Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Tag archive

Bruxelles

Iohannis: „O Europă cu mai multe viteze nu este o soluție bună”

in Articole/Centru Media/Evenimente/Extern/Politic/Stiri online by

   Președintele României, Klaus Iohannis, a spus că o Europă cu mai multe viteze nu este o soluție bună ci una care ar putea chiar să ducă la scindarea Uniunii Europene. Declaraţia de presă a fost făcută la finalul Reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.

   Iohannis a spus că astăzi, la reuniunea CE, s-ai mai purtat discuţii informale despre Declarația care se va face la Roma, unde se va serba 60 de ani de la semnarea Tratatelor. 

   „Contrar așteptărilor multor analiști, nu s-a discutat viitorul Uniunii Europene, ci s-a discutat textul care va fi, cu siguranță, semnat la Roma”, un text care, spune Iohannis, „subliniază realizările Uniunii de până acum, care arată nivelul de ambiție pentru viitor„.

   „Am explicat colegelor și colegilor de ce o Europă cu mai multe viteze nu este o soluție bună. Dimpotrivă, este o soluție care, in extremis, ar putea chiar să ducă la scindarea Uniunii Europene„, a subliniat preşedintele, precizând că problema Europei cu mai multe viteze nu a fost tema principală.

   „Faptul că acum ne mişcăm cu viteze diferite nu înseamnă că ne dorim ad infinitum să ne mişcăm tot cu viteze diferite„, a mai spus Klaus Iohannis. (foto: presidency.ro)

Grindeanu a promis la Bruxelles! Viitorul ministru al Justiţiei nu va fi din PSD-ALDE!

in Articole/Centru Media/Evenimente/Extern/Politic/Stiri online by

   Premierul Grindeanu a declarat, la Bruxelles, după întrevederea cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, că noul ministru al Justiţiei va fi o persoană apolitică. 

   În cadrul declaraţiilor comune susţinute de Grindeanu şi Timmermans, premierul român a spus că, referitor la nominalizarea noului ministru al Justiţiei, a avut discuţii, în ultimele zile, cu mai multe persoane şi că va lua o decizie în perioada următoare, anunţă un comunicat al Guvernului României.

   „Vreau să vă spun că iau extrem de în serios să propun o persoană neimplicată politic. Am avut discuţii cu câteva persoane care au, în acest moment, un background profesional dincolo de orice contestare, care au arătat şi au făcut în acest domeniu foarte multe lucruri. Continuă zilele următoare, chiar şi în week-end, întâlnirile pe care o să le am cu asemenea persoane, pe care le consider eligibile. Ca să concluzionez, probabil la începutul săptămânii viitoare, cel târziu la mijlocul săptămânii viitoare, o să fac o propunere şi ar putea fi una, aşa cum vă spuneam mai devreme, care nu face parte din coaliţia de guvernare, adică este o persoană apolitică„. (foto: gov.ro)

„Misiune indeplinita”. Semnarea acordului liber de schimb intre UE si Canada (CETA) va avea loc duminica

in Extern by

Reuniunea la varf pentru semnarea acordului de liber schimb intre Uniunea Europeana si Canada (CETA) va avea loc duminica, a anuntat vineri seara presedintele Consiliului European, Donald Tusk.

„Misiune indeplinita! Tocmai am convenit cu premierul Justin Trudeau sa tinem summitul UE – Canada duminica!”, a scris Tusk intr-un mesaj pe Twitter, citat de Reuters.

Un purtator de cuvant al Consiliului European a precizat ca semnarea va avea loc la Bruxelles, in cadrul unei ceremonii programate in jurul orei pranzului.

Semnarea CETA a devenit posibila dupa ce Belgia a fost in masura sa isi dea acordul. Parlamentul regiunii belgiene francofone Valonia a dat vineri unda verde, dupa ce blocase intreg procesul cu cateva zile inaintea incheierii.

O motiune a parlamentului valon prin care i se cere sefului executivului local, Paul Magnette, sa acorde delegatie guvernului federal pentru a semna CETA din partea Belgiei a fost aprobata cu 58 de voturi pentru si cinci impotriva, in cadrul unei sedinte plenare extraordinare in capitala regiunii francofone din sudul Belgiei, Namur.

”CETA amendat, CETA corectat este mai corect decat vechiul CETA; el ofera mai multe garantii decat vechiul CETA si este cel pe care eu il apar in fata dumneavoastra”, a spus Magnette in cadrul discursului sustinut in sedinta plenara extraordinara.

Dupa negocierile maraton cu Comisia Europeana, apoi cu Canada si in final cu guvernul federal belgian si cu celelalte regiuni belgiene, Paul Magnette a anuntat joi ca s-a ajuns la o pozitie comuna a Belgiei referitoare la CETA. Compromisul belgian a fost acceptat de ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene.

Presedintele Consiliului European, Donald Tusk, declarase ca nu va lua legatura cu premierul canadian Justin Trudeau pana la incheierea acestui proces. ”Sunt bucuros pentru vestile bune primite de la premierul Charles Michel. Doar atunci cand toate procedurile vor fi finalizate pentru semnarea CETA il voi contacta pe premierul Justin Trudeau”, a scris Tusk pe contul sau de Twitter. Miercuri seara, in lipsa unui acord din partea Belgiei, summitul UE – Canada care urma sa aiba loc joi la Bruxelles pentru semnarea CETA a trebuit sa fie anulat.

Sursa: stirileprotv.ro

Sa ne amintim de tragedia de pe stadionul Heysel

in Evenimente/Sport by

”Unii oameni consideră ca fotbalul este o chestiune de viaţă şi de moarte iar eu sunt dezamăgit de acestă atitudine.Vă asigur că fotbalul este mult mai mult de atât.”(Bill Shankly,părintele lui FC.Liverpool)

 

Acum treizeci si unu de ani, in data de 29 mai 1985,39 de persoane,majoritatea italieni, au murit in tribunele subrede ale stadionului Heysel din capitala Belgiei,Bruxelles, atunci când dezordinea si incidentele dintre suporteri au provocat prabusirea unui perete înainte de finala Cupei Campionilor Europeni între Juventus și Liverpool.

Tragedia a fost declanşată de huliganii englezi. S-a vrut a fi o răzbunare faţă de tratamentul aplicat fanilor „cormoranilor” cu un an înainte, când au fost atacaţi de fanii Romei, într-o deplasare în Italia.

În noaptea de 29 mai 1985, telespectatori de pretutindeni urmăreau șocați, la televiziunile naționale, ceea ce se petrecea pe stadionul din inima Europei.

Toată lumea astepta cu sufletul la gura duelul dintre italienii de la Juventus si super-campioana Angliei, Liverpool. Britanicii îi aveau pe Grobbelaar, Dalglish și Rush, în vreme ce italienii ajunseseră până acolo pe mâna starului francez Platini, dar și a teribilului Boniek, un polonez cu mustăcioară, care făcea ravagii în fața porții.

Erau, deci, o grămadă de motive pentru o seară perfectă în fața televizorului . Numai că la ora la care trebuia să înceapă spectacolul, majoriteatea televiziunilor transmiteau videoclipuri muzicale si reclame. Din când în când, acestea erau întrerupte de imagini de la Bruxelles. Nimic nu se întâmpla pe teren, în schimb oamenii din tribune erau îngroziți. Nimeni nu știa ce se întâmplă pentru că operatorii evitau să-și focuseze camerele pe dezastrul care se petrecea afara suprafeței de joc.

Deși era stadion național al Belgiei, stadionul Heysel, cu o vechime de peste jumătate de secol la acea vreme, era într-o stare tehnică precară. De altfel, atât directorul general al FC Liverpool, Peter Robinson, cât și președintele clubului italian, Giampiero Boniperti ceruseră UEFA să aleagă un stadion mai potrivit pentru un astfel de prilej, printre alternativele sugerate aflându-se Camp Nou și Santiago Bernabeu. Însă oficialii UEFA au refuzat să mute meciul.

Stadionul Heysel din Bruxelles era scena unui adevărat măcel între suporteri.
Fanii englezi au rupt gardul care-i separa de tribuna italienilor. Urmarea e greu de surprins în cuvinte : atacaţi de celebrii „hooligans”, suporterii lui Juventus au luat-o la fugă.
Panicaţi, oamenii s-au călcat în picioare la propriu. Bilanţul e tragic : 39 de morţi, zdrobiţi pur şi simplu şi peste şase sute de răniţi.
Poliţia belgiană a asistat neputincioasă la întregul masacru. De altfel, ea a fost acuzată de incompetenţă, pentru că prezenţa ei pe stadion a fost aproape nesemnificativă.
Drama s-a desfăşurat în direct la posturile europene de televiziune. Peste patru sute de milioane de telespectatori au putut privi imaginile şocante. Totuşi, amploarea dezastrului a fost mascată de confuzia care domnea.
Autorul singurului gol al meciului, francezul Michel Platini, acum preşedinte al UEFA a fost criticat, pentru că s-a bucurat prea mult după ce a marcat. Cu atât mai mult cu cât la câţiva metri distanţă zăceau în corturi trupuri neînsufleţite.

12

După 18 luni de investigații, judecătorul Marina Coppieters i-a găsit vinovați de catastrofă atât pe fanii englezi, cât și pe oficialii belgieni. Printre aceștia din urmă, s-a numărat Johan Mahieu, șef al poliției responsabil cu organizarea meciului, care a primit verdictul de ucidere din culpă. Aceeași sentință au primit 14 suporteri englezi, în urma unui proces ce a durat cinci luni.

La 31 mai, premierul Marii Britanii, Margaret Thatcher, a insistat pe lângă Asociația de Fotbal din Regatul Unit să retragă echipele englezești din competițiile europene. Două zile mai târziu, UEFA le-a interzis cluburilor de fotbal din Albion prezența în competițiile europene, pe termen nelimitat.

Interdicția a fost ridicată după cinci ani, în aprilie 1990, cu excepția clubului Liverpool. Cormoranii au putut participa în întreceri în afara granițelor un an mai târziu.

La numai 4 ani de la evenimentele din Bruxelles, suporterii lui Liverpool au fost implicați într-o altă catastrofă, de data aceasta pe stadionul Hillsborough din Sheffield, Anglia, când 96 de oameni au murit și alți 766 au fost răniți.

heysel28heysel2

 

 

Sergio Brio, fost fotbalist Juventus: „Nu o să uit niciodată ce s-a întâmplat. Ce simt astăzi? Ce am simţit oricând am fost în Belgia şi oricând am jucat pe acest stadion. Mereu m-am simţit rău, ciudat”.

 

 

Eseu despre huliganism(Sursa:https://nuvomrenunta.wordpress.com/2008/11/13/eseu-despre-huliganism/)

Un material despre suporteri, violenta, presa si despre multe altele. Autorul materialului este profesorul G. Pearson de la Universitatea din Liverpool. Poate ca n-ar fi rau ca textul asta sa fie citit nu numai de oamenii de stadion dar si de jurnalisti, de politisti si politiceni. Ar avea ceva de invatat…dar asta deja nu mai depinde de noi.

Ce este huliganismul? Huliganismul asociat fotbalului nu are nici o definitie juridica precisa. Termenul a fost introdus de mass media, in special de presa de tip “tabloid”, la mijlocul anilor ‘60 si de atunci aceasta eticheta extrem de flexibila a fost aplicata diferitor incidente. Din punctul de vedere al majoritatii, huliganismul asociat fotbalului este asimilat oricaror incidente violente in care sunt implicati suporteri. Totusi, pot fi identificate doua mari categorii de incidente etichetate ca “huliganism”:
a) incidente spontane, de cele mai multe ori minore, create de suporteri in stadioane sau in preajma lor (genul de incidente ce apar, de exemplu, in cazul multor meciuri jucate de Anglia in deplasare)

b) Violente premeditate in care sunt implicate, de obicei, gasti organizate (sau brigazi) reunind suporteri ai cluburilor de fotbal. Aceste incidente au loc, uneori, la o distanta mare in spatiu dar si timp de locul si momentul desfasurarii meciului propriu-zis.

Avind in vedere aceste diferente notabile ar fi important de facut diferentierea clara intre aceste categorii de incidente.
Cind a aparut pentru prima data huliganismul? In mod traditional, se considera ca manifestarile huliganice, asa cum sunt ele cunoscute astazi, au aparut pentru prima data spre sfirsitul anilor ‘60, cunoscindu-si apogeul in anii ‘70 si ‘80. Dupa dezastrele de pe stadioanele Heysel (39 de victime) si Hillsborough (96 victime) s-a instaurat treptat o perioada de calmrelativ.Cu toate acestea, incidente implicind spectaorii meciurilor de fotbal au fost inregistrate inca din secolul XIX. In anul 1846, in localitatea Derby, in urma unui meci, a fost instaurata starea de urgenta iar doua divizii de infanterie calare au fost chemate pentru a face fata multimii scapate de sub control. De asemenea, dupa anul 1880, invadarea terenului de catre spectatori a devenit un lucru des intilnit. Din cauza lipsei de documentatie este greu de estimat numarul si gravitatea acestor incidente. Aceasta situatie se datoreaza in principal lipsei de interes aratata in aceea perioada fata de incidentele care nu afectau sau nu duceau la incheierea fortata ameciului.S-a spus de multe ori ca actele huliganice s-au extins si au devenit mai extreme in anii ‘70 si ‘80 dar, din nou, e greu de spus daca numarul incidentelor a crescut sau daca interesul crescind al presei a facut ca aceste incidente sa fie prezentate mult mai des. Analize ale anumitor incidente (precum cele de la meciul Suedia – Anglia, septembrie 1989) au scos la iveala redarea exagerata si iresponsabila a violentelor, atit de catre tabloide cit si de catre presa “serioasa”.

Reflectarea actelor huliganice, in presa Problematica reflectarii actelor huliganice in presa este extrem de importanta caci presa este cea care a ajutat la construirea imaginii acestui fenomen si la intelegerea sa de catre public. In cazul Angliei, presa de tip tabloid, in mod special, a gasit in huliganism o tinta usoara pentru genul de reportaje senzationaliste pe care se bazeaza intreaga ei functionare. Acest stil senzationalist de a reda realitatile se bazeaza cel mai adesea pe titluri ” de impact” sustinute de imagini cu caracter violent si de metafore cu trimiteri la razboi. In acelasi timp, articolele in sine sunt “editate pentru un impact maxim”. Acest stil de jurnalism s-a dezoltat in ultimii ‘50 de ani fiind lansat pe fondul panicii morale ce domina Anglia in contextul cresterii infractionalitatii juvenile, inregistrata dupa 1950. Unii au afirmat ca stilul de jurnalism practicat de tabloide (spre exemplu: publicarea unui top al huliganilor – Daily Mirror, 1974) nu a facut decit sa incurajeze huliganii punindu-i in lumina reflectoarelor. Presa a fost, de asemenea acuzata de incitare la violenta prin promovarea xenofobiei. Spre exemplu, inaintea meciului Anglia – Germania (semifinala, euro ‘96) Daily Mirror a folosit titlul “Achtung Surrender” in timp ce “the Sun” a cerut imperativ “Lets’ blitz the fritz!” Fundamental, pentru intelegerea rolului pe care presa il joaca in formarea perceptiei publice asupra huliganismului, este ceea ce Stuart Hall numeste “spirala amplifcatoare” a senzationalismul. Functionarea acesteia se bazeaza pe “bomabardarea” publicului cu stiri exagerate, menite a sugera faptul ca problemele raportate sunt de o gravitate extrema. Efectul urmarit este instalarea la nivelul publicului larg a unei “panici morale” care duce la solicitarea unor masuri de control mai restrictive ce duc la rindul lor la aparitia unor noi situatii conflictuale si “sfirsesc” prin a atrage in spirala, ca “personaje negative” sau “specatatori” tot mai multi oameni. In acest mod in anii ‘70 si ‘80 insasi presa de tip tabloid a fost cea care a amplificat problema si a creat o panica pe scara referitioare la huliganism, panica total disproportinata fata de dimensiunile reale ale problemei. Mai mult chiar acest stil jurnalistic senzationalist a dat presei posibilitatea intr-o oarecare masura sa influenteze decizii ale statului referitoare la huliganism, decizii ce s-au concretizat intr-o serie de masuri superficiale care au facut mai mult rau decit bine. Modul nefundamentat in care presa a inteles sa “explice” motivele ce au stat in spatele incidentelor in care au fost implicati suporteri englezi (Suedia – 1989, Marseille – 1998, Charleroi – 2000) au dus la creerea unei presiuni publice pentru introducerea “interdictilor de participare la meciuri de fotbal”. Spre deosebire de presa britanica, trebuie subliniat faptul ca in alte tari (Scotia, Danemarca) presa a obtinut rezultate pozitive prin promovarea insistenta a grupurilor organizate de suporteri precum “Tartan Army” si “Rooligans” si trasarea unei delimitari clare intre ei si huligani.

Cit de grav este fenomenul huliganic la ora actuala? Pe plan intern, huliganismul s-a schimbat in mod semnificativ ca urmare a adoptarii raportului Taylor in anul 1990. Stadioanele cu locuri numerotate si in mod special camerele de supraveghere au facut ca incidentele in interior stadioanelor (cu precadere in Premiership) sa fie extrem de rare. In plus numarul arestarilor pentru infractiuni asociate cu participarea la meciuri de fotbal s-a redus simtitor dupa sfirsitul anilor ‘80 asta in timp ce mediile de spectatori au continuat sa creasca. Totusi asta nu inseamna ca numarul sau gravitatea actelor huliganice au fost reduse. Multe din problemele violente ale fotbalului au fost “impinse” afara din stadioane avind acum potentialul de a fi mai extreme. Faptul ca incidentele grave se petrec acum in diferite locatii inseamna ca ele sunt mai rar raportate la sectiile de politie iar posibilitatea de a le tine sub control sau de a efectua retineri sau arestari e mult redusa. Asa cum am amintit chiar de la inceput, exista doua genuri de incidente etichetate ca “huliganism”. Primele, spontane si cu un nivel scazut al violentei, au loc in si un jurul stadioanelor precum si atunci cind echipele britanice merg in deplasari externe. Acest gen de incidente este rar intilnit in insula prin raportare la numarul de spectatori ce participa la meciuri. In strainatate insa, suporterii englezi au fost deseori implicati in incidente (Marsilia 1998, Charleroi 2000, Slovacia – 2002, Albufeira 2004, Stuttgard si Koln 2006, Roma 1997, 2007). Adeseori proportiile acestor incidente sunt redate exagerat in reportajele jurnalistilor care ii prezinta in cele mai multe cazuri pe britanici ca fiind victime ale atacurilor suporterilor locali sau ai politiei si doar mai rar ca agresori. Presa sustine in mod obisnuit ca aceste incidente apar ca urmare a faptului ca huliganii participa la deplasari cu intentia de a se lupta ei reusind sa implice in incidente si pe ceilalti suporteri, aflati in stare de ebrietate. Totusi in analiza incidentelor petrecute intre 1990 -2007, publicata sub titlul de “Administrarea luptei cu maladia engleza” (2007 Pennant Books) aceasta viziune este pusa sub semnul intrebarii fiind adusi in discutie si factori externi precum: atitudinea fortelor de politie, provocarile s.a.m.d. Cea de-a doua categorie cuprinde incidentele cauzate de brigazile de huligani din Marea Britanie. Pe plan intern asta continua sa fie o problema majora, majoritatea cluburilor avind grupuri “periculoase” de suporteri. Politia britanica trebuie sa se ocupe de problema reprezentata de grupurile rivale, mereu in cautarea confruntari asta in condtitiile in care, asa cum am amintit, “cimpul de lupta” poate fi din ce in ce mai greu supravegheat in noile conditii.

Ce anume defineste un huligan? E greu de speculat pe marginea motivatiei care poate face o persoana sa se implice in violente asociate fotbalului deoarece sunt atit de multi factori cauzali. E imposibil sa sustii argumentat ca huliganii sunt de o anumita virsta sau ca provin dintr-o anumita clasa sociala sau ca ar avea o predispozitie psihologica in acest sens. De asemnea, asa dupa cum am subliniat, sub eticheta de huliganism se regasesc incidente si fenomene violente variate, deci nu poate fi adusa in discutie o ipotetica “motivatie unica”. In ceea ce priveste violenta premeditata dintre brigazi, sentimentul apartenentei, al tribalismului sau simpla placere de a fi implicat in incidente sunt motivatii evidente. Totusi, in cazul incidentelor spontane din deplasare Franta 98, Euro 2000…) cauzele sunt mai complexe. Vina a fost aruncata, de obicei, pe alcool, xenofobie si o minoritate, reprezentata de huligani insa rolul principal jucat de politie este cel mai important dintre toate. In timp ce tacticile politienesti agresive aplicate in 2000 in Chrleroi au reusit sa transforme incidente minore in tulburari pe scara larga, tacticile moderne aplicate la campionatul european din Portugalia au facut ca doar un singur suporter englez sa fie retinut pentru violente pe perioada competitiei, in ciuda faptul ca aproximativ 250.000 de “turisti” au urmat nationala Angliei indeplasare.In 2006, cu ocazia cupei mondiale din Germania era posibil chiar sa anticipezi cind vor izbucni incidente in functie de felul cum diferite unitati de politie intelegeau sa interactioneze cu grupurile de suporterienglezi.In loc sa ne intrebam de ce au loc incidente huliganice cu ocazia deplasarilor externe ale echipelor engleze ar fi mai bine daca ne-am intreba: de ce in cele mai multe cazuri nu apar incidente in ciuda faptului ca vorbim despre aceleasi grupuri de tineri englezi in stare de ebrietate si despre acceasi huligani.

Este huliganismul “maladia engleza”? Huliganismul asociat meciurilor de fotbal a fost numit de multe ori “maladia engleza”. Totusi violenta nu este limitata la nivelul Angliei, multe alte tari avind probleme serioase in acest sens. In Italia factiuni violente din cadrul gruparilor ultras au fost implicate recent intr-o serie de incidente violente grave, inclusiv atacuri impotriva suporterilor englezi. Perpetuarea incidentelor a dus la suspendarea unor terneruri si a pus sub semnul intrebarii sansele Italiei de a organiza campionatul european din 2012. De asemenea, tarile din rasaritul europei, Belgia si Olanda au probleme legate de “huliganism” mai mari chiar decit cele din Anglia unde incidentele in si in jurul stadioanelor sunt rare. Probabil ca cele mai grave incidente au insa loc la ora actuala in Africa subsahariana si in Africa de sud unde incidetele grave implcind multimi mari de oameni sunt la ordinea zilei.

Poate fi oprit huliganismul? E putin probabil ca, vreodata, violenta sa fie eradicata din sport. Atunci cind grupuri mari de oameni, predominant barbati uneori sub influenta alcoolului, se vor intilni, intotdeaua vor exista potentiale probleme, fie ca e vorba de un meci de fotbal sau nu. De-a lungul timpului au fost testate tot felul de tactici pentru controlarea huliganismului inclusiv aplicare de sentinte dure, aspecte legislative sau crearea unor trupe speciale ale politiei (Football Inteligence Unit). In prioada acceptata de obicei ca apogeu al huliganismului (anii ‘70- ‘80) guverne dupa guverne au adoptat o serie de masuri agresive care demonstrau o intelegere mai mult decit limitata a huliganismului. Multe dintre aceste masuri nu au facut decit sa inrautateasca problemele, creind o atmosfera din ce in ce mai tensionata intre fani si politie. Singurul efect “pozitiv” a fost “alungarea” violentei in afara stadioanelor. Totul a culminat cu planul I.D. (de identificare si urmarie a suporterilor pe baza unor carduri) descris de Lord Justice Taylor drept “un baros folosit pentru a sparge o nuca”, plan abandonat dupa dezastrul de pe Hillsbourogh. Incercarile de a preveni incidentele huliganice au cuprins si norme legislative draconice precum “Football Act 2000″ adoptat pentru a-i impiedica pe cei suspectati ca ar fi huligani, sa calatoareasca pentru meciurile din deplasarile externe. Asemenea masuri au un efect evident asupra libertatilor civile ale suporterilor obisnuiti. Mai mult chiar, insasi utilitatea interdictiilor (Banning ordres) in a reduce numarul incidentelor in care sunt implicati suporteri englezi, este pusa sub semnul intrebarii deoarece de cele mai multe ori cei care sunt implicati sunt sunt recunoscuti ca huligani. Totusi trebuie subliniat ca violenta de pe stadioanele britanice a fost redusa spectaculos fata de nivelul decadelor trecute, stadioanele fiind astazi locuri mai sigure decit zonele centrale ale oraselor intr-o simbata seara.

 

Fonduri de 572 de milioane de euro pentru combaterea sărăciei în România

in Evenimente/Stiri online by

În cadrul întâlnirii de la Bruxelles dintre Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu și ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, s-a discutat pe marginea Pachetului național anti-sărăcie în valoare de 572 de milioane de euro. ”România are la dispoziţie peste 572 de milioane de euro, finanţare din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru perioada 2014-2020, pentru proiecte ce vizează incluziunea socială şi reducerea sărăciei. Pentru a asigura o implementare eficientă este extrem de important să existe o bună coordonare între FEDR şi Fondul social european„, a declarat Corina Creţu.

Fondurile provin din mai multe Programe Operaţionale și vizează în primul rând probleme precum părăsirea timpurie a şcolii, sărăcia, excluziunea socială, dar şi pentru probleme privind sănătatea şi locuinţele. „Evaluarea nevoilor este o condiţie prealabilă pentru prioritizarea investiţiilor noastre. În această privinţă România a făcut progrese în identificarea domeniilor ce vor fi vizate de iniţiativele curente de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi. Ne aşteptăm ca aceste eforturi să fie extinse şi la domeniul protecţiei copilului„, a mai adăugat Corina Crețu.

Ca și priorități, se urmărește ca până în anul 2020, 75.000 de copii, 10.000 de persoane cu dizabilităţi şi 62.000 de persoane vârstnice să poată beneficia de condiții mai bune de viață, prin îmbunătățirea serviciilor sociale.

Marturii CUTREMURATOARE ale uneia din supravietuitorii de la Bruxelles!

in Extern by

Fanny Klein a reusit sa scape cu viata din atentatul de la aeroportul Zaventem si a fost internata de urgenta cu arsuri serioase la cap si la maini.

Tanara in varsta de 20 de ani a acceptat sa dea un interviu pentru un reporter local, de pe patul de spital din Antwerp, unde este tratata in prezent.

61789599

„Nici nu am avut timp sa ma uit in jur pentru ca tocmai ajunsesem la check-in. Nu am avut timp sa spunem un cuvant si dintr-o data tot ce s-a auzit a fost un zgomot imens” relateaza stirileprotv.ro

„A sunat ca sfarsitul lumii intr-o singura secunda. M-am trezit la pamant si era cenusa peste tot, totul era gri”, a mai povestit ea.

Imediat ce si-a revenit, Fanny a iesit din aeroport.

„Eram acoperita de ceva maroniu. Mirosea groaznic a porc ars, asa ca m-am ridicat si am iesit de acolo cat de repede am putut.”

Klaus Iohannis: La aceste atacuri teroriste trebuie răspuns cu dorinţă de pace şi cu solidaritate.

in Politic by

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că atacurile care au avut loc în Europa în ultima perioadă arată că terorismul este ‘peste tot în civilizaţie’, dar şi-a exprimat încrederea că aceste probleme pot fi rezolvate prin solidaritate.

ziuanews-a-dezvaluit-dosarul-penal-al-lui-klaus-iohannis-inca-din-decembrie-2014-339274-1

„Azi e o zi neagră pentru Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a fost sub atac terorist, Uniunea Europeană e sub atac terorist şi, din păcate, şi Turcia a fost sub atac terorist. Aceste lucruri ne arată că terorismul e prezent peste tot în civilizaţie, că problemele lumii sunt departe de a fi rezolvate, dar acolo putem să intervenim noi, cu prietenia între ţări, cu solidaritatea dintre noi, avem o şansă foarte bună să rezolvăm aceste probleme. Solidaritate este, probabil, cuvântul care se potriveşte cel mai bine în această situaţie şi cred că toată lumea a rămas îndurerată, impresionată şi când am avut acele atacuri în Istanbul, Ankara, Paris şi azi, din nefericire, în Bruxelles’, a spus Iohannis, la o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Istanbul.

El a precizat că la aceste atacuri teroriste trebuie răspuns cu dorinţă de pace şi cu solidaritate.

‘Acestor atacuri trebuie să le contrapunem dorinţa noastră de pace, de colaborare, solidaritatea noastră în rezolvarea marilor probleme cu care ne confruntăm în regiunea în care trăim şi noi, românii, şi turcii. Sunt probleme cunoscute – terorismul, migraţia, războiul din Siria şi multe alte probleme care, din păcate, ne reţin atenţia mai mult decât am fi dorit. (…) Am toată încrederea că, împreună cu partenerii noştri, vom biruri, vom ajunge să rezolvăm aceste probleme’, a adăugat şeful statului.

CITESTE MAI MULT PE STIRIPESURSE.RO

Europa e in stare de razboi! Reactiile lui Putin si Merkel dupa exploziile din Bruxelles

in Extern by

Cancelarul german, Angela Merkel, intens criticata pentru politica sa privind migratia din Orientul Mijlociu, nu a avut nicio reactie legata de atacurile de la Bruxelles.

Majoritatea liderilor lumii, de la premierul britanic si presedintele SUA pana la presedintele Rusiei, si-au exprimat direct indignarea fata de atacurile de la Bruxelles. Din Germania, in locul cancelarului Merkel a vorbit insa purtatorul de cuvant, Peter Altmaier. Acesta a transmis un mesaj scurt pe Twitter: „Teroristii nu vor castiga niciodata. Valorile noastre europene sunt mult mai puternice decat ura, violenta teroarea”.

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a calificat drept o „crima barbara” seria de explozii care a zguduit marti dimineata capitala belgiana Bruxelles.

„Lupta impotriva acestui flagel impune o cooperare internationala de cel mai inalt nivel„, a afirmat Putin, prezentand condoleante regelui Belgiei, Philippe, in legatura cu numarul mare de victime in urma presupuselor atentate.

Premierul francez: Europa e in stare de razboi

Premierul francez a reactionat ferm dupa exploziile de la Bruxelles, sustinand ca „Europa e in stare de razboi„, relateaza Le Monde. “Suntem in razboi, ne confruntam cu acte de razboi de luni de zile in Europa. Si in fata acestui razboi, este nevoie de o mobilizare in orice moment”, a declarat seful guvernului francez, dupa reuniunea de urgenta de la Palatul Elysee, la care s-a convenit asupra intaririi in continuare a masurilor de securitate in Franta.

La randul sau, presedintele francez Francois Hollande a mentionat, intr-un comunicat, ca, “prin intermediul atentatelor de la Bruxelles, intreaga Europa este lovita”. Europa trebuie sa ia “masuri indispensabile in fata gravitatii amenintarii”, a adaugat seful statului francez.

CITESTE SI: Hackerii de la Anonymous fac publica LISTA locurilor vizate de ISIS pentru atentate

Cancelarul si vicecancelarul Austriei: „Atacurile impotriva civililor din Europa, dovada de lasitate si barbarie”

„Aceste atacuri impotriva civililor in centrul Europei dau dovada de lasitate si barbarie. Europa trebuie sa lupte unita impotriva terorismului si sa isi apere valorile democratice”, au transmis la randul lor cancelarul si vicecancelarul Austriei, Werner Faymann si, respectiv, Reinhold Mitterlehner.

Premierul danez: „Atacuri abominabile la Bruxelles. Gandurile mele sunt alaturi de cei afectati si familiile lor. Suntem alaturi de Belgia”, a scris pe Twitter si premierul danez Lars Lokke Rasmussen.

Premierul suedez: „Este un atac la adresa Europei democratice. Nu vom accepta niciodata ca teroristii sa atace societatile noastre deschise”, a spus premierul suedez Stefan Lofven.

Presedintele american Barack Obama a condamnat dur atentatele din Bruxelles si a reiterat sprijinul militar al americanilor impotriva terorismului.

„Gandurile noastre sunt alaturi de poporul belgian. Vom face tot ce este necesar pentru a-i trage la raspundere pe cei responsabili si suntem solidari cu Belgia, aliatul nostru. Lumea trebuie sa se uneasca, indiferent de nationalitate, etnie sau religie pentru a lupta impotriva terorismului”, a declarat Barack Obama, aflat intr-o vizita istorica in Cuba, prima a unui presedinte american din 1928 si pana acum.

„Atacurile demne de dispret de la Bruxelles ar trebui sa ne faca mai uniti: solidaritate cu victimele si fermitate impotriva teroristilor„, a postat pe Twitter purtatorul de cuvant al cancelarului german Angela Merkel, Steffen Seibert.

Preinfarctul Europei? Capitala franceză, înarmată până-n dinţi. Parisul în stare de alertă

in Extern by

Gara de Nord, Paris. O mare de oameni abătuţi aşteaptă, într-o coadă obosită, la intrarea pe peronul de pe care, în curând, va pleca trenul Thalys spre Bruxelles. Stau în rânduri şcolăreşti de doi câte doi, într-un şir care depăşeşte zeci de metri, trăgând după ei valize şi sacoşe.

646x404

Mulţi bărbaţi din coada asta poartă costum şi au doar câte o geantă diplomat pe care-o sprijină la picioare sau o ţin agăţată de umăr. Din braţe nu le lipsesc ziarele.

Nu e nimic ciudat din peisajul descris mai devreme: trenurile Thalys spre Bruxelles sunt mijlocul cel mai sigur de a-ţi lărgi reţeaua de cunoştinţe – a face networking cum se mai spune – sau a te promova pe tine, proiectul tău sau instituţia pentru care lucrezi. Trenurile astea sunt mai potrivite decât holurile sobre din timpul pauzelor cu discuţii prefabricate, în cadrul unor evenimente importante. Sunt pline de un arsenal de funcţionari europeni, deputaţi, miniştri, jurnalişti. Dar nu contează. Ca toţi ceilalţi muritori, se angajează în această coadă formală care nouă, celor din Est, ne aduce aminte de dimineţile în care românii stăteau la coadă, cu scăunelul, pentru zahăr, pâine, porţia de ulei sau de unt.

La Paris, în acest început de an 2016, se stă la coadă pentru a trece de punctele de control care au apărut peste noapte pe peroanele pentru trenurile Thalys. Pe peroanele Eurostar, spre Marea Britanie, este la fel. Frigul este încă pătrunzător în acest început de martie, dar nimeni nu protestează, toţi călătorii par să fi acceptat cu naturaleţe (sau resemnare, efect de turmă?) situaţia de care nimeni nu i-a informat. Deci, îşi aruncă bagajele pe banda rulantă, îşi deschid sau se dezbracă de haină, îşi scot încălţămintea, iar dacă sună cumva la control, încep să-şi scoată curelele, să se pipăie după monezile şi telefoanele de prin buzunare. Apoi urmează prezentarea cărţii de identitate. Pentru ei întreaga mişcare a devenit un proces firesc. Pentru mine, este Schengen ante portas. Schengen în inima Parisului. Gândul îmi fuge cu durere la baricadele din sârmă ghimpată care ghidau pretendenţii la o viză europeană, cândva, în Bucureşti, spre ambasada Franţei.

Stare de asediu la Bruxelles.

Realitatea bate filmul Din păcate însă, realitatea nu mai este de mult timp un film. Nici la Paris, capitala Franţei, unde în decurs de un an de zile, 2015, au avut loc două atentate, soldate cu 150 de morţi, şi nici măcar la Bruxelles. În 21 august 2015, într-un tren de acest gen, Thalys, câţiva soldaţi americani, veniţi ca turişti în Franţa, au reuşit să dejoace, cu preţul vieţilor lor, planurile unor terorişti care se pregăteau să execute un carnagiu în tren, iar la Bruxelles au fost prinşi câţiva din autorii atentatelor din Paris, din 13 noiembrie 2015, de la Bataclan. Bruxelles este astăzi un oraş sub asediu. Sau în stare de asediu, spuneţi-i cum vreţi, căci sentimentul este acelaşi.

Toate instituţiile europene sunt de acum păzite de soldaţi înarmaţi, iar superba intrare, largă, aerisită, futuristă şi primitoare a Parlamentului European s-a transformat într-o intrare de bunker: un culoar adânc şi întunecos, cu uşi păzite şi lifturi controlate la sânge pentru personal şi vizitatori. Nimeni nu mai intră cu uşurinţă, dar nimeni nici nu mai iese cu uşurinţă. Rămân surprinsă de faptul că nu mă mai pot acredita pe loc; acum trebuie să cer o acreditare cu o zi înainte, să vin cu o oră înainte, apoi, pentru a pregăti badge-ul.

„Nu mă simt deloc mai apărată de când cu instituirea asta a stării de urgenţă“, îmi mărturiseşte Dorina, o româncă funcţionar european. „Soldaţii sunt peste tot, pe stradă, la birou, în faţa imobilelor, în unele cartiere şi în unele seri vedem şi tancuri patrulând. Însă un om înarmat este un om potenţial periculos, chiar dacă este soldat. Te duce cu gândul la terorism sau la posibile acte de nebunie, dezechilibru. Personal, vederea atâtor arme pe mine mă nelinişteşte“, continuă ea. Un sondaj realizat în februarie 2016 de cotidianul bruxelez Le Soir arată că trei din patru belgieni se aşteaptă la un atentat major în Belgia, anul acesta.

Citeste mai mult pe adevarul.ro

Distribuie! Veste EXCEPTIONALA sau INTOXICARE MEDIA, trecuta sub tacere de conducerea ROMANIEI!

in Istorie by

De cele mai multe ori, pe Facebook găsim numai prostii! Însă, câteodată, apar şi materiale remarcabile. Am plăcerea de a plasa, mai jos, unul dintre ele, având permisiunea autorului articolului, domnul VALENTIN URSU:

“Anton Lixăndroiu, cetăţean american şi român, a obţinut, după ani de procese, ca Ungaria să-şi ceară scuze pentru HOLOCAUSTUL săvârşit asupra românilor din Transilvania, ca urmare a Dictatului de la Viena.

Interesant este că cei de la Bruxelles au spus, iniţial, că “nu pot lua în considerare cele 2100 de probe trimise Tribunalului Internaţional, dat fiind că aceste crime s-au petrecut înainte de înfiinţarea acestui tribunal”. După acest răspuns imbecil, Anton Lixăndroiu s-a adresat O.N.U., cerând ca toţi criminalii judecaţi la sfârşitul celui de al 2-lea Război Mondial, inclusiv Hitler, Mussolini, Horty, să fie reabilitaţi, deoarece aceştia au comis crime înainte de înfiinţarea Tribunalului International.

Răspunsul şi rezultatul-bombă a fost că UNGARIA ŞI-A CERUT IERTARE ÎN PLENUL O.N.U., PENTRU HOLOCAUSTUL DIN NORDUL ARDEALULUI! O premieră! În România, ştirea a fost lăsată deoparte. Să nu se supere U.D.M.R.-ul.

ungaria_isi_cere_scuze-300x300

O intoxicare grosolana: Pretinsele scuze ale Ungariei pentru genocidul antiromanesc, o gogosita a propagandei maghiare. Ungaria NU si-a cerut scuze la ONU pentru “holocaustul antiromanesc” din Ardeal.

Un articol de la Frontpress – care se vede ca a publicat stirea animat doar cu bune intentii, dar cunoasteti vorba… – mi-a atras atentia printr-o dezinformarea grosolana de sub-presa, la care au achiesat, fara o minima verificare, zeci de site-uri. Intoxicarea este menita sa arate, pe fond, cat de draguta ar fi Ungaria si cu noi, romanii. “Stirea” este ca, cica, Ungaria si-ar fi cerut scuze la ONU (!) pentru “holocaustul antiromanesc” din Transilvania ocupata, dupa ce un roman l-ar fi obligat (!) pe ambasadorul ungur la Natiunile Unite sa faca asta, in plenul Adunarii! Iar presa din Romania, vezi-Doamne!, ar fi ascuns maretul eveniment.

Ion Tamas a scris: oameni buni, Oameni buni, imi pare tare rau dar, dupa cercetarile facute in internet, am ajuns la concluzia ca stirea primita cu privire la Anton Lixandroiu referitoare la “scuzele” ungurilor pentru atrocitatile facute dupa 1940 in Ardeal este falsa. Am citit “scuza” intr-o varietate de relatari in engleza :

https://www.google.de/search?q=Csaba+Korosi+MT+Holocaust

apoi pe ungureste: http://www.szon.hu/holokauszt-emlekev-korosi-csaba-magyarorszag-eloszor-kert-bocsanatot-az-ensz-ben-a-holokausztert/2463550

si Körösi nu mentioneaza nici un cuvant despre Transilvania. El se refera DOAR la faptul ca Ungaria a contribuit la holocaust si se scuza pentru fapt. (acum ei au devenit “buni de plata” – reparatiile, cum se mai numeste treaba. nota.mea) Daca voi aveti ceva de comentat sau ati gasit ceva despre scuza ungurilor pentru faradelegile lor fata de ardelenii romani din acea perioada, m-as bucura sa primesc ceva de la voi.

Acum intrebarea este daca in urma procesului castigat legat de HOLOCAUSTUL săvârşit asupra românilor din Transilvania  , de ce Ungaria are neobrazarea sa ne vorbeasca de minoritatile din Romania, de ce au tupeul sa declare ca „România este Statul Islamic al Uniunii Europene în secolul XXI”, de ce ne vorbesc ei de dreptul secuilor din România?  De ce nu-si pot vedea de problemele lor fara ca la fiecare miting sa mentioneze Roamnia?

Rusine!!! Noi, romanii suportam si inghitim multe. Eu unul cred ca nu si-au cerut scuze pentru genocidul antiromanesc si nici nu au remuscari pentru actiunile lor din istorie…

 Sursa – Un semnal mediatizat de Victor Roncea

Read more: http://romaniabreakingnews.ro/

 

DISTRIBUIE SI TU ACEST ARTICOL!

Tezaurul Romaniei cel mai bine pastrat secret al istoriei. Bruxelles-ul nu vrea ca romanii sa afle sub nicio forma aceste lucruri.

in Istorie by

Tezaurul Romaniei este unul dintre cel mai bine pastrate secrete ale istoriei secolului trecut, iar Bruxelles-ul nu vrea ca romanii sa afle sub nicio forma aceste lucruri.

Insa, atat cat a spus cerneala in tratatele de pace din ragazul dintre razboaie, ar fi suficient pentru un cercetator atent ca sa reconstituie traseul aurului, cu totul neasteptat, pe care il veti regasi in cronologia din ancheta pe care am initiat-o.

Studiind problema datoriei istorice a Germaniei fata de Romania de 18 miliarde de euro, am gasit in arhive o conexiune cu totul neasteptata in alt dosar nerezolvat al istoriei: profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh(1875-1959) scrie in Memoriile sale „DergoldenePflug. Lebensernteeines Weltbürgers” (Stuttgart 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti din 7 mai 1918. Iata, raspunsul poate fi gasit, nu exclusiv la Moscova, ci chiar in inima Europei, la Bruxelles.

Daca ne-am afla intr-un roman de Agatha Christie, poate chiar in „Orient Express”,am exclude din start ipoteza ca cele 93.400 kg aur incarcate in vagoane intr-un decor de iarna, ar putea fi, in continuare, la Moscova. Voi demonstra, intr-o serie de articole, care completeaza si duc mai departe datele prezentate aici, povestea reala a traseului Tezaurului: Rusia – Germania –Franta. O istorie pe care Bruxelles-ul nu ar dori ca romanii sa o cunoasca.

Problema tezaurului a fost resapata periodic, asemeni unei povesti cu zane, adica fara vreo finalitate concreta, de politicienii Romaniei. Pentru ca suna bine. Pentru ca 90% dintre romani cred ca problema tezaurului este importanta. Pentru ca un secret nu este niciodata suficient de bine ascuns daca asupra subiectului se asterne o tacere absoluta.  Pentru inceput, iata traseul cronologic al istoriei Tezaurului.

trenul-tezaurului

23 noiembrie 1916: Capitularea Bucurestilor, Capitala Romaniei, in fata trupelor de ocupatie germana.In zilele urmatoare, Statul Major si Comandatura germana au ocupat Hotel Bulevard, Capsa si Athéné Palace.

12-14 decembrie 1916: Tezaurul este incarcat, la Iasi, in vagoane, cu directia Moscova. Transportul viza exclusiv aurul Romaniei (o cantitate de 93.400kg aur) detinut sub forma de lingouri, monede diverse si  bijuterii.Porneste catre Moscova al doilea transport cu valorile Bancii Nationale a Romaniei din care, aur efectiv in valoare de doar 574.000 lei aur (echivalentul a circa 170 de kg aur). In total: 93.570 kg aur au luat drumul Moscovei, in cele doua transporturi. Au disparut exact 93.540 kg de aur.Retineti cifra: este cantitatea de aur pe care o vom regasi, cu o precizie uluitoare, in paienjenisul armistitiilor si tratatelor de pace de dupa Primul Razboi Mondial: transportata de la Moscova la Berlin si apoi in somatia Antantei catre Germania de a restitui „aurul Romaniei sau al Rusiei”.

18 decembrie 1916 (1 ianuarie dupa calendarul Gregorian): Alexandru Marghiloman scrie, in Notele sale politice:„Mecanismul emisiunii lor (n.r. al trupelor germane de ocupatie) este urmatorul: ei emit indefinit, pentru a plati soldele si tot restul. Pe masura ce se emite, tezaurul acopera la Berlin in marci. — Eu: „Dar reglementarea cu Romania?”. El (n.r. generalul Petersen, seful delegatiei germane la Bucuresti): „Vom vedea la pace”. Cu alte cuvinte, administratia germana tiparea moneda in Romania pentru cheltuielile curente, pe care o garanta cu aurul Romaniei, pe care Guvernul roman refugiat la Iasi il evacuase din tara.

5 ianuarie 1917: Banca Nationala e pusa sub sigiliu de germani – „s-au dat 10 minute personalului pentru a se retrage”, noteaza politicianul roman. Dupa care adauga ca, Banca Nationala a fost redeschisa a doua zi, dar sub supravegherea unui delegat german.

5 martie 1917: O alta ordonanta a administratiei de ocupatie anunta ca Banca Nationala a fost pusa sub sechestru si inchisa pana la noi ordine. „Ordonanta vizeaza faptul ca Tezaurul si majoritatea Consiliului nu sunt la sediu”, scrie Marghiloman.

6 martie 1917: Liderul conservator afla continutul imputernicirilor semnate de Col. Hentsch, noul sef de Stat-Major de la „Militarverwaltung”: „Administratorii-sechestrii trebuie sa se puna  in posesia Bancii Nationale; sunt autorizati sa exercite toate actiunile pe care Banca le poate exercita si sa dispuie de tot avutul Bancii”(…) Spiess crede ca germanii vor sa se puna la adapostul emisiunilor abuzive care s-ar face la Iasi”.

Octombrie 1917: Marea Revolutie in Rusia. Comunistii, sub conducerea lui Lenin, preiau puterea cu sprijinul financiar, ajutorul si angajamentul Germaniei cu intentia sa incheie Frontul din Est.

13 ianuarie 1918: Sovietul Comisarilor Poporului de la Moscova ia hotararea de a rupe relatiile diplomatice cu Romania, articolul 3 al acestei hotarari stipuland ca: „Tezaurul Romaniei, aflat in pastrare la Moscova, se declara intangibil pentru oligarhia romana”.

3 martie 1918: Rusia si Germania semneaza Tratatul de la Brest-Litovsk, marcand astfel iesirea Rusiei din primul razboi mondial, ca sa inlature astfel de pe Frontul de Est.

7 mai 1918: Romania semneazaTratatul de Pace de la Bucuresti, un document umilitor,dintre Romania pe de o parte si Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de alta parte. Dincolo de cedarile teritoriale impuse, Romania a cedat controlul activelor Bancii Nationale catre trupele de ocupatie germane. Din interpretarile asupra acestui tratat rezulta ca Romania ar fi renuntat la Tezaur, o data cu documentele referitoare la acesta aflate in custodia BNR. Profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh (1875-1959) scrie in Memoriile sale (Stuttgart, 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. Se pare ca Romania ar fi renuntat atunci la dreptul de proprietar al tezaurului.

27 august 1918: Acordul financiar germano-rus, semnat in continuarea Tratatului de la Brest-Litovsk, prevede daune de razboi si compensari pentru prejudiciile aduse Germaniei prin confiscarea si sechestrarea averii germane in Rusia. Compensarile in aur facute de Rusia in contul Germaniei se efectueaza, conform tratatului, in doua transe: prima de 42.860 kg aur si a doua de 50.676 kg aur. In total: 93.540 kg aur.Sunt singurele transe prevazute concret in tratat din cantitatea de aur pe care Moscova ar fi urmat sa o trimita catre Berlin (circa 245.500 kg aur) si, totodata cantitatile de aur care au ajuns ulterior la Berlin.

10 septembrie 1918: se efectueaza primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin

30 septembrie 1918: al doilea transport de50.676 kg aur ajunge la Berlin

11 noiembrie 1918: Armistitiul de la Compiegne marcheaza infrangerea Germaniei si anuleaza Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german si Tratatul de Pace de la Bucuresti. Conform armistitiului semnat intre Germania, Franta si Regatul Unit (art. XIX – Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor Antantei care au declarat ca-l vor tine in custodie pana la semnarea unui acord de pace. Formularea exacta din armistitiu este: „Restituirea aurului rusesc sau romanesc capturat sau in aflat custodia Germaniei”. Este clar ca textul din armistitiu se refera la cele  93.536kg aur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie (cantitate echivalenta cu cea a Tezaurului Romaniei trimis, spre pastrare, la Moscova).

5 decembrie 1918: potrivit documentelor aferente armistitiului din 29 noiembrie, o cantitate formata din doua transe de 42.866 kg aur, respectiv 50.676 kg aur (un total de 93.536kg aur) pornesc, in doua vagoane,  pe linia ferata Mainz – Saarbrücken catre caile ferate controlate de Aliati, pe riscul Guvernului francez.

ianuarie 1919: In memoriul delegatiei romane de la Conferinta de Pace de la Paris, se arata ca, in ce priveste chestiunea Tezaurului, „Poate n-ar fi de dorit sa i se ceara Germaniei, ca o categorie de despagubiri, dar dl. Danielopol considera ca faptul de a face Germania garanta a acestei restituiri ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri si asigurarea lor”.

23 iunie 1919: I.I.C.Bratianu se intereseaza intr-un memoriu trimis d-lor Clemenceau (prim ministru al Frantei), ministrului francez de Finante Klotz si maresalului Foch daca aliatii au primit de la germani vreo cantitate de aur in contul Romaniei. Raspunsul ministrului francez de finante este negativ.

28 iunie 1919: se semneaza Tratatul de la Versailles, iar Rusia, desi NU participa la semnare, are conform art. 116 a acestui tratat posibilitatea de a solicita direct pretentii de despagubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu a cerut niciodata inapoi cantitatea de 93.540 kg aur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie, in baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin armistitiul din noiembrie 1918.

16 aprilie 1922: prin semnarea Tratatului de la Rapallo, Germania recunoaste Rusia sovietica. Totodata Germania renunta conform art. 2 al tratatului la orice pretentie de despagubire impotriva Rusiei (Atentie: pretentii admise la Brest-Litowsk si anulate ulterior de Aliati) cu conditia ca nici Rusia sa nu despagubeasca tari terte pentru confiscarile si nationalizarile pe urma revolutiei din Rusia.Reamintim ca, initial, Romania a pierdut controlul asupra Tezaurului aflat initial la Moscova in urma sechestrarii acestuia de catre regimul instaurat de Lenin. Dupa ce tot Germania ar fi trebuit conform tratatelor in vigoare(Tratatul de la Versailles) sa despagubeasca Rusia cu aurul 93.540 kg aur primit dupa Brest-Litowsk, tot Germania indirect renunta conditionat la pretentii de despagubire din partea Rusiei pentru averile confiscate de catre Rusia tarista si bolsevica. Deoarece cele mai mari plasamente de capital din Rusia erau germane, firesc ca Rusia nu ar fi intentionat sa ne restituie tezaurul si sa se oblige din nou la plata fata de Germania cu sumele fabuloase stabilite la Brest-Litowsk . Mai multi delegati ai statelor participante, printre care si Bratianu, condamna acest tratat pentru ca favorizeaza Rusia. A platit cumva Lenin pentru prietenia ruso-germana cu aurul romanesc? Toamna lui 1941: Armata a 4-a a Maresalului Ion Antonescu, unul dintre cei mai inversunati adversari ai Sovietelor, ajunge dincolo de Nistru, pana la Odessa, insa nu scoate nici un cuvant despre restituirea Tezaurului de catre Moscova.

1956: Rusia a trimis catre autoritatile comuniste dinRomania aproximativ 33 kg aur, singura cantitate de aur returnata vreodata din Tezaurul care a luat drumul Moscovei in decembrie 1916. Si, cel mai probabil, singura care mai era depozitata, la acea, data, la Moscova. Daca scadem aceste 33 kg aur din totalul celor 93.570 kg aur care au ajuns initial la Moscova, in cele doua transporturi, obtinem exact cele 93.540 kgaurcare au fost trimise de la Moscova la Berlin, conform cantitatii stipulate in Acordul financiar germano-rus si cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania catre Franta, conform documentelor aferente armistitiului de la Compiegne.

Sursa: corectnews.ro

UE doreste sa-si faca propria armata

in Extern by

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, îşi doreşte o armată comună a statelor membre ale comunităţii.

Într-un interviu pentru publicaţia germană Die Welt, demnitarul şi-a exprimat convingerea că iniţiativa este necesară pentru a face faţă unor eventuale ameninţări externe, inclusiv din partea Rusiei.

Juncker a subliniat că un astfel de proiect ar aduce şi beneficii de ordin economic.  Potrivit demnitarului de la Bruxelles, ţările europene investesc mai multe resurse financiare în apărare decât Rusia, dar acestea nu sunt cheltuite într-un mod eficient.

Mai mult, oficialul european este convins că proiectul ar avea şi o valoare simbolică şi ar demonstra unitatea dintre ţările comunităţii. Iniţiativa sa este sprijinită de mai mulţi parlamentari germani.

Go to Top

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

loading...