Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Tag archive

CCR

Iohannis pune la punct Parlamentul: „Președintele României exprimă interese ale societății!”

in Articole/Centru Media/Evenimente/Politic/Stiri online by

   În replică la declarația politică adoptată ieri de Parlamentul României, preşedintele Klaus Iohannis a spus că aceasta afectează însuși principiul cooperării loiale dintre instituțiile statului.

   Iohannis a mai spus că declaraţia a fost emisă „luând ca pretext un act normativ al Guvernului, adoptat în absența oricărei delegări legislative din partea Parlamentului și puternic contestat de societatea civilăşi că, tot în acest context, s-a invocat „o decizie a Curții Constituționale a cărei motivare nu este cunoscută încă

   El i-a avertizat pe senatori şi deputaţi că adecvarea Parlamentului la realitatea societății românești implică mai mult decât simpla afirmare a drepturilor Parlamentare menţionate în declaraţie, şi că deteriorarea imaginii publice a Parlamentului și scăderea încrederii cetățenilor nu își vor găsi soluția „prin transferul de responsabilitate asupra Președintelui României, CSM, sau asupra altor „agenții ale statului de ordin judiciar sau ținând de sfera siguranței naționaleci asupra cetățenilor care îndrăznesc să se exprime liber împotriva unor acțiuni care pun în pericol statul de drept și valori ale democrației.

   „Constituția României stabilește că Președintele României este ales direct de cetățeni. El are legitimitate și reprezentativitate egale cu ale Parlamentului și, ca atare, Președintele României nu devine „prin efectul Constituției, exterior societății”, ci, dimpotrivă, atunci când se manifestă, Președintele României exprimă interese ale societății„, a mai spus Preşedintele, adăugând că pozițiile exprimate de el sunt departe de a fi „păreri”, cu atât mai puțin „particulare sau parțiale” și se concretizează în acțiuni și acte menite să realizeze rolul reprezentativ al Președintelui României.

   „Declarația politică adoptată astăzi de Parlament poate fi considerată o formă de presiune. Astfel, sesizarea Curții Constituționale de către Președintele României sau de Consiliul Superior al Magistraturii ar deveni discutabilă, iar anchetarea și judecarea faptelor de corupție s-ar transforma în acțiuni contestabile„.a mai precizat Klaus Iohannis. (foto:presidency.ro)

Duminică, protest pentru susţinerea DNA, la Bucureşti!

in Articole/Centru Media/Evenimente/Politic/Stiri online by

   Un protest în favoarea DNA şi a depolitizării instituţiilor publice este anunţat a acea loc, duminica aceasta, la Bucureşti, sub denumirea „Marș pentru instituții independente„.

   „Reacționăm la noile semnale de limitare și subordonare a unor instituții. Politizarea și numirea în funcție după criterii și interese politice este primul motiv care ne-a scos în stradă. Dacă DNA nu ar fi cercetat maniera în care OUG 13 a fost adoptată, nu am fi aflat astăzi că ministerul pentru Relația cu Parlamentul oferise în primă fază un aviz negativ proiectului de modificare a codurilor penale, motiv pentru care ședința a fost amânată până la ora 21.00, pentru a fi redactat un nou aviz, de această dată pozitiv. Azi am aflat că DNA a trecut peste limite în anchetarea acestui dosar”, informează pagina facebook Corupţia Ucide.

   Organizatorii protestelor spun că nu atacă CCR, dar reacțione la felul în care sunt folosite instituții ale statului în interese de grup și de partid, și față de promovarea unor personaje care se devin foarte vizibile doar atunci când șefii au nevoie”. „Ciorbea nu e Avocatul Poporului, Tăriceanu nu e Parlamentul, iar Dorneanu nu e Curtea Constituțională„, spune o postare pe aceeaşi pagină. (foto: pagina facebook „Corupţia Ucide”)

Curtea Constituţională spune că doar ea are dreptul să verifice legalitatea ordonanţelor

in Articole/Centru Media/Evenimente/Politic/Stiri online by

   Plenul Curții Constituționale, a decis că ea eate singura autoritate abilitată să verifice legalitatea şi constituţionalitatea Ordonaanţelor de Urgenţă emise de Guvern, şi că nicio altă instituție publică nu are competența materială în acest domeniu.

   După a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi JustițieDirecția Națională Anticorupție şi Guvernul României, cerere formulată de Preşedintele Senatului, Curtea Constituțională, a decis, cu majoritate de voturi, că a existat și există un conflict juridic de natură constituţională între aceste instituţii, generat de acțiunea Parchetului de pe lângă ÎCCJ şi DNA, de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.(4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute de art.146 lit.d) din Constituție”, transmite un comunicat al CCR.

   Curtea Constituțională a mai constatat că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, respectiv Guvernul României) care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar.

   Sub aspectul controlului asupra legalității şi constituționalității OUG (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât și al conținutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituțională, nicio altă instituție publică neavând competența materială în acest domeniu.

   Decizia Curţii Constituţionale este definitivă și general obligatorie, ea comunicându-sePreședintelui Senatului României, Guvernului României și Ministerului Public-Direcția Națională Anticorupție și se va publica în Monitorul Oficial al României. (foto:ccr.ro)

DECIZIE INGRIJORATOARE A CCR: DNA nu avea voie sa ancheteze adoptarea OUG 13: „A perturbat buna activitate a guvernului”

in Politic by

Curtea Constitutionala a admis, luni, sesizarea facuta de Calin Popescu Tariceanu cu privire la existenta unui conflict intre puterile statului ca urmare a anchetei deschise de DNA cu privire la modul in care a fost adoptata ordonanta de urgenta 13/2017.

„Consideram ca s-a perturbat buna activitate a guvernului si relatiile care trebuie sa existe intre cele 3 autoritati: judecatoreasca, executiva si legislativa”, a declarat dupa deliberari, presedintele CCR, Valer Dorneanu.

Autoritatea de legiferare tine de Parlament, dar guvernul poate si el sa faca acest lucru prin ordonante de urgenta, a spus Dorneanu, adaugand ca „verificarea exercitarii acestui drept este de competenta Curtii Constitutionale”.

„Exista conflict juridic atunci cand o institutie isi aroga puteri care apartin alteia”, potrivit presedintelui CCR.

Dorneanu a citat si o prevedere a Comisiei de la Venetia privind raspunderea penala a membrilor guvernului, care spune ca „procedurile penale nu ar trebui sa fie utilizate pentru a rezolva neintelegerile politice”.

Presedintele CCR a subliniat ca activitatea de legiferare „tine de puterea Parlamentului, care are suveranitate”.

Concluzia Curtii a fost ca prin ancheta deschisa de DNA „s-a incalcat dreptul Guvernului de a aprecia oportunitatea legiferarii”.

„Si in ordonanta Parchetului si in alte declaratii, Parchetul spunea ca nu era necesara ordonanta. Acest lucru tine de atributul guvernului”, a mai subliniat Dorneanu.

Intrebat ce se intampla cu dosarul deschis initial de DNA si declinat luni catre Parchetul General, Valer Dorneanu a subliniat faptul ca decizia CCR se aplica doar pentru viitor.

„Am primit astazi un anunt de la PNA (DNA, n.red.) potrivit caruia s-a clasat urmarirea penala in ceea ce priveste competenta care era de resortul ei, cercetarea conducatorului de partid (…) si s-a trimis la Parchetul General pentru celelalte doua fapte plus alte trei fapte asupra carora s-a extins urmarirea penala.

Decizia noastra, are putere obligatorie, erga omnes, ea se aplica numai pentru viitor. Ceea ce a facut Parchetul (DNA, n.red.) pana aici e raspunderea lui, dar de aici inainte si DIICOT sau cui i-o da-o Parchetul General, sau DNA daca ramane solutia la el (proiectul poate fi infirmat de Parchetul General), toate actele de cercetare penala trebuie facute in asa fel incat sa nu se incalce prevederile Constitutiei”, a declarat Valer Dorneanu, precizand ca procurorii pot ancheta doar „aspecte penale, care sa atraga raspunderea concreta, penala, nu ipotetica”. Citeste mai mult pe aktual24.ro

CCR respinge OUG 13 pe motiv că e abrogată! Ce ne asteapta

in Evenimente by

Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului referitoare la ordonanţa de modificare a codurilor penale. Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat această decizie „pornind de la adevărul de OUG 13 nu mai există” în ansamblul legislaţiei, pentru că aceasta a fost abrogată. „În primul rând că nici din intervenţia procurorului, nici din examinarea pe care am făcut-o noi, nu am găsit elemente care să fie deja aplicate, care să fi produs efecte juridice”, a argumentat Dorneanu, precizând şi că judecătorii nu se pronunţă pe marginea unei cauze „pe supoziţii”. În momentul în care cineva va ataca OUG 14, ne vom pronunţa pe toate efectele, corelaţiile de acolo vor trebui făcute atunci, nu acum, a mai spus preşedintele Curţii Constituţionale.

„În asemenea cauze noi verificăm prima dată legalitatea sesizării şi în al doilea rând, admisibilitatea cererii. Verificând legalitatea sesizării am constatat că Avocatul Poporului era îndreptăţit să ne sesizeze, referindu-se la o ordonanţă care era în vigoare. În ceea ce priveşte admisibilitatea, noi verificăm constituţionalitatea legilor şi ordonanţelor în vigoare. Din punctul acesta de vedere, vă rog să constataţi că OUG 13 a fost abrogată, e adevărat că a fost abrogată după sesizarea Avocatului Poporului şi din acest punct de vedere noi nu putem constata admisibiitatea sesizării dacă ordonanţa a întrunit condiţiile de extraordinar, de oportunitate, nici pe fond. În acestee condiţii, am luat decizia cu majoritate de voturi să respingem sesizarea Avocatului Poporului ca devenită inadmisibilă pentru că abrogarea a intervenit după sesizarea noastră”, a explicat Valer Dorneanu.

Preşedintele CCR a subliniat că judecătorii nu se pot pronunţa pe marginea unei reglementări care a fost abrogată, aşadar nu mai există în ansamblul legislaţiei, excepţie făcând cazurile în care seiszările sunt ridicate în timpul procesului de una dintre părţi, dacă actul respectiv a produs efecte juridice: „În cazul sesizării făcute de către Avocatul Poporului, avem jursiprudenţă prin care am respins ca inadmisibilă tocmai pentru faptul că în acest caz noi analizăm în abstract ordonanţa şi nu intrăm în conţinutul ei. Nu facem aceeaşi analiză ca în cazul excepţiilor ridicate în procese, în prezenţa părţilor şi efectele care s-au produs. În primul rând că nici din intervenţia procurorului, nici din examinarea pe care am făcut-o noi, nu am găsit elemente care să fie deja aplicate, care să fi produs efecte juridice. Dacă va exista aşa ceva, sigur vor exista remediile prevăzute de Constituţie”, a subliniat Dorneanu.

Întrebat ce se va întâmpla dacă OUG 14, ordonanţa care abrogă OUG 13, va fi respinsă de Parlament, preşedintele CCR a răspuns că judecătorii nu se pot pronunţa pe supoziţii şi că aceştia vor judeca o astfel de cauză în momentul în care cineva va decide atacarea OUG 14.

„Vreau să vă spun că atât din pledoaria Avocatului Poporului am dedus că noi ar trebui să ne pronunţăm asupra constituţionalităţii pentru că s-ar putea ca OUG 14 care a abrogat OUG 13 să fie, la rândul ei, abrogată şi atunci nu ştiu ce consecinţe se produc. Noi nu judecăm o cauză după supoziţii. În momentul în care cineva va ataca OUG 14, ne vom pronunţa pe toate efectele, corelaţiile de acolo vor trebui făcute atunci, nu acum. Pornim de la adevărul de OUG 13 nu există, nu mai există în ansamblul legislaţiei”, a mai spus Valer Dorneanu, adăugând că referitor la consecinţe, la adecvarea cu deciziile Curţii sau modificarea unor texte din Codul Penal, acestea sunt atributele Executivului, Legislativului. „Ei vor trebui să stabilească împreună, prin comunicare loială, nu printr-o comunicare peste gard, cum să rezolve această situaţie”, a mai spus preşedintele Curţii.

Curtea Constituţională a respins joi ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului referitoare la ordonanţa de modificare a codurilor penale, procurorul de şedinţă susţinând că CCR „trebuie să se pronunţe acum” pentru că nu la orice alt moment decizia va fi teoretică, iar Dorneanu susţinând că CCR nu ştie daca va judeca admisibilitatea sau fondul.

Procurorul de şedinţă a susţinut , în şedinţa care a durat aproximativ o oră, că CCR ar trebui să se pronunţe asupra fondului OUG 13, chiar dacă a fost abrogată, pentru că există posibilitatea ca OUG 14 să fie respinsă de Parlament şi, astfel OUG 13 să intre în vigoare, iar instanţele vor trebui să ţină cont de ea chiar şi în situaţia în care va fi, ulterior, declarată neconstituţională.
Dacă CCR nu s-ar pronunţa cu privire la OUG 13 „acum” şi ar aştepta să intre în vigoare, decizia Curţii ar fi „teoretică” şi ar contraveni recomandărilor Comisiei de la Veneţia, care spune că deciziile trebuie să fie efective. „Să presupunem că mâine dimineaţă se dezincriminează omorul, pentru că văd că se lucrează noaptea”, a spus procurorul de şedinţă, cu titlu de exemplu, susţinând că CCR trebuie să se pronunţe pe fond.
Acesta a mai spus că dacă se elimină abuzul în serviciu în cazul adoptarii de actelor normative, această prevedere ar putea aduce atingere drepturilor si libertăţilor fundamentale, putând crea situaţii de inferioritate, discriminare.
„Dacă un consiliu local adopta un act prin care copiii de cetăţenie maghiară nu mai intră în scoli, sau homosexualii nu au acces în spitale, sau persoanele de etnie rromă au voie să meagă cu mijloacele de transport în comun dar trebuie să stea mai în spate, acest lucru aduce atingere drepturilor şi libertăţilor” fundamentale, a susţinut procurorul de şedinţă.
Cât priveşte pragul de 200.000 RON, procurorul de şedinţă a susţinut că înainte de a face modificarea legislativă cel care a legiferat trebuia să se asigure că celelalte forme de sancţiune „funcţionează efectiv”.
„Nu există niciun exemplu ca cineva care a trucat o licitaţie” să fie sancţionat în baza Codului Muncii, iar prejudiciul să fie recuperat, a spus procurorul de şedinţă, adăugând că de regulă făptaşii sunt „conducătorii instituţiilor şi nu are cine să îi sancţioneze”.
Procurorul de şedinţă a mai spus că nu a existat o situaţie care să justifice urgenţa acestor modificări, iar directiva la care se face referire în OUG 13 trebuia transpusă în legislaţie până în anul 2018.

Informatie de ULTIMA ORA! Ordonanța NU POATE FI ABROGATĂ!!

in Evenimente by

Ordonanța de urgență numărul 13/2017, emisă de Guvernul Grindeanu pe 31 ianuarie 2017, NU POATE FI ABROGATĂ. În ciuda protestelor masive din ultimele patru zile, Guvernul Grindeanu nu are cum să abroge în acest moment, ordonanța prin care se modifică patru articole din codul penal și de procedură penală.

Potrivit legii, o ordonanță emisă de Guvernul României, poate să fie modificată și/sau abrogată, doar după ce aceasta intră în vigoare.

Întrucât ordonanța numărul 13 din 31 ianuarie 2017 intră în vigoare abia pe 11 februarie 2017 la ora 00,00, Guvernul nu o poate abroga și modifica.

Altă veste catastrofală este aceea că dacă intră în vigoare fie și pentru o secundă, ea își produce efecte juridice.

Drept urmare, singura posibilitate legală de a opri efectele ordonanței Grindeanu este ca aceasta să fie declarată neconstituțională de către judecătorii CCR înainte de intrarea ei în vigoare.

Însă, nu se știe dacă Curtea Constituțională decide că Ordonanța Grindeanu este neconstituțională în integralitatea ei sau doar parțial.

Cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României au u decizie foarte grea, întrucât, la presiunea străzii, trebuie să decidă cu privire la contestația depusă vineri de Avocatul Poporului. Dar și asupra contestațiilor depuse de Președintele României, Consiliul Superior al Magistraturii și a Procurorului General al României.

De precizat că în acest moment, ”Abuzul în serviciu” prevăzut la articolul 297 din Codul Penal, a fost declarat ca fiind neconstituțional în luna iulie 2016 de către CCR și întrucât Parlamentul României și Guvernul Cioloș nu au pus articolul 297 în acord cu decizia CCR în decurs de maxim 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a motivării deciziei CCR, nu se mai aplică în România.

Conform Art. 31 (3) din Legea 47/1992 privind functionarea Curtii Constitutionale a României: “Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.”

Art. 297 Cod penal și-a încetat efectele la 23 august 2016

Mai exact, nicio persoană care a comis abuz în serviciu, NU MAI ESTE cercetat penal în prezent, întrucât ”abuzul în serviciu” a fost declarat neconstituțional de CCR. Adică în rpezent, pentru că nici Guvernul Cioloș și nici Parlamentul nu au modificat articolul 297, infracțiunea de abuz în serviciu nu mai există în România și drept urmare nimeni nu mai poate fi cercetat penal pentru această faptă.

Prin modificarea articolului 297 de către Guvernul Grindeanu prin intermediul ordonanței 13, abuzul în serviciu este reintrodus în legea penală începând cu 11 februarie 2017, dacă ordonanța va fi declarată constituțională de către CCR. Sursa: Recentnews.ro

Ultima ora! Decizia Avocatului Poporului care poate opri protestele

in Evenimente by

Victor Ciorbea, titularul postului Avocatul Poporului, va ataca vineri la Curtea Constitutionala ordonanta de urgenta privind modificarea Codului Penal, au declarat pentru HotNews.ro surse apropiate situatiei, scrie Hotnews.ro.

Reamintim ca Ciorbea declarase initial ca nu are temei legal sa atace ordonanta, motivand ca actul legislativ nu a intrat in vigoare. La o zi distanta, Ciorbea a avut o intalnire la sediul institutiei cu presedintele Iohannis, iar dupa intalnire si-a nuantat pozitia, anuntand ca va analiza optiunile.

Ciorbea isi motivase refuzul spunand ca nu poate sesiza CCR decat dupa ce intra Ordonanta in vigoare, adica peste 10 zile de la adoptare. In realitate, exista un precedent in 2013. Pe 9 octombrie 2013, Avocatul Poporului a atacat OUG 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, in conditiile in care aceasta intra in vigoare pe 25 octombrie.

CCR a decis: denumirea de rrom va fi înlocuită cu cea de țigan iar cea de țigan cu cea de român!

in Evenimente by

Gata cu confuzia dintre rromi, tigani si români! De acum si unii si altii se vor numit români, astfel incat toata lumea sa fie egala si sa nu mai existe discutii.

Astfel, intr-o sedinta istorica a CCR, in sfarsit s-a facut dreptate pentru cei deranjati de denumirea traditionala de rromi aplicata tiganilor.

Intr-un puseu nationalist, judecatorii Inaltei Curti au decis sa interzica atat de numirea de rrom cat si pe cea de tigan, acestea fiind considerate denumiri jignitoare la adresa românilor.

Atat in interiorul tarii, cat si in cadrul relatiilor internationale, doar denumirea de român va fi acceptata in mod oficial, pentru a sublinia faptul ca suntem un stat national-unitor, cu o continuitate neintrerupta inca din timpurile dacilor.

Decizia este una cat se poate de corecta si justa din punct de vedere istoric pentru ca desi erau diferiti, locuitorii tarilor române si românii (adica fostii tigani), erau confundati adesea de catre calatorii straini din pricina portului asemanator, a conditiilor de trai si a faptului ca vorbeau aceeasi limba.

Acum, prin decizia Curtii se va corecta aceasta confuzie intre români si români, ceea ce va duce cu siguranta la crestera prestigiului tarii noastre pe plan international.

A declarat academicianul Razvan Stanescu, comentand decizia CCR. Citeste mai mult pe ponturifierbinti.com

Curtea Constituțională a decis blocarea interceptările susținând că SRI nu este organ de cercetare penală.

in Evenimente by

Curtea Constituțională a decis blocarea interceptările susținând că SRI nu este organ de cercetare penală.

06808800-07776000_07072600-800x445

Astfel, toate cercetările vor fi scoase din dosarele aflate pe rol.

Astfel, SRI nu va mai putea face interceptări în dosarele de drept comun, decât în cele în care sunt probe că există un pericol la adresa siguranței naționale, informează B1 TV

Totodată, decizia se aplică în cazul dosarelor aflate pe rol sau în faza de cercetare. Astfel, în aceste cazuri, interceptările realizate de SRI vor fi retrase din dosare, urmând a fi păstrate doar alte tipuri de probe.

Mai mult, Hotărârea CCR nu se aplică în cazul dosarelor asupra cărora s-au dat deja decizii definitive deoarece, după cum tot CCR a stabilit, este neconstituțională revizuirea dosarelor soluționate printr-o decizie neconstituțională.

Judecătorii au decis că legea antifumat este constitutionala! Până când se mai poate fuma în spaţiile publice închise

in Evenimente by

Curtea Constituţională a decis miercuri că Legea care interzice fumatul în spaţii publice nu contravine Constituţiei. Legea antifumat va ajunge pe masa preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Dacă va fi promulgată, legea va intra în vigoare după 45 de zile, deci fumatul va fi interzis în spaţiile publice începând cu mijlocul lunii martie.

UPDATE Judecătorii Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, au respins sesizarea senatorilor pe Legea antifumat.

UPDATE Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a ajuns la Curtea Constituţională. Zegrean a glumit cu jurnaliştii şi le-a spus că are timp 45 de zile sa-şi fumeze ţigările în spaţiile publice, moment din care ar putea fi interzis acest lucru. Preşedintele CCR a precizat şi că din rândul judecătorilor CCR, doi sunt fumători.

„Legea intră în vigoare la 45 de zile de la publicare în Monitorul Oficial. Mă las de fumat, în spaţiile publice, în momentul în care legea intră în vigoare. Nu cred că m-aţi văzut fumând în spaţiile publice“, a spus Zegrean înainte de şedinţa CCR.

Ce spune legea

33 de senatori au depus, pe 21 decembrie, la Curtea Constituţională contestaţia referitoare la legea care interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, adoptată în 15 decembrie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Parlamentariii care au semnat contestarea susţin că raţiunea sesizării Curţii Constituţionale „nu vizează interzicerea fumatului în spaţiile publice, ci vizează definiţia «spaţiului public închis»”.

În documentul înaintat Curţii Constituţionale se precizează că prin definirea spaţiului public închis ca orice spaţiu destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate, legea introduce o formă de discriminare. Iniţiatorii sesizării susţin, în documentul citat, că prin aplicarea legii antifumat se creează o discriminare între persoanele aflate în stare de detenţie în penitenciare de siguranţă şi cele aflate în tranzit într-un aeroport, cărora le este permis să fumeze într-un spaţiu public închis, şi ceilalţi cetăţeni fumători.   Contestaţia legii antifumat depusă la Curtea Constituţională este semnată de senatori de la toate partidele politice, printre care Cristiana Anghel (ALDE), Corneliu Dobriţoiu (PNL), Lucian Şova (PSD), Verestoy Attila (UDMR) şi senatorul independent Alfred Laurenţiu Mihai.

Conform legii adoptate de Camera Deputaţilor, fumatul este interzis în „„orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent”.   De asemenea, legea antifumat interzice fumatul în spaţiile de la locul de muncă şi în orice loc de joacă pentru copii, fie că este spaţiu închis sau în aer liber. Interdicţia se aplică şi în mijloacele de transport în comun, în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private.

Fac excepţie celulele pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă. Totodată, fumatul este permis în camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale, cu respectarea următoarelor condiţii: să nu fie spaţiu de trecere sau de acces în spaţii publice închise, să fie dotate cu sisteme de ventilaţie funcţionale care să asigure eliminarea fumului din tutun, cu presiune negativă, să fie dotate cu scrumiere şi extinctoare şi amenajate în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi să fie marcate la loc vizibil cu indicatoare.   Legea interzice şi comercializarea produselor din tutun în unităţile sanitare şi cele de învăţământ, de stat şi private, precum şi vânzarea la bucată a ţigaretelor, ţigărilor de foi şi cigarillos.

Nerespectarea prevederilor legii antifumat de către persoanele fizice se sancţionează cu amendă contravenţională de la 100 lei la 500 lei, iar nerespectarea de către persoanele juridice a prevederilor legii se sancţionează cu amendă contravenţională de 5.000 lei la prima abatere, cu amendă contravenţională de 10.000 lei şi cu sancţiunea complementară de suspendare a activităţii până la remedierea situaţiei care a dus la suspendarea activităţii, la a doua abatere. Săvârşirea unei noi contravenţii la prevăzută de legea antifumat se sancţionează cu amendă contravenţională de 15.000 lei şi cu sancţiunea complementară de închidere a unităţii.

Go to Top

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

loading...