lei.

Cum ne conving Finanţele să dăm banii

Evident, constrângerea legală, aplicarea de penalităţi şi executarea datornicului sunt metode recunoscute de a-l convinge pe contribuabil să-şi plătească dările, de preferinţă la timp. Totuşi, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi ne-a informat că, în spatele colectării impozitului pe venit agricol se desfăşoară, înainte de toate, o muncă susţinută de educare a contribuabilului şi de colectare şi prelucrare a datelor.

DGRFP Galaţi susţine că a încheiat protocoale de colaborare privind încasarea impozitului cu 54 dintre cele 62 de primării din judeţ. Procentual, relaţiile contractuale acoperă 87 la sută din numărul total de primării gălăţene.

Totodată, Finanţele spun că transmit către primării comunicate şi informări referitoare la completarea declaraţiilor privind veniturile obţinute din activităţi agricole, inclusiv a formularelor 200 şi 220 şi chiar efectuează deplasări la primării în vederea acordării de asistenţă privind completarea declaraţiilor fiscale şi preluarea acestora în vederea înregistrării şi prelucrării.

De vineri se aplica noul Cod Fiscal, care impoziteaza pentru prima data veniturile micilor agricultori. Fermierii trebuie sa-si declare suprafetele cultivate si animalele din ograda.

Insa, cand aud de noi biruri, multi spun ca decat sa plateasca taxe la stat pentru Ghita si Joiana, mai bine ii transforma in carnati si friptura.

Noul Cod Fiscal spune ca cine are peste sase porci trebuie sa plateasca un impozit de 12 lei pentru fiecare animal. Tanti Maria are o solutie mai buna: ii vinde.

Si vacile sunt impozabile daca sunt cel putin trei intr-un grajd, asa cum are domnul Balog. Scapa de impozit doar taurasii, pentru ca sunt masculi.

Statul va recunoaste insa cheltuielile cu furajele, medicamentele si transportul.

„Din venitul brut se scad cheltuielile, se obtine un venit net si asupra acestui venit net se aplica un impozit de 16% si o cota de 5,5% pentru contributiile la Fondul de Sanatate”, explica Daniel Chitoiu, ministrul Finantelor.

Pentru o vacuta mai slabuta, care da doar 10 litri de lapte pe zi, fermierul are incasari 5.000 de lei pe an. Statul considera drept castig net doar 453 de lei, pentru care fermierul va plati un impozit anual de 97 de lei.

Si apicultorii cu mai mult de 50 de stupi intra in vizorul Fiscului.

Statul considera ca o familie de albine care produce anual 30 de kilograme de miere ii aduce apicultorului un castig de 70 de lei, pentru care va trebui sa plateasca impozite de 15 lei pe an.

Probleme vor fi la impozitarea celor care au in ograda peste 100 de gaini, pentru ca aici nu exista evidente foarte sigure.

Autoritatile trebuie sa mai lucreze la metodele de numarare a animalelor din curtile oamenilor si spun ca vor folosi chiar si satelitii pentru culturi.

20% din Pământul Țării s-a vîndut străinilor

in Evenimente by

20% din Pământul Țării s-a vîndut străinilor. Ești mulțumit, Emil Costantinescule?! Sau încă nu-i destul?!

„Adevărata suveranitate naţională îşi are tron pământul patriei cu sufletul îngropat în el. Nici o legislaţie nu poate împărţi tronul acesta între autohtoni şi venetici. Şi nu există aur pe lume să echivaleze preţul ţarinii strămoşeşti. Pentru că, din moment ce această ţarină e strămoşească, ea are mai presus de toate o valoare morală, ce nu se poate măsura în bani. Cine îşi vinde pământul săvârşeşte un sacrilegiu fiindcă îşi vinde morţii din el. Crima democraţiei e că a pus la mezat patria, şi aceasta însemnează în principiu detronarea neamului românesc din drepturile lui de rasă regală. În lumina spiritului autohton, invazia străinului e tot una cu o năvălire barbară, ceea ce constitue caz de război defensiv. De aceea, în suflul mistic al naţionalismului, se aude geamătul morţilor jigniţi în mormintele lor şi grindina blestemelor înscrise în dania lor. Căci patria e dania strămoşilor şi ea nu se lasă nici răpită, nici vândută. România trăieşte sub dictatura capitalismului fără patrie” 

Nichifor  Crainic

20%… Acesta este procentul anunțat de mass media din România privitor la nivelul atins de înstrăinarea Țării: douăzeci la sută, au scris ziarele, au anunțat știrile TV!

Parcă ar anunța cotele apelor Dunării!… Niciun comentariu nu însoțește această știre! Ca și când ar fi vorba de o fatalitate căreia îți este imposibil să i te opui!… Peste câteva săptămâni cota va fi de 25% și iar va fi un subiect pentru titluri din mass media, televiziuni și presă, din România!… Și tot așa: no comment! Cine oare nu le dă voie la comentarii?!…

Am scris mai sus „mass media DIN România” cu grija de a nu scrie cumva „mass media românească”! Căci nu mai este de multă vreme românească! Nu mai există o „mass media românească”!

Despre pantofii și gențile Elenei Udrea s-a scris în această presă mai mult decât despre pierderea Țării prin cumpărare, prin vânzarea terenurilor, permisă de lege și încurajată de guvernele post-decembriste! Dar și de presa, vîndută de mult străinilor in corpore. Căci vânzarea Țării cu asta s-a început: primii care s-au vîndut la pachet au fost „liderii de opinie” din presă, din televiziune… Care n-au avut nimic de spus când a început prăduirea României. Aveau de comentat intimitățile unor pațachine puse pe prima pagină! Interesau mai mult decât soarta copiilor noștri!

Scriu „mass media DIN România” la fel cum întemeietorii partidului comunist, la 1921, au ținut să precizeze: Partidul Comunist DIN România! Abia după 1965, acesta a devenit sau a încercat să devină Partidul Comunist ROMÂN… Românesc, deci!

Dar oricât au fost ei de anti-români cominterniștii, complotând la dezmembrarea României Mari, oricât au fost ei de ticăloși, nu le-a trecut prin cap vînzarea / cumpărarea României parcelă cu parcelă! Hectar cu hectar!…

Dacă mai sunt –  și mai sunt!, români care suferă dinaintea acestui spectacol, absurd și dureros deopotrivă, români preocupați să facă ceva ca să pună stavilă năvalei de „investitori străini” care atacă ființa neamului fără să întâmpine nici cea mai mică rezistență, căci o fac la adăpostul legilor absurde votate în Parlament, acelor români le spun că trebuie acționat pe mai multe planuri simultan. Am și eu ceva idei pe această temă, a acțiunilor ce trebuie fără întârziere declanșate. Alții vor fi având alte idei, mai bune sau mai rele, vom vedea!

Dar mai presus de toate eu personal mă simt dator să aduc la cunoștința fraților și concetățenilor mei mărturia mea, de martor la cele ce s-au întâmplat în viața noastră politică, parlamentară. Mai întâi cine se face vinovat, cine este vinovatul principal, pe post de AUTOR al actului politic prin care așa zișii investitori străini au căpătat dreptul să cumpere pământ arabil sau păduri în România?!

Las pentru altă ocazie detaliile și mai spun o dată, îl mai acuz o dată public pe EMIL CONSTANTINESCU pentru faptul că el, EMIL CONSTANTINESCU,  este autorul acelei modificări legislative prin care s-a legiferat în Parlament vînzarea pământului românesc străinilor!

Am mai spus-o până acum de mai multe ori! Inclusiv la data când impostorul ajuns președinte a propus parlamentarilor actul cel mai iresponsabil din câte s-au votat vreodată în Parlamentul României.

Și trebuie reținut faptul că imediat, la câteva săptămâni după ce a ieșit președinte fără a avea voturile legiuit necesare, fără să fie votat de majoritatea alegătorilor, EMIL CONSTANTINESCU, cu o grabă suspectă, de la bun început vinovată, a înaintat Parlamentului propunerea de a se modifica legislația privind regimul străinilor, pentru a li se acorda străinilor un drept pe care nu l-au avut nici măcar când România a funcționat sub un regim de ocupație militară!

Opinia publică a reacționat imediat, la nivelul cel mai lucid al societății românești: mediul universitar.

Dar în zilele noastre un act public fără susținere mediatică, despre care presa nu suflă o vorbă, nu poate fi numit „act public”! La chemarea domnilor profesori Corneliu Turianu și Ilie Bădescu degeaba au venit sute de participanți la repetate adunări de protest ținute în AULA MAGNA a Universității București, dacă presa a ocolit acel spațiu și acest subiect, nu cumva să afle Țara ce i se pregătește!

Nu intru în detalii. Deocamdată! Dar răspunderea lui EMIL CONSTANTINESCU pentru dezastrul la care s-a ajuns trebuie bine cunoscută de opinia publică, de foștii săi colegi și studenți. Și clamez sus și tare să ajungă la cunoștința tuturor această acuzație: dacă există o persoană, cea mai vinovată pentru înstrăinarea a 20% din suprafața roditoare a Țării, acea persoană se numește EMIL CONSTANTINESCU.

Individul a ajuns președintele României printr-un fals electoral. Iar primul său gest de președinte a fost să scoată Țara la mezat, punând pe tarabă țarina străbună!… Își respecta astfel angajamentul față de cei care l-au inventat și l-au înscăunat unde nu-i era locul?!

Firește, de unul singur, nevolnic și schilav cum e, nu putea să facă o ticăloșie așa de mare. Dar din întreaga șleahtă de trădători niciunul nu a fost mai „vârf de lance” al dușmanilor Neamului decât numitul EMIL CONSTANTINESCU.

Personal mă minunez că pământul îl mai rabdă de atâta vreme și nu-l înghite în străfundurile Gheenei!

Acolo ți-e locul cuvenit, fiu nevrednic al pământului românesc!

 

ION COJA

http://ioncoja.ro/

Go to Top

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

loading...