Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Tag archive

design de produs

MARKETING SI ETICA SOCIALA

in Comert by

Ideologia de stanga isi face loc intre elite si este socotit ca din mercantilism (principala racila a designului) decurg consecinte nocive. Designerul elvetian Max Bill militeaza pentru slujirea in principal a omului, a consumatorului si apararea lui in fata intereselor de inavutire ale producatorului. El stabileste chiar sarcinile si calitatile necesare designerului pentru a se putea pune in slujba societatii. Se urmareste in esenta obtinerea de produse eficiente ieftine si de calitate, prietenoase cu utilizatorul, toate acestea sintetizate intr-o armonie ce sa confere unitate precisa de tip Gestaltung.

 
Acestei idei i se opune pozitia mercantilista ce socoteste ca designul e un fctor ce activeaza vanzarea. Aceasta pozitie e criticata tot mai mult dupa Al Doilea Razboi Mondial mai ales in SUA, adica acolo unde era mai raspandita si mai puternica. Contestarea vine mai mult din randurile curentelor hippy, flower power, asociate cu arta pop, si mai putin din randul elitelor de econimististi.

 
Industrial designul nu era considerat o profesiune pentru ca in opinia criticilor mercantilismului el nu poseda o etica profesionala cum aveau alte profesii.

 
Consecintele mercantilismului sunt conceptul de styling si cel de efemer. Stylingul nu incearca sa produca obiecte mereu imbunatatite ci cosmetizate, in care cel mult carcasa se schimba ca in cazul unor fabrici de automobile care duc din cand in cand mici modificari de suprafata, dar foarte rar modificari structurale. Raymond Loewy sau alti puristi incearca sa schimbe aceste lucruri dar nimic nu se realizeaza pana cand criza energetica si marketingul agresiv japonez si vest european isi fac aparitia.

 

Automobilele americane incearca sa se adapteze (dimensiuni mai mici, consum redus), dar dupa ce acest puseu a trecut o parte se intorc la unele caracteristici anterioare care se pare ca erau motivate de stilul de viata si de mobilitate al americanilor (drumuri lungi, transport in comun mai redus, timp mult petrecut in masina). Stylingul se manifesta si in domeniul ambalajelor.

 
O solutie pentru depasirea stylingului e considerata de unii autori, reformularea chiar a sarcinilor industrial designului (in loc de modificarea constanta a unui obiect-gasirea unui alt obiect care in principiu sa faca acel serviciu mai bine ca ob initial).

 

Odata cu accelerarea suucesiunii schimbarilor, designul poate sa constituie o enclava securizanta pentru oamenii are nu mai pot urma acest ritm. Acest lucru poate fi extrapolat in arhitectura. Henry Bernard: “Mi se intampla cand lucrez ca arhitect sa doresc ca lucrurile sa dureze, si daca dupa amiaza reflectez ca urbanist la ceea ce am facut dimineata, doresc, dimpotriva, ca ele sa nu dureze”.

 
Marketingul poate aparea ca motiv pentru sondarea oamenilor. Marile lanturi comerciale au dobandit multa putere nu doar datorita averii uriase dar si prin bancile de date despre populatie pe care si le-au constituit. Ele ajung sa-si comande un design personalizat.

 
Abordarea stilistica poate fi vazuta si ca un paleativ sau succedaneu inviorator intre doua schimbari fundamentale de design astfel ca a suportat unele reabilitari.

 

 
Comportamentul
E una dintre coordonatele firesti ale gandirii oamenilor intervenind in procese de decizie si conducere/autoconducere cu implicatii atat etice cat si in marketing/ management. Orice organizatie formala nu poate fi perfect condusa nici autonoma. In istorie se inregistreaza o reducere a restrictibilitatii de la organizatiile militare spre universitati. Aceste lucruri il privesc si pe arhitect designer care va exercita un anumit determinism asupra oamenilor dar si ca lider virtual al unor echipe pluridisciplinare de creatie. Deciiile prezinta urmatoarele implicatii:

 

 
– valori conflictuale
– valori temporare, cantitative, sociale si morale
– valori trecute, prezente, viitoare
– valori numerice ( precise, imprecise)
– valori necuantificabile si dimensiunile sociale ale deciziilor ( deiferente de evaluare, suiectivitatete, interpretare)
– identificarea elementelor cauzale
– aria de cuprindere a criteriilor de decizie

 

 
Fezabilitatea deciziei e decisiva pt pastrarea ierarhiei. E nevoie de talent pt dobandirea certitudinii, ceea ce implica unele calitati de a sesiza, intelege si conlucra cu ideile si simtamintele altora. Eficienta decentei vine din constientizarea dualitatilor obligatiilor fata de organizatie si fata de cei afectati de decizii.

 

 

Interdependenta. Pe parcursul istoriei oamenii cedeaza independenta ceea ce implica sarificarea unor libertati, dar si vointa de a fi condus, impactul legilor si sanctiunilor sau al recompenselor materiale, convingerea. Interdependenta din societatea contemporana are doua dimensiuni: numerica si temporala.se adauga astfel cerinta inexorabila de continuitate rolului traditional al conducerii.

 

 

Descentralizarea e o promisiune de echilibrare a simturilor noastre de liberatate afectate de interdependenta. E nevoie de corelarea sistemului ceea ce presupune ca unii sunt condusi, dar macar sa se realizeze cu discernamant, competenta, sensibilitate si umanism.

ISTORIA DESIGN-ULUI

in Arta/Enciclopedie/Istorie by

ISTORIA DESIGN-ULUI. CURENTE IN ARTA SI ARHITECTURA.

 

 

Arhitectura Tehnologica =rezultat ar revolutiei industriale.Ar fi generat programe de arhitectura care raspundeau unor cerince ce in mod traditional nu-si mai gaseau rezolvarea(deschideri mari destinate expozitiilor industriale, gari , hale industriale depozite) , si-au gasit-o totusi in constructia metalica(mai intai fonta , iar apoi otelul care aer mult mai usor sin u era casant).

 
Sfarsitul de secol XVII (o data ci expozitia industriei franceze de pe Champs-de-mars 1798) pana la sfarsit de sec XIX)  perioada caracterizanta de o continua industrializare in care impunerea noilor produse era o necessitate(de aici aparitia marilor expozitii intenationale_’era inginerilor’_era prelungita de la metal pana la betonul sec XX).Perioada in care functionalismul determina aparitia oricarei forme(de la halele industriale pana la scaunul pentru scolari).

 

Din aceeasi perioada dateaza si perocuparile formatoare: deschiderea scolilor de arte si meserii din Anglia(sir Robert Pelle_1832) ; ‘Journal of Design”(1849-1852 Henry Cole) ; primul muzeu de arte decorative ( “Grammar of ornament” 1856_Owen jones).
UK : poduri_Conway(1826) ; Clifton (1836-1864) ;Forth (1881-1890)
Gari_Newcastle on Tyne(1846-1850) ; Austerlitz Paris
Chrystal Palace 1850-1851
Jardin des Plantes paris 1833-1867 ; Tour Eiffel 1887-1889 ;galeriile Vittorio Emanuelle II si
Umberto I napoli ; Brooklyn Bridge ,George Washington bridge ; Goldan Gate Bridge ; Audi-
Torium Building(Chicago) ; Podul Cernavoda

 

 

Romantismul = detine o conotatie anti-industriala intre artele figurative dar abia in sec XX se poate vb despre o tenta romantica in design.

 

Impresionismul = va avea o influenta indiresct asupra design-ului datorita exploatarii relatiei obiect-subiect din perceptia culorilor.Poate fii considerate ca fiind prima reactie de adaptare a artei la concurenta figurative a fotografiei.

 

Neoimpresionism = nu vizeaza direct design-ul ci are un aport in domeniul perceptiei vizuale.(reprezinta o continuare a impresionismului continuad experientele cromatice , inventia fiind pointilismul)
Arta 1900 = primul current care “retezat” prostul gust in arta , a dat nastere graficii publicitare(manifestata prin afis) a cautat o sinteza a rtelor moderne.

 

Curent care este considerat promotorul miscarii moderne.Reusita acestui current este evidenta mai ales in domeniul obiectului , find un current puternic manifestat in moda , grafica , picture , arhitectura , teatru , balet. Arta 1900 reprezinta perioada de timp 1885-1910 nu rezinta o rupture totala de stilurile anterioare ci subliniaza mai degraba intentia pentru prima oara de creare a unui ambient sintetic unitary si de integrare a artelor.Afinitatea cu modernismul poate fii considerate si tenta sa internationala : art nouveau(franta) ; jugendstil(germania) ; sezession(Austria) ; coup de fouet(belgia) .

 
_decorativism complex si forma insiparet din vegetal _predecesor al viziunii organistice(Gaudi);
_inovatoare prin inclinatia spre decoratie si ornament , precum si prin reintegrarea artelor intr-o unitate , a promovat conceptia de realizare tip design.
_asocierea arhitecturii cu constructia metalica : Victor Horta = primul architect care a folosit structuri metalica in locuinte precum si suprafete mari vitrate ; Hector Guimard cu statiile de mtreo din Paris si saal de concerte Humbert de Romans(1902).

 
Arts&Crafts _ apartinand miscarii Artei 1900 se caracterizeaza prin contestarea industrializarii si intoarcerea sre artizanat , reluand si fore din arhitectura Renasterii engleze insa fara reproducerea elemtelor decorative .anlia a mai promovat si orasul industrial , orasul gardina (Ebenezer Howard si Raymond Unwin)

 
Deutscher Werkbund _ miscare cu o intense activitate ce urmarea ridicarea calitatii artistice a produselor indutriale.Miscare fondata in 1861-1927 opunandu-se miscarii Arts&Crafts din UK.A atras artisti , mesteri artizani,dar si reprezentatnti ai industriilor si comercianti ,creandu-se astfel echipe mixte care vizau metode si prototipuri noi de omologare a produselor industriale.Apar primele servicii de design in cadrul trustului AEG _ reprezentand un model de pluralitate indreptandu-si atentia de la proiectarea cladirilor administrative , ale cartierelor de locuinte pana la motoare , transformatoare , radiatoare, ambalaje si grafica industriala…..fondatori: Theodor Fischer,Van de velde , Josef Hoffman.

 

Creste opozitia intre artizanat si industrie _ajungand a fi considerate dpv estetic doua entitati diferite care ar da raspunsuri diferite la problema nevoii contemporane de inlocuitori de arta.

 

A  influentat aparitia primei organizatii de design din UK _ DIA=Design and Industries Associations in 1915 care viza o reorientare a principiilor si actiunilor de la artizanat spre cele de tip Werkbund.DIA avea ca manifest”gasirea unui echilibru intre un design bun si eficacitatea industriei”.(John Brown,Kenneth Anderson,J.Marshall).

 
USA = in usa se producea la inceputul sec XX cantitai immense si in serii uriase de obiecte ieftine ,urate ,pline de ornamentatii.’ororile ambientale si obiectuale”,”ororile urbanistice’(create de aparitia zgarie norilor care de altfel reprezentau utilizarea terenului eficace datorita speculei ,un model de aspiratie spre bunastare spre o luem noua).
_FLWright _parintele arhitecturii moderne in Usa ,promotorul unei arhitecturi organice si functionaliste .

 

 

Simbolismul = va influenta designul ecologist de la sf de sec XX (influenta primei sale etape manifestata prin Fratia Prerafaelita din Anglia) si a IIa etapa care este caracterizata de forme mai abstracte si un subiectivism decorative cu afinitati sprea viziunea orinetala.

 

 

Fauvismul = 1905,incidenta sa asupra design-ului se manifesta la nivelul viziunii , influente manifestate ma exact in graphic design.(stil care inlatura perspectiva,geometria umbrelors,si se foloseste de impactul petelor plate de culoare precum si a combinatiilor puternice in impresionarea vizualului).

 

 

Cubismul = introduce cea de a IVa dimensiune-timpul,reducerea formelor si volumelor din natura doar la latura lor geometrica vazand descompunerea formala,surprinderea secventialitatii.Are 2 faze:analiza si sinteza.A influentat arhitectura , industrial design , designul comunicatiilor vizuale .La sf anilor 30 ajungandu-se vorbiind de o “arhitectura cubista”(corespondenta clara intre lumea artelor plastice sic ea a arhitecturii).

CRITERII DE VALOARE ESTETICA IN DESIGN

in Arta by

RELATII INTRE PARAMETRII TEHNICO ECONOMICI SI ESTETICI.

 
-EVIDENTE IN MOMENTELE DE VALIDARE A REZULTATELOR PROCESULUI DE DESIGN.

 
In aprecierea unui produs apar parametrii tehnico-economici si cei estetici. Primii sunt obiectivi si cei din urma subiectivi.Nu este sufiecient sa se faca apreceria unui produs subiectiv”pentru ca imi place”ci trebuie apelat la factorii obiectivi.

 
Criterii estetice pentru produse:
-criteriul economic-pret de cost minim prin economie de materiale si mijloace de productie utilizate

-criteriul aptitudinii de folosire a si a valorii functionale-perfecta adaptare la functie si exterior

-criteriul unitatii compozitiei-conceperea partilor unele in raport cu altele si cu toate in functie de ansamblu

-criteriul armoniei intre aspect si utilizare-respectarea legilor esteticii industrial

 

Perfectiunea tehnica ar fi una dintre proprietatiile produsului generatoare de satisfactie esteticab la cei care le percep.Siguranta functionala ar fi un alt factor care se poate converti in satisfactie estetica.Valentele estetice ale produsului pot genera efectul de surpriza si atractivitate(conexiuni cu ludicul,entropia estetica ,inovatie tehnica).Extinderea creativitatii face ca o descoperire tehnico-stiintifica sa se transforme in mod implacabil intr-una estetica.

 
Un ideal a omului ar fi ca produsee realizate de om pt om sa poata fi appreciate obiectiv sa fie comensurabile dn punct de vedre ethnic-economic –estetic,sa exercite asupra omului si exxistentei sale o puternica influentza materiala spirituala,care sa se regaseasca in urmatoarele realizari.

 
GRUPUL DE METODE FUNDAMENTATE PE GRUPA DE PRODUSE

 

Este un grup de metode intrucat se aplica tehnici particularizate in urma unor cercetari pe grupe de produse:

-studiul energie functionale(dinamica schimarilor stricturale-culoare forma)

-metoda ondajului statistic

-corelare statistica intre factorii de influenta a productiei si cei de consum

-aplicarea teoriei testelor de semnificatie pt verificarea ipotezelor

-metode de control a calitatii produselor

-teoria grafurilor in planificarea productiei

-teoria deciziei optime

Toate aceste criterii doresc sa duca la o apreciere a produsului din punc de vedere obiectiv.

 

METODA ANALIZEI VALORII

Analiza valorii presupune stabilirea costului unei functii ,adica pretul cel mai mic care trebuie platit ca un serviciu sa fie satisfacator

SECVENTE PROPUSE
In cadrul designului pe langa exprimare formala au aparut si constructii conceptuale.

RAMURILE DESIGNULUI

in Arta by

-DESIGN AMBIENTAL;

-DESIGN INDUSTRIAL;

-DESIGN GRAFIC;
UN SPATIU POPULAT NUMAI CU FORME DE TIP DESIGN DEVINE OBOSITOR DACA NU ESTE INTRERUPT DE CATE O FORMA CARE SFIDEAZA PRINCIPIILE EFICIENTEI SI ECONOMICITATII.

 

Aici intervine estetica si arta aceasta din urma fiind chemata sa infrunte timpul .Problema care apare priveste in deosebi raportul intre formele designului si cee ale artisticului pt ca cee din urma nu necesita a fi inlocuite fiindca s-ar fi invechit.Astfel se infirma identificarea designului cu alte domenii static distincte.
ESTETICA-studiaza egie si structura unei atitudini umane fata de realitate si fata de creatie pe mai multe faze:
– contemplere preindustriala;
– traire afectiva;
– Valorizare –creatiie constienta;

 
Estetica industriala/designul este inclusa in estetica generala,utilizeaza elemente ale acesteia dar isi adduce si aportul propriu la evolutia acesteia.

 
Istoria designului/esteticii designului asociaza in mod paradoxal inceputurile acesteia unor opinii divergente apartinand lui William Morris(a pledat pentru designul industriala si renuntarea la sistemele medievae de organizare a muncii)si John Ruskin(adversary a standardizarii,poet a artizanatului).Se evidentiaza inca de la inceput un fundament conceptual al viitorii estetici industriale in competitie cu produsele mestesugaresti.Astefel termenul de design industria uneste 2 termeni nesociati pana in sec XX.

 

ESTETICA INDUSTRIALA-a avut mari merite in promovarea designului pt ca prin forma mai accesibila de “stilism”a dat senzatia de participare la creatie a unui segment de populatie important ceea ce a us la lansarea a numeroase produse.

 
DESIGNUL DE MASA –este subordonat ideei ca “produsele de masa pot fi frumoase fara sa devina mai scumpe”.Astfel forma ,continutul,durabilitatea,comoditatea,pretul de vanzare,erau elemente definitorii ale industrial designului.

 
Arta si cultura fac parte intrinseca din design de unde mitul perfectionarii estetice prin progress.
In epoca postmoderna s-a realizat si posibilitatea diversificarii si personalizarii productiei de masa devenita posibila datorita productie asiatata pe calculator.

STIL, ORNAMENT, DESIGN

in Arta by

Stilul industrial e cel care defineste epoca marii productii masiniste. E. Souriau defineste caracteristicile acestui stil: -valorificarea unor noi materiale sintetice;-tendinta de simplificare a formelor legate de noile materiale; -simlificarea si expresivitatea utilizarii; -lipsa ornamentului supraadaugit.

 

 

Astfel, acest stil e nu numai rezultatul dezvoltarii industriale ci si al unei activitati artistice, intervenind in formarea bunului gust. P. Francastel „arta si tehnica” sustine ca tehnica are un rol dominant in relatia dintre arta si tehnica si ca viziunea estetica a producatorului de bunuri industiale nu poate fi conceputa „in afara coordonatelor stilistice generale ale fiecarei culturi nationale”.

 

 

In acceptiunea postmoderna, ornamentul estetic este perceput mai tolerant ca element al ansamblului decorativ, aspiratie e a adauga „ceva in plus”, obiectelor, peste functia lor. Creatia si inovatia erau prezente succesiv-alternative, in stil si ornamet, pana la a face ca acestea sa izvorasca organic unul din celalalt. In sec XX estetica industiala genereaza o unuformizare in numele practicului, comodului, functionalului, rationalului. Doar individualismul de azi, prin cercetarea pietii, va da lovitura acestei uniformizari. Azi originalitatea si contemporaneitarea nu mai sunt similitudini.

 
Slilul => dintr-un ansamblu de factori (social-economici, baza tehnico-materiala si relatii de productie, fctori naturali, particularitati nationale etc)care actioneaza in vederea formarii unui public receptiv la aest stil. Aceasta sinteza e realizata de designeri. Stilisti se ocupa cu corijarea formei exterioare si a cromaticii (aspectul exterior al unui produs mai vechi).

 
Ornamentul azi ii este mai potrivit ornamentul geometric ecat cel figurativ. H. Read : „ornamentul deriva si este subordonat formei si functiei produsului” si mai considera ca sunt 2 tipuri de ornament: striuctural si aplicat. J. Evans sustinea ca ‚designul determina o noua conceptie asupra ornamentului”.

 
Tendinta potrivit careia forma ar trebui sa derive direct din cerintele de functionalitate, neaga posibilitatile creatoare ale designului. Astfel, a aparut designul expresionist, subversiv, psihanalitic etc.
Importanta stilului si ornametatiei:-stilul e inclus in cadrul categoriilor de baza din estetica vietii cotidiene; -amandoua implicate in estetica produsului ar ajunge sa devina caracteristici esentiale ale unui popor sau ale unei epoci.

 

 

Prin crearea „unui obiect pentru subiect”, stilul ar genera si „un subiect pentru obiect”. Prin aceasta se bazeaza discursul despre rolul educativ-estetic ai esteticii industriale/ designul si contributia sa la formarea idealului estetic al epocii sale.

DESIGNUL SI DESIGNERUL

in Arta by

Peste tot, in sec 20, apare evidenta preocuparea ca obiectul produs industrial, cu destinatie practica sa retina atentia si prin infatisarea sa placuta.Unii istorici insista asupra asocierii fundametale a designului cu masina si masinismul.

 
Pentru atingerea unei finalitati estetice se disting 2 modalitati:
a.folosirea ornamemtelor si decoratiunilor adica aplicarea unor elemente noi fara utilitate practica.Puristii au afirmat vehement ca ele afecteaza negative functionalitatea obiectului.
b.Proiectarea si materializarea obiectului in asa fel incat produsul obtinut sa incite privirea exluzandu-se elementele neimpuse de functiunile sale.
Vremurile mai recente au subminat fundamentarile funcionaliste si au multiplicat directiile de abordare a designului.

 
Eliminarea ornamentului si decoratiunilora constituit un fenomen de civilizatie necunoscut altadata cand domina convingerea ca frumusetea este realizata prin acestea.Cuvantul design este folosit la descrierea obiectelor capabile sa incante privirea fara a apela la decoratiuni.Principala semnificatie a cuvantului este aceea de proiectare.

 
Conform triadei vitruviene frumosul este asociat cu functionalul si construibilul.Forma opereaza prin natura ei functie de gusturile si preferintele fiecarui comparator.Dar creatia si proiectarea produsului sunt determinante.

 
Premisele aparitiei si dezvoltarii industrial-designului
DESIGN-(dupa al doilea razboi mondial)process complex de concepere proiectare si realizare cu mijloace industriale a formelor functionale si frumoase totodata.

 
David Pyc era de parere ca formele din sistemul designului se materializeaza prin respectarea anumitor conditii.Acestea ar presupune de la bun inceput o anumita conceptie in legatura cu obiectul ce urmeaza a fi realizat,o anumita proiectare si un mod de executie ,de obtinere a produsului bazat pe folosirea tehnologiilor inaintate si a utilajelor performante.

 
In final produsul- obiect nu trebuie sa implice eforturi mari economice sa fie usor manevrabil sa aiba rabdament maxim sa genereze minimum de cheltuieli pt intretinere si functionare sis a fie placut si frumos.

 
DESIGNERUL-un nou specialist cel mai apt pt rolul de lider a echipei de conceptie si chiar realizare,datorita nivelului sau de cultura si largimii orizontuluisi aportului real pe care il poate adduce la instituirea echilibrului general al produsului.el nu mai poate intereni insa decat la o viitoare reproiectare.rezulta drama greselilor masinii care nu poate fi oprita din a o multiplica.

 
Alta particularitate a acestui design intervine dintr-un anonimat al beneficiarului pe care incearca sa-l atenueze tehnicile sociologice si de marketing.

 
Intr-o prima etapa s-au conturat 2 domenii de activitate a designerului:
– designul acoperind intreg mediul vietii umane
– industrial-desingnul care vizeaza doar produsul industrial
– a aparut apoi prin intermediul media graphic designul

 

Aspecte economico-sociale in design

in Arta by

Se apreciază că, actualmente, suntem cu toţii angajaţi spre o lume a comunicaţiilor: ordinatoare, video-transmisii, telecopiatoare, reţele INTERNET, sateliţi care generează o asemenea abundenţă de informaţii, încât problema care se pune nu este aceea a accesului la date, ci a posibilităţii de selectare a celor necesare.

În aceste condiţii, designerii încearcă să se adapteze din ce în ce mai bine restricţiilor şi realităţilor tehnice şi economice. Mondializarea anumitor produse, deschiderea pieţelor, conduc spre un design în care diferenţele legate de origini şi culturi se reduc în mod progresiv. Diferenţele ce apar corespund unor particularităţi strategice ale întreprinderilor şi ţărilor, în ceea ce priveşte imaginea, produsele şi pieţele de desfacere.

Numeroase lucrări tratează mutaţiile profunde ale universului nostru socio-economic şi anumite puncte-cheie, cu incidenţă directă asupra designului, merită evocate:
imprevizibilitatea viitorului, în contextul actual, marcat de fenomene ca: tendinţe integraţioniste, mişcări culturale sau religioase, evoluţia ţărilor din blocul comunist, ce au bulversat previziunile futurologilor. În aceste condiţii toţi ”actorii” sistemului socio-economic trebuie să continue să trăiască, să construiască, să inventeze, să producă, într-un cuvânt să contribuie la evoluţia acestui teatru al lumii, în care sunt, în mod egal, spectatori.

Structura diferită a mediului, ceea ce implică o viziune simultană detaliată asupra fiecărui element şi o viziune globală a întregului. O întreprindere cu toate componentele sale şi mediul său este un sistem complex, iar rolul esenţial al managerului este de a şti să-l orienteze. Numărul parametrilor, eventualele consecinţe ale unei variaţii, amplitudinea variaţiilor pot face să scape din vedere tendinţele semnificative, oportunităţile şi riscurile.

Evoluţia gândirii şi a culturii economice. Peste tot, dezvoltarea grupurilor industriale s-a datorat talentului managerilor şi atenţiei, din ce în ce mai mari, date gestiunii resurselor umane, astfel că creşterea numărului de psihologi în întreprinderi este un fenomen al sfârşitului de secol XX. Dezvoltarea spiritualităţii lumii moderne, valorile morale ale generaţiilor tinere sunt, de asemenea, parametrii prin care se aspiră la îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Un nou tip de concurenţă

Deschiderea frontierelor, creşterea investiţiilor necesare dezvoltării, punerea în aplicare a noilor tehnologii au modificat în profunzime configuraţia concurenţei care s-a lărgit, în cele mai multe cazuri la dimensiuni planetare, prin:

-substituirile tehnologice. Apariţia unei noi tehnologii poate provoca dispariţia temporară sau definitivă a unor domenii ale industriei; de exemplu, apariţia ceasului cu cuarţ, a compact- discului, a aparatului video etc. Industria nou consacrată însă trebuie să-şi găsească noi canale de distribuţie.

-fenomene legate de evoluţia consumatorilor. În cea mai mare parte, un consumator dispune de resurse limitate. Obiceiurile de consum depind de numeroşi factori ce pot fi clasaţi după categorii socio-profesionale, stil de viaţă etc. şi sunt legate conştient sau nu de problema delicată a alocării acestor resurse (nu numai financiar, dar şi din punct de vedere al timpului şi spaţiului). Micşorarea vârstei de pensie, creşterea speranţei de viaţă au determinat apariţia unei noi generaţii de consum (papy-boom), pentru care nu s-au definit necesităţile specifice
de consum.

-schimbări legate de modă. Un mare număr de industrii, în special cele din domenii ca: sport şi turism, vestimentaţie, produse de lux, mobilier, iluminat, parfumerie, cosmetică depind de
modă.

– fenomenul ecologic. În faţa designerilor se află o nouă misiune: crearea de produse care să răspundă nevoilor omenirii fără a pune în pericol mediul înconjurător, de care depinde însăşi supravieţuirea noastră. În acest context, nu există altă alternativă decât o restructurare fundamentală a actualei culturi a produsului (product culture).

Ipostaze ale frumosului in design

in Arta by

Designul modifica cotidianul fiintelor umane ,ele insele transformate de schimbarile economice,sociale ,politice si culturale. El este constituit din elemente estetice si concept originale si inovatoare ,ancorate realitatii.

Cate din produsele cotidiene pe care le folosim in mod obisnuit –scaun,cana,periuta de dinti sunt semnate de designer profesionisti?Pentru ca societatea noastra nu e pregatita sa asimileze sis a puna in practica conceptual de design demografic,acel design de calitate la un pret accesinbil pentru cat mai multi oameni.

Design for All este un termen umbrella pentru acele activitati care se concentreaza pe securizarea incluziunii sociale si sanse egale .Premiul Comisiei Europene”Design for All” este un exemplu de interes manifestat pentru acest subiect.

Identitatea culturala a ficarei regiuni este perfect compatibila cu tendinta de integrare intr-o comunitate largita .Designul poate contribui substantial la mentinerea identitatii culturale locale,regionalesi supranationale.

Conceptul de design universal a cunoscut mai multe etape de dezvoltare .Pana in anii’60 ,echipamentele pentru persoanele cu nevoie special reflectau un proces de fabricatie exclusive medical ,aspectul lor fiind lasat pe plan secundar .In acest deceniu se creaza un simbol grafic international,iar spatiile publice incep sa fie adaptate pentru a fi cat mai accesibile.

Designul dominant,prin definitie,se prezinta sub forma unui nou produs sau a unui set de caracteristici sintetizat in urma numeroaselor inovatii tehnologice facute in mod independent asupra variantelor precedente de produse

Go to Top

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

loading...