Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Tag archive

Inima

A fost identificat un NOU ORGAN în corpul uman

in Stiri online by

Se numește mezenter și de-acum este considerat ca organ distinct în corpul uman, la fel ca inima sau plămânii.

Mezenterul este o membrană situată în sistemul nostru digestiv, care leagă intestinul de pereții abdominali. Popular i se spune „prapur”. Se știe despre această membrană de ani și ani, însă nu se cunoaște încă pe deplin funcționarea ei. Această nouă clasificare a ei, ca organ, ar putea schimba multe lucruri în prevenirea și tratarea anumitor boli digestive și abdominale.

Este un progres științific care deschide noi perspective de cercetare medicală. Revista științifică britanică The Lancet Gastroenterology & Hepatology a publicat la sfârșitul anului trecut un studiu prin care mezenterul este calificat drept un nou organ al corpului uman.

Această nouă terminologie este concluzia la care au ajuns profesorul J. Calvin Coffey și echipa sa de la University Hospital Limerick (Irlanda), după patru ani de cercetări care le-au permis să strângă dovezile necesare pentru a reclasifica în categoria „organ” un element deja cunoscut, dar prea puțin studiat al sistemului nostru intestinal.

Mezenterul face parte din sistemul digestiv. Este un dublu strat al peritoneului, o membrană prezentă în cavitatea abdominală. Nu este un organ „plin”, cum e inima sau plămânii. Are un fel de rețea de vase venoase care face legătura cu arterele principale ale abdomenului și intestinului. Mezenterul leagă intestinele de pereții abdomenului.

Rolul de „ancoră” contribuie la menținerea tuturor elementelor sistemului intestinal la locul lor. Pe de altă parte, mezenterul are și un rol de „feeder” – asigură vascularizarea intestinului subțire și a unei părți din intestinul gros prin artera mezenterică, aflată în mezenter. În fine, organul are și un rol de depozitare. Este o membrană care participă la acumularea grăsimii abdominale în corp.

Încă din Renaștere, Leonardo da Vinci este cel care a descoperit prezența acestui organ în corpul uman. Considerându-se că are o structură fragmentată și multiplă, a fost mult timp ignorat de specialiști. Această abordare este acum respinsă de cercetările profesorului J. Calvin Coffey : „Descrierea anatomică ce i s-a făcut timp de 100 de ani este incorectă. Este un organ complex, departe de a fi fragmentat. Este vorba de o singură structură organică a unui singur țesut”, scrie profesorul.

Consecințe

Considerat, prin urmare, organ, mezenterul poate fi studiat de-acum ca atare. Prima consecință: „Biblia” anatomiei umane, cartea „Gray’s Anatomy” (da, cea care a inspirat titlul celebrului serial american) a fost actualizată imediat după această descoperire. Mezenterul este inclus acum în lista sa de organe.

„Când înțelegem funcționarea unui organ, putem identifica dereglările, bolile. Noi am stabilit anatomia și structura sa. Următoarea etapă va fi funcționarea”, explică profesorul J. Calvin Coffey. „Atunci când vom înțelege și funcționarea, se pot identifica dereglările, maladiile. Asamblând totul, înseamnă știința mezenterică, adică baza pentru o nouă categorie științifică și medicală”, adaugă profesorul.

Unii specialiști sunt de părere că rolul mezenterului a fost subestimat în apariția unor boli precum diabetul sau boala Crohn (o maladie inflamatorie cronică a sistemului digestiv) și în general a tuturor tulburărilor de metabolism. E un pas mic pentru oamenii de știință, să fie oare un pas mare pentru pacienți?

Sursa: digi24.ro

10 învăţături care îţi vor schimba viaţa GARANTAT oferite de marele filozof Confucius

in Diverse by

Confucius este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari filozofi care au trait vreodata.

S-a nascut in China in anul 551 I.Hr si, de-a lungul vietii sale, s-a dedicat in totalitate scrierilor – pastrate in „Analectele lui Confucius” – despre etica in familie, sistemul public si sistemul educational. Invataturile lui au influentat intreaga lume asiatica si nu numai timp de 2500 de ani.

Dupa moartea sa in anul 479 I.Hr, invataturile i-au devenit oficial filozofia imperiala a Chinei. Scrierile lui Confucius  au trecut dincolo de orice limita geografica si culturala, conferind o mare intelepciune oricui, oriunde.

In acest articol va vom prezenta 10 invataturi de-ale lui Confucius care va pot schimba intreaga viata. Daca vi se intampla sa simtiti ca nu mai puteti face fata, cuvintele lui Confucius va vor ajuta sa depasiti situatia si sa va conoaste mai bine pe voi insiva.

  1.  Nu conteaza cat de incet inaintezi, atata timp cat nu te opresti.
    Uneori poate fi foarte dificil sa gasim pacea in viata noastra si in noi insine mai ales din cauza faptului ca astazi totul in jurul nostru se intampla atat de repede, progresul stiintific si tehnologic, schimbari politice si sociale etc. Este bine insa sa ne oprim putin si sa gasim acea pace in noi ce ne va ajuta sa ne bucuram mai mult de viata.
    Este important nu numai sa facem, dar si sa ne acordam timpul necesar sa ne bucuram de ceea ce facem.
  1. Nu te imprieteni niciodata cu o persoana care nu este mai buna decat tine.
    Avem tendinta de a ne imprieteni cu oameni care ne sunt inferiori sau usor inferiori caci asta ne face sa ne simtim mai bine si sa gandim mai sus despre propria persoana. Nu faceti acesta, imprieteniti-va cu oameni care va sunt net superiori, oameni de la care sa aveti ce invata si care sa va provoace sa deveniti o versiune mai buna a voastra.
  1. Cand simtiti ca furia ia amploare, ganditi-va la consecinte.
    Cand sunteti nervosi, aruncati-va intotdeauna un ochi in viitor inainte de a actiona.
  1. Cand observati ca devine imposibil sa va atingeti telurile, nu va ajustati telurile, ci numai pasii catre atingerea acestora.
    Daca v-ati pus ceva in cap, dar nu este atat de usor pe cat credeati, continuati, nu va dati batuti. Poate va va lua mai mult timp, insa pana la urma veti ajunge acolo.
  1. Daca urasti o persona, atunci acea persona te-a infrant.
    Este in regula sa ignori sau sa fii indiferent fata de o persoana care te percepe negativ. Insa, daca va consumati timpul si energia urand persoana respectiva, atunci ati pierdut lupta impotriva acesteia, lupta in care nu trebuia sa va aruncati inca de la inceput.
  1. Omul superior care cauta ceva, cauta in el insusi; omul inferior cauta intotdeuna in altii.
    Foarte multi dintre noi considera ca pentru a avea mai multa valoare si pentru a fi mai bine vazuti in societatetrebuie sa acumuleze bogatii si bunuri materiale.
    Oamenii intelepti, insa, stiu ca singurul mod real de a ne creste valoarea este prin a incerca sa o cultivam in noi insine.
  1. Oriunde mergeti, mergeti cu toata inima.
    Muhammad Ali credea ca este cel mai bun indiferent de ceea ce facea, chiar daca era un colector de gunoaie. Acesta este modul in care trebuie sa gandim cu totii. Indiferent ce facem, trebuie sa facem cu pasiune si determinare.
  1. Oferiti sfaturi si instructiuni celor care cauta cunostere dupa ce si-au descoperit ignoranta.
    Cu totii ignoram diverse lucruri sau convingeri, ganditi-va la asta inaite de a incerca sa corectati pe cineva.
    Asteptati pana cand oamenii au ajuns in acel punct in care au nevoie de ajutorul si opinia voastra inainte de a incepe sa vi le exprimati.
  1. Daca va concentrati pe orice avantaj sau realizare, oricat de mici ar fi, va va fi mult mai usor sa mergeti mai departe.
    In loc de a va petrece timpul consumandu-va ca superiorul vostru ii aprecieaza mai mult pe ceilalti colegi decat pe voi, incercati sa va concentrati numai pe ceea ce stiti sigur  ca este adevarat si care va poate motiva sa va faceti lucrul mai bine si mai eficient.
  1. Daca cineva scuipa in spatele vostru, inseamna ca sunteti mult inaintea lor.

Sursa: andreilaslau.ro

Inima, un mister descifrat!

in Curiozitati by

Acest organ fascinant leaga prcum un fir rosu domenii diferite, medicina, psihologie, religie. Inima se afla in centrul sistemului cardiovascular: pompeaza sangele in intregul corp, asigurand substantele nutritive si indepartand deseurile si dioxidul de carbon. De mii de ani, inima este asociata cu sufletul si in profunzime studiata, fara a fi pe deplin inteleasa. In ultimele decenii insa, cercetatorii si-au luat o piatra de pe…inima, descoprindu-i cateva enigme:

  • Anatomic, inima nu se afla pe partea stanga, ci in mijlocul piptului. Impresia ca se afla cu totul in stanga este pentru ca partea cea mai mare se afla acolo. Exista oameni care au inima pe dreapta. Acestia sufera de dextrocardie, o malformatie congenitala.
  • Nu se cunoaste inca numarul celulelor cordului. Expertii spun ca pot fi milioane sau miliarde. In orice caz, se formeaza devreme si se organizeaza intr-un sistem complex, fiindca trebuie sa se contracte in ordine, altfel, am avea probleme. De asemenea, aceasta retea elaborate trebuie sa fie supla sis a actioneze concentrate la anumite imprejurari, precum activitatea fizica intensa.
  • Inima nu se opreste niciodata. Incepe sa bata la 22 de zile dupa conceptie si de 3,5 miliarde de ori intr-o viata.
  • Inima este de fapt muschiul care munceste cel mai mult. Zilnic, pompeaza circa 9.500 litri de sange.
  • Pe parcursul unei vieti, inima pompeaza aproximativ 240 de milioane de litri de sange, cat incap in 200 vagoane-cisterna.
  • Cand muschiul inimii se contracta sau bate, impinge sange spre toate organele, 75 trilioane de celule primesc sange de la inima, mai putin cornea.
  • In fiecare zi, inima ta produce energie cat sa deplaseze un camion pe distanta de 32 km. Puterea inimii este de 1-5 wati. Inima bate de 100 de mii de ori pe zi si ar continua sa bata chiar daca este separata de corp, avan propriul impuls electric.
  • Inventatorul stentului a abordat numeroase companii pentru a-si finanta inventia, insa a fost respins.
  • Bataile inimii se modifica in functie de muzica pe care o asculti, arata cercetarile. Inima emite un camp electromagnetic care se modifica in functie de emotii.
  • Femeile nu sufera de dureri in piept cand trec printr-un atac de cord, ci au simptome precum greata, indigestia si durerile de umeri.
  • Detinerea unui animal de companie reduce riscul de atac de cord si infact cu peste o treime, conform unor studii.
  • Plamanul stang e mai mic decat dreptul pentru a face loc inimii.
  • Primele stimulatoare cardiace au fost testate prin introducerea in priza.
  • Se pare ca riscul de boli de inima este direct proportional cu nivel de instruire.
  • Riscul de deces in urma unei boli de inima scade cu 19% in randul vegetarienilor. Primul studiu care arata beneficiile dietei vegetariene apare in Biblie, in Cartea profetului Daniel (600 i.H).
  • O valva cardiaca este putin mai mar decat o moneda de 50 de bani.
  • Cand organismul se odihneste, durereaza doar sase secunde ca sangele sa ajunga de la inima la plamani si inapoi si doar sase secunde pana la creier si inapoi. Numai 16 secunde ii ia sa ajunga de la cord pana la talpi si sa strabata tot traseul invers.
  • Un individ care a primit inima de la un sinucigas si s-a casatorit cu vaduva acestuia s-a sinucis, la randul sau, in acelasi mod ca donatorul.
  • Cuplurile de indragostiti isi pot sincroniza ritmul inimii dupa ce se privesc in ochi trei minute.
  • Se pare ca un patratel de ciocolata neagra consumat zi de zi scade cu o treime riscul de afectiuni cardiace.
  • Ultimele cercetari arata ca poluarea face mai mult rau inimii decat plamanilor, fiind toxica chiar si daca e la nivel scazut. Cand aerul nociv este inhalat, se declanseaza o reactie de supraoxidare a moleculelor ce distrug celulele, provocand inflamare pulmonara, precum si numeroase consecinte in cascada, periculoase pentru inima si sitemul cardiovascular. Inima expusa la factori poluanti este mai predispusa la a dezvolta aritmie.
  • Inima este o masina foarte bine coordonata. Partea dreapta pompeaza sange in plamani, in timp c stanga il aduce inapoi in corp.
  • Cancerul cardiac este extrem de rar fiindca celulele inimii se opresc din diviziune cand suntem mici.
  • Sunetul bataii inimii este al valvelor care se deschid si se inchid in functie de diferentele de presiune sangvina existente intre cele doua cavitati pe care le separa.
  • Campul electromagnetic al inimii se poate intinde pe cativa metri in afara corpului.
  • Inima are propriul set de neuroni, care au tat memorie de scurta durata, cat si de lunga durata, iar semnalele pe care le trimit creierului influenteaza experientele emotionale.
  • Cand fatul se dezvolta, inima se formeaza si incepe sa bata inainte de a se dezvolta creierul. Iar undele creierului mamei se sincronizeaza cu bataile inimii fatului.
  • Contrat a ce se crede, inima trimite nmai multe informatii catre creier, nu invers.
  • Inima se poate frange la propriu. Pierderea cuiva drag atrage sentimente ca mahnirea, depresia, furia. In unele cazuri, socul si stresul pot duce la atac de cord. Un studiu pe un esantion de 2.000 de persoane care au supravietuit unui atac de cord a scos la iveala ca e mai probabil ca atacurile sa aiba loc imediat dupa moartea cuiva drag, ruda sau persoana apropiata.
  • Greutatea medie a inimii este de 200-400 g (cam cat un mar mare), iar ca marime, ea este cam cat mainile stranse in pumni.
  • Inima femeilor este mai rapida: in medie are 78 de batai pe minut, iar a barbatilor -70 (in stadiul de fat, inimabate cam la fel, indiferent de sex).
  • Exista mitul ca inima se opreste in timpul stranutului, insa expertii il contrazic.
  • O treime din atacurile de cord sunt fatale, in vreme ce o treime provoaca afectarea permanenta a inimii.
  • Cei ce lucreaza 11 sau mai multe ore pe zi au risc crescut cu 67% de atac de cord fata de cei care muncesc opt ore.
  • Expresia “cu toata inima” este pomenita de 20 de ori in Biblie.
  • In popor avem cu nemiluita expresii referitoare la inima: cu inima impacata, a fi cu inima usoara, a i se face inima cat un purice, a avea inima de piatra, a-si face inima rea etc.

Diferentele pe care trebuie sa le cunosti, intre Atacul de cord, Infarctul miocardic si Atacul cerebral.

in Sanatate by

Majoritatea oamenilor folosesc acesti 3 termeni ca fiind interdependenti „atacul de cord”, „infarctul miocardic” si „atacul cerebral”. Ei bine este gresit deoarece chiar daca toate trei sunt direct legate de inima, au motive diferite pentru care apar dar si simptomele si efectele asupra organismului sunt distincte.

Daca puteti face distinctia intre acesti termeni inseamna ca puteti gasi si tratamentul corespunzator dar si sa oferiti ajutorul cuiva care se afla in una din aceste situatii.

Trebuie sa faceti diferenta intre Atacul de cord, Infarctul miocardic si Atacul cerebral.

Citit acest articol pentru a intelege cum se diferentiaza aceste trei diagnostice, care sunt simptomele lor si cum sa reactionati corect in aceste situatii.

Atacul de cord

Reprezinta o problema a circulatiei sanguine.

Atunci cand sangele oxigenat are o circulatie alternanta si se blocheaza intr-unul din muschii inimii, se produce atacul de cord.

Daca o persoana sufera un atac de cord, inima continua sa bata.

Acestea sunt simptomele atacului de cord care pot dura pana la cateva zile:

1. Durere in piept: de asemenea mai este perceputa si ca o presiune in capul pieptului si poate fi usor de confundat cu o indigestie. Poate sa apara si sa dispara in cateva minute.
2. Dureri generale: dureri ale gatului, ale abdomenului, ale spatelui, ale maxilarului, mai ales pe partea stanga.
3. Lipsa aerului.
4. Transpiratii reci.
5. Ameteli.
6. Anxietate.
7. Tuse.
8. Stare de voma.

Aceste simptome nu pot disparea cu medicamente deoarece sunt strans legate de inima.

Infarctul miocardic

Reprezinta o problema „electrica”.

Daca activitatea cardiaca este una haotica, va provoca batai de inima neregulate si oprirea brusca a circulatiei sanguine.

Aceste aspecte determina infarctul miocardic.

In aceasta situatie, inima inceteaza sa mai bata.

Simptomele infarctului miocardic:

In unele cazuri, cu cateva minute inainte de infarctul miocardic, pot aparea simptome asemanatoare atacului de cord:

1. Slabiciune sau lesin;
2. Amnezie;
3. Dureri in piept;
4. Lipsa aerului;
5. Slabiciune;
6. Palpitatii.

Insa in majoritatea cazurilor de infarct miocardic, persoanele au urmatoarele simptome:

1. Lipsa aerului;
2. Incerenta;
3. Lesin;
4. Pierderea pulsului.

Aceste simptome apar brusc si pot duce la moarte.

Persoanele care au facut un atac de cord sunt mai predispuse la un infarct miocardic.

Atacul cerebral

Reprezinta o afectiune a creierului.

Exista trei tipuri de atacuri cerebrale:

1. Atacul cerebral ischemic: apare atunci cand se creeaza un blocaj al arterei care transporta sange catre creier.

2. Atacul cerebral ischemic tranzitoriu: mai este numit si „mini atacul cerebral” si apare atunci cand artera care transporta sangele catre creier se blocheaza temporar.

3. Atacul cerebral hemoragic: apare in momentul in care se produce o ruptura a unei artere din interiorul creierului.

Simptomele atacului cerebral:

1. Confuzie mentala precum pierderea memoriei (uita nume, locuri, incapacitatea de a duce o conversatie);
2. Pauze in vorbire;
3. Hemipareza fetei, mainii sau piciorului, pe o anumita parte;
4. Probleme la mers si ameteli;
5. Vedere in ceata sau dubla;
6. Dureri de cap si voma;
7. Traspiratie excesiva;
8. Greata;
9. Atac ischemic tranzitoriu.

Sistemul circulator

in Biologie/Enciclopedie by

Sistemul ciculator este format din inimă, vasele sangvine şi limfatice care alcătuiesc o unitate funcţională coordonată şi permanent adaptată nevoilor organismului.

Inima este un organ musculos,cavitar, tetracameral, care pompeayă ritmic în artere sângele pe care îl primeste prin vene. Deşi la om cântăreşte aproximativ 300 g şi are mărimea pumnului unui adult, inima efectuează o activitate uriaşă, zilnic contractându-se de peste 100000 de ori şi pompând peste 7200 de l de sânge. Secţionând inima, se constată că este construită din două atrii şi două ventricule, separate complet prin septurile interatrial şi iterventricular. Fiecare atriu comunică cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare prevăzute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit sens, spre venticule: stâng (biscupidă) şi drept (triscupidă).

Structura histologică a inimii

Inima este alcătuită din tei straturi concentrice: endocard, miocard şi epicard.
Endocardul este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrană bazală ce se continuă cu stratul subendotelial, format din fibre colagene, fibre de reticulină, fibre elastice, rare celule conjuctive şi numeroase terminaţii nervoase senzitive.

Miocardul este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular în peretele atriilor, şi din fibre oblic-spiralate în ventricule.

In peretele inimii. În afara celulelo miocardice, mai există celule specializate în generarea şi conducerea impulsulilor de contracţie acestea constituie ţesutul excitoconductor nodal.

Epicardul este o membrană epitelio-conjuctivă subţire ce acoperă suprafaţa cardiacă şi constituie foiţa viscerală a pericardului. Între foiţele pericardului se găseşte cavitatea pericardică cu olamă subţire de lichid, care favorizează alunecarea în timpulactivitaţii cardiace.

Vascularizaţia inimii, extrem de bogată este asigurată de cele două artere coronare care se desprind de la originea aortei şi se împart în ramuri care nu se anastomozează între ele.Obstrucţia unei coronare sau a ramurilor sale provoacă necroza teritoriului cardiac deservit.

Inervaţia extrinsecă a inimii este realizată prin fibre vegetative simpatice şi parasimpatice formând plexul cardiac. Fibrele simpatice provin din ganglionii paravertebrali cervicali şi exercită efecte stimulatoare asupra miocardului şi vasodilatatoare coronariene. Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi, nerveazăpredominant nodulii sinoatrial şi atrioventricular şi au ca efect diminuarea activitaţii cordului.

Proprietaţile muşchiului cardiac

Miocardul care din punct de vedere structural este un muşchi striat are proprietaţi comune cu muşchii striaţi, dar şi o serie de proprietăţi caracteristice.

-Ritmicitatea este proprietatea cordului de a se contracta succesiv ca urmare a impulsurilor contracţiile generate de nodul sinoatrial. Aceste impulsuri sunt urmarea unor modificări metabolice care au loc în sistemul excitoconductor.

-Conductibilitatea este proprietatea miocardului în specil a ţesutului nodal de a conduce unde de contracţie de la nivelul nodului sinoatrial în întreg cordul.

-Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a răspunde printr-o contracţie la stimuli adecvaţi.

-Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atuci când este stimulat adecvat.

Contracţiile miocardului se numesc sistole iar relaxările diastole.

Inima

in Biologie/Sanatate by

Inima este un organ situat in mediastin, orientat cu varful la stanga, in jos si inainte, si cu baza in sus, la dreapta si inapoi. Din punctele de vedere anato-mic, fiziologic si patologic se deosebesc o inima (cord) stanga si o inima dreapta.

Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang, separate prin orificiul atrioventricular.Atriul stang primeste sange arterial, care vine din plaman prin cele patru vene pulmonare.Orificiul atrioventricular stang sau mitral este prevazut cu doua valve, care il inchid in timpul sistolei si il lasa deschis in timpul diastolei.

Ventriculul stang primeste in diastola sangele care vine din atriul stang, iar in sistola il evacueaza in artera aorta prin orificiul aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoida aortica).

Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reuma-tismale (stenoza mitrala si insuficienta aortica).

Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept, separate prin orificiul atrioventricular drept.

Atriul drept primeste sange venos din marea circulatie prin orificiile venei cave superioare si al venei cave inferioare.

Orificiul atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevazut cu trei valve, care inchid orificiul in sistola si il deschid in diastola.Ventriculul drept primeste sangele din atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut ca si orificiul aortic – cu trei valve de aspect semilunar.Inima dreapta este motorul micii circulatii.

Exista deci o mare circulatie sau circulatie sistematica si o mica circulatie sau circulatie pulmonara.Peretii atriilor si ai ventriculilor se contracta ritmic : mai intai cele doua atrii, apoi cei doi ventriculi, sincron, expulzand aceeasi cantitate de sange pe care o primesc.Atriul drept primeste sangele venos din intreg organismul prin venele cave si il impinge in ventricu-lul drept, de unde, prin arterele pulmonare, ajunge in plamani, unde se oxigeneaza, pierzand CO2.

Prin venele pulmonare ajunge in atriul stang, de unde trece in ventriculul stang si de aici – prin artera aorta – este distribuit in toate tesuturile si organele.Inima este alcatuita din trei tunici : endocardul, miocardul si pericardul.

– Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale formeaza aparatele valvulare.

– Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mijlocie, fiind alcatuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul specific sau excitoconductor.

Miocardul contractil are o grosime diferita in cei doi ventriculi. Astfel, ventriculul stang, cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul, are un perete mult mai gros decat cel drept, care impinge sangele numai spre cei doi plamani.Atriile au un perete mult mai subtire decat al ventriculilor.

Tesutul specific (fig. 1) este constituit dintr-un muschi cu aspect embrionar, foarte bogat in celule nervoase, si cuprinde :

– nodul sino-atrial Keith-Flack, situat in peretele atriului drept, aproape de orificiul de varsare al venei cave superioare ;

– sistemul de conducere atrio-ventricular, alcatuit din nodul atrio-ventricular Aschoff-Tawara, situat in partea postero-inferioara a septului interatrial, si fasciculul His, care ia nastere din nodul Aschoff-Tawara, coboara in peretele interventricular si se imparte in doua ramuri (dreapta si stanga), care se termina prin reteaua anastomotica Purkinje in miocardul ventricular.

– Pericardul este tunica externa a inimii – o seroasa care cuprinde, ca si pleura, doua foi : una viscerala, care acopera miocardul, si alta parietala, care vine in contact cu organele de vecinatate.Intre cele doua foi se afla cavitatea pericardiaca.

In stare patologica, cele trei tunici pot fi afectate separat (miocardita, endocardita sau pericardita) sau simultan (pancardita).

Vascularizatia inimii este realizata prin cele doua artere coronare.Venele coronare urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar, care se deschide in atriul drept.

Inervatia inimii se face prin firisoare nervoase primite de la sistemul simpatic si parasimpatic.

Revolutia cardiaca : trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in arborele vascular, impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta deplasare de sange, poarta numele de revolutie cardiaca Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde ; contractia ventriculilor, sau sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde, relaxarea (repausul) intregii inimi, sau diastola generala, care dureaza circa 0,4 secunde.

Inima este o pompa aspiratoare – respingatoare, circulatia sangelui fiind posibila datorita contractiilor ei ritmice.Revolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor in timpul diastolei atriale, sangele venos

BOLILE CARDIACE

in Sanatate by

O inima bolnava nu poate mentine circulatia sangelui in organism, lucru care duce la acumularea de fluide. Aceasta poate avea ca rezultat congestia pulmonara, insuficienta respiratorie si pierderea energiei.

Boala arterei coronare este cea mai des intalnita boala cardiaca si este provocata de obstuctia arterelor ce transporta sange oxigenat la inima. Aceasta obstructie poate fi cauzata de acumularea unor materiale ( depozit de grasimi si colesterol, ce pot obtura complet sau partial o artera, astfel incat circulatia sangelui prin aceasta este ingreunata) in interiorul arterei, sau de ingrosarea si intarirea peretilor arterei.

Angina

Obstructia arterelor este principalul factor care produce boala denumita angina pectorala, osenzatie de durere sau disconfort in interiorul pieptului, din cauza ca alimentarea muschiului inimii cu sange este redusa. Acesta poate fi primul simptom al imbolnavirii inimii.

Incetinirea circulatiei sangelui duce la aparitia trombozei, formarea cheagurilor de sange. Un cheag de sange se formeaza de obicei intr-o sectiune a unei artere coronare, ce prezinta depuneri de materiale. Aceasta poarta numele de tromboza coronara. In acest caz, circulatia sangelui spre o portiune a muschiului inimii este intrerupta, uneori foarte rapid.

Lipsa oxigenului,precum si a altor substante nutritive transportate in sange, va declansa infarctul, moartea celulelor din acea portiune de muschi. Daca mai mult de 40% din muschiul inimii este afectat in acest mod, inima nu mai poate functiona corect, iar circulatia sangelui spre celelalte parti ale organismului este intrerupta. Un astfel de atac al inimii va avea ca rezultat incetarea batailor acesteia si moartea, daca persoanei in cauza nu ii este aplicata imediat resuscitarea cardio-pulmonara(RCP).

Presiunea ridicata a sangelui, nivelul ridicat de colesterol din sange si fumatul sunt factori ce favorizeaza aparitia bolilor inimii. Exercitiile fizice regulate, care contribuie la mentinerea greutatii normale a corpului, scutind astfel inima de eforturi suplimentare, ajuta si la diminuarea presiunii sangelui si a nivelului de colesterol.

Nivelul de colesterol poate fi de asemenea diminuat prin pastrarea unei diete corespunzatoare; alimentele bogate in grasimi saturate , cum sunt carnea cu grasime, smantana si branzeturile bogate in grasimi trebuie de asemenea evitate. In SUA, multe persoane si-au dat seama de pericolul pe care fumatul il reprezinta pentru sanatate si au renuntat la acest obicei. Datorita acestui fapt si a altor modificari ale stilului de viata, in SUA s-a constatat o reducere considerabila a numarului de decese cauzate de bolile cardio vasculare.

Tratamentul

Pentru vindecarea bolilor inimii sunt folosite trei tipuri principale de medicamente. Medicamentele anti-anginoase ca nitratii, betablocantele si antagonistii calciului, actioneaza in mod diferitpentru a usura munca efectuata de inima.

Alte medicamente reducriscurile aparitiei trombozei, formarea cheagurilor de sange. Gruparea celulelor planchetelor sangvine reprezinta una dintre primele etape ale formarii cheagurilor de sange. Formarea de cheaguri poate fi insa prevenita sicontrolata cu ajutorul medicamentelor antiplachetare. Medicamentele cu rol anticoagulant impiedicaformarea componentei proteice a cheagurilor de sange. Medicamentele care dizolva aceastacomponenta proteica poarta denumirea de medicamente trombolitice.

Daca o artera este obturata, una dintre cele mai usoare operatii reparatorii este angioplastia. Chirurgul introduce un cateter prevazut cu un balon ce nu contine aer in artera. Cand ajunge in pozitia dorita, balonul este umplut cu aer, pentru a indeparta depozitele de grasimi sau de alte substante, care au obturat artera, largind-o. După aceasta, balonul este scos afara. In unele, arterele deblocate prin aceasta metoda se obtureaza din nou in decurs de 6 luni.

Daca o artera obturata nu poate fi corectata prin angioplastie( uneori, aceasta forma de tratament este considerata prea riscanta pentru pacient), chirurgul va efectua o operatie de ocolire, redirectionand cursul arterei afectate, printr-un segment dintr-o vena extrasa din picioryul pacientului, care transporta sangele in jurul portiunii blocate.

Probleme ale valvulelor

Inima este compusa din patru compartimente: fiecare parte a inimii prezinta un compartimentsuperior, denumit atriu sau un compartiment inferior denumit ventricul. Circulatia sangelui intre compartimentulsuperior si cel inferior este controlata de valvule care fac ca sangele sa curga intr-o singura directie. De asemenea, valvulele controleaza circulatia sangelui din compartimentele inferioare in aorta si in artera pulmonara, care transporta sangele la plamani.

Ingustarea unei valvule, sau stenoza, poate duce la proasta functionare a unei valvule, fapt ce determinafortarea exagerata a muschiului inimii, care pompeaza sange prin acea valvula. O valvula fisurata permite sangelui sa curga înapoi si consuma energia muschiului inimii. Muschii suprasolicitati ai inimii se dilata, plasand o povara mai mare asupra arterelor coronare, care alimenteazamuschiul cu sange oxigenat, provocand dureri de piept.

Afectiunile valvulelorpot fi cingenitale sau pot fi cauzate de boli. Cea mai comuna boala care afecteaza valvulele inimii este febra reumatismala. Uneori, desi aceasta boala este prezenta in organism, ea poate fi descoperita abia după ani de zile. Medicamentele diuretice sunt folositepentru eliminarea acumularilor de lichide in plamani, din partea inferioara a corpului si picioare, ce rezulta dintr-o circulatie sangvina deficienta.

Chirurgia cardiovasculara

Chirurgia cardiovasculara trebuie folosita pentru refacerea valvulelor deteriorate, iar medicii recomanda interventiile chirurgicale inainte ca muschiul inimii sa fie foarte afectat si inainte ca simptomele sa devina foarte grave. In unele cazuri, valvula deteriorata poate fi „reparata”, insa alteori (in special in cazul valvulei aortei) aceasta trebuie inlocuita. Aceasta valvula poate fi un transplant constituit din tesut uman sau animal, insa se pot folosi si valvule artificiale.

Valvulele artificiale au o viata mai lunga decat cele biologice, care in prezent trebuie inlocuite după 10 ani. Cu toate acestea, o valvula artificiala, confectionata din materiale rezistente, poate incuraja formarea trombozei, iar pacientul caruia i se introduce o valvula artificiala trebuie sa ia in mod regulat medicamente anticoagilante. Daca se respecta aceste conditii, 95% din operatiile de inlocuire abvalvulelor sunt reusite.

Afectiuni congenitale

Multi copii senasc cu afectiuni ale inimii, datorate in special malformatieiuneia dintre valvule care poate fi corectata printr-o interventie chirurgicala. Exista si alte afectiuni ale inimii intalnite la copii, cum ar fi si deschiderile anormale in inima, care permit sangelui sa treaca dintr-o parte a inimii in cealalta.

In acest caz, sangele dezoxigenat traverseaza inima, fara sa fi trecut prin plamani, iar apoieste pompat in organism inca o data. Aceasta afectiune, cunoscuta sub numele de „gaura in inima”, se poate vindeca pe masura ce copilul creste. Daca nu se inregistreaza nici o imbunatatire, aceasta malformatie poate fi reparata prin interventii chirurgicale.

In unele cazuri, conexiunile dintre vene sau artere si inima pot fi anormale, provocand intoarcerea sangelui dezoxigenat înapoi in organism. In astfel de cazuri, pielea copilului capata o nuanta albastruie, iar afectiunea de care sufera este cunoscuta sub numele de „copil albastru”. Unii copii se nasc cu obturatii sau blocaje ale arterelor coronare, care impiedica curgerea sangelui prin muschii inimii. Acestea vor duce la sufocarea copilului si uneori la lipsa de energie.

Copiii care sufera de aceste afectiuni sunt mai obositi si pot avea oacrestera mai lenta. Problemele arterelor coronare pot fi rezolvate cu ajutorul chirurgiei, iar in cazurile foarte grave pot fi necesare mai multe operatii.

Totusi peste 75% din afectiunile congenitale ale inimii pot fi vindecate in urma interventiilor chirurgicale, iar in unele cazuri mai grave s-au inregistrat ameliorari importante.

Pericardita este inflamarea membranei ce inconjoara inima si duce la acumularea de lichid sub membrana. Aceasta poate aparea in urma unor boliinfectioase repetate, unei infectii renale sau unei artrite.

Lichidul trebuie extras prin metode chirurgicale, pentru ca pacientul sa supravietuiasca. Inflamarea tesutului muschiului inimii, miocardita, poate deteriora permanebtsi ireparabil celulele muschiului. Singurul tratament pentru acesata boala este transplantul de inima.

Cardiomiopatia este o alta afectiune a muschiului inimii. Muschiul poate sa fie slabit sau sa nu se fi dezvoltat complet, impiedicand astfel inima sa functioneze in mod eficient. In cele mai multe cazuri peretele situat intre cele doua compartimente ale inimii se ingroasa. Aceasta boala se trateaza cu medicamente care relaxeaza inima, uneori fiind necesare interventii chirurgicale. Medicii sunt cei care decid daca pacientul are nevoie de un transplant de inima.

De la stabilirea primului diagnostic de atac de cord in 1927, s-au realizat progrese deosebit de importante in ceea ce priveste tratamentul bolilor de inima. Cu toate acestea pentru o inima foarte bolnava, care nu poate fi vindecata prin intermediul altor tehnici chirurgicale, transplantul reprezinta ultima sansa.

Perspective de supravietuire in urma trasplantului de inima

Primul transplant de inima a fost efectuat de Dr. Christian Barnard, un chirurg sud-african, in anul 1967. La inceput, transplanturile nu prea aveau succes deoarece sistemul imnitar al organismului respingea noul organ. Insa, dupadescoperirea medicamentelor imunosupresive, care inlatura aceasta reactie, sansele de supravietuire ale pacientilor au crescut.

In prezent peste 65% din pacientii cu transplant de inima se pot bucura de mai mult de 4 ani de viata activa după operatie. Cea mai mare dificultate in pregatirea unui program adecvat de transplant este gasirea donatorilor de inima. Cercetarile in domeniul inimilor artificiale, care vor salva multe vieti, pot duce la gasirea unei solutii in aceasta problema.

O alta metoda de succes in vindecarea inimii bolnave este folosirea unui aparat artificial de reglare a ritmului batailor inimii. Acest mecanism mentine ritmul batailor inimii la 70 pe minut, generand un impuls electric scurt, de intensitate scazuta, care produce contractii ritmice ale muschiului inimii.

Este foarte important ca aceasta frecvnta a batailor inimii sa fie mentinuta constanta, insa uneori aparatul se poate deregla, provocand contractii neregulate. Aceasta poarta denumirea de fibrilatie si se poate corecta prin aplicarea brusca a unui curent electric puternic, cu ajutorul unui aparat denumit defibrilator.

In cadrul unei frecvente normale, un impuls slab venit de la mecanismul de reglare a ritmului batailor inimii, stimuleaza contractia atriilor. Acest impuls este generat de o bucata minuscula de tesut, nodul sino-atrial, din peretele atriului drept.

Un al doilea impuls din nodul atrio- ventricular determina contractia venticulelor. Daca nodul sino-atrial este distrus de boala, nodul artio-ventricular poate prelua functiile acestuia, insa chirurgii pot acum sa inlociuasca sistemul deficient cu un mecanism artificial. Acest mecanism artificial de reglare a batailor inimii functioneaza cu ajutorul unor baterii rezistente introduse in diferite parti ale corpului, fara intrerupere, timp de aproximativ 6 ani, după care trebuie inlocuit.

Aparatul EKG

Semnalele electrice generate de inima pot fi monitorizate la un instrument denumit electrocardiograf. Acesta primeste semnalele electrice si le inregistreaza pe hartie, pe o electrocardiograma. Acest test poarta denumirea de test EKG. Semnalele pot fipreluate de electrozi, atasati la corpul pacientului.

Electrozii sunt niste placute de metal fixate in contact cu bratele, picioarele si pieptul. Fiecare bataie a inimii produce un semnal, inregistrat sub forma unei serii de ondulatii. Orice neregularitate a ritmului inimii poate fi detectata si va oferi indicatii exacte referitoare la eventualele probleme existente.


Bibliografie:
Revista ARBORELE LUMII

Afectiunile cardiovasculare

in Biologie/Sanatate by

Inima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape; valvulele permit circulatia s‰ngelui „n sens unic, si anume dinspre atrii „nspre ventricule.

Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea st‰nga numai doua. Unele boli inflamatorii, cel mai frecvent reumatismul, se pot solda cu lezarea acestor valvule: str‰mtorarea orificiului, stenoza, st‰njenindu-se astfel scurgerea s‰ngelui din atriu „n ventricul sau „mpiedicarea etanseitatii „n momentul „nchiderii valvulelor, insuficienta, ceea ce are ca rezultat revenirea s‰ngelui „n sens invers, din ventricul „n atriu; uneori ambele tipuri de leziuni se pot asocia.

Inima desfasoara o munca enorma, pentru „ndeplinirea careia peretii sai musculosi trebuie sa fie foarte bine irigati cu s‰nge oxigenat. ën acest scop, imediat dupa plecarea arterei aorte din ventriculul st‰ng, se desprind din ea doua ramuri ce „nconjoara suprafata inimii ca o coroana (fapt pentru care au fost numite artere coronare) si care se divid apoi „n ramuri din ce „n ce mai fine, form‰nd o retea bogata de vase capilare, „n jurul fibrelor muschiului cardiac. Lezarea arterelor coronare prejudiciaza hranirea muschiului inimii, asa cum se „nt‰mpla „n bolile cunoscute sub numele de angina pectorala, infarct miocardic, cardiopatie ischiemica cronica.

Oricare dintre elementele anatomice sau functionale pot suferi agresiunea diferitilor factori de „mbolnavire, motiv pentru are bolile de inima sunt foarte deosebite „ntre ele.

ën categoria bolnavilor denumiti cardiovasculari, intra toti acei care au semne de „mbolnavire din partea inimii si vaselor precum si persoanele carora li se descopera o tulburare sau o leziune a inimii sau a vaselor, fara ca ele sa sufere prea mult, uneori nu au nici o suferinta evidenta.

Simptomele bolilor de inima sunt diferite nu numai „n raport cu elementul structural ce a avut de suferit „n cea mai mare masura (miocardul, pericardul, valvulele, arterele coronare etc.), ci si „n raport cu stadiul „n care se gaseste boala, exist‰nd deosebiri mari „ntre stadiul de „nceput si cel avansat. Aceasta se datoreste faptului ca inima nu foloseste „n toate „mprejurarile „ntreaga forta de care dispune; ea are o importanta rezerva pe care o utilizeaza numai „n situatii deosebite, cum ar fi efortul fizic.

Asadar, functia inimii este uneori asigurata ca si cum organismul ar fi „n stare de sanatate. Acesti bolnavi de inima sunt cunscuti sub numele de compensati sau latenti. Daca modificarile produse de boala depasesc anumite limite, functia inimii se deregleaza si „ncep sa apara anumite simptome ce atrag atentia asupra „mbolnavirii ei.

Un simptom important este dispneea, care „nseamna greutatea „n respiratie. Bolnavul simte o lipsa de aer ori senzatia ca se sufoca. ën aceasta situatie se constata cresterea frcventei si amplitudinii miscarilor respiratorii. Sindromul este „nt‰lnit la mitrali si aortici, la hipertensivi, „n pericardite si miocardite. Toate aceste boli au o caracteristica comuna: s‰ngele este „mpiedicat sa parcurga cu usurinta camerele st‰ngi ale inimii si de aceea stagneaza „n plam‰ni, micsor‰nd posibilitatile acestuia de a efectua schimburile gazoase, preluarea oxigenului din aer si eliminarea bioxidului de carbon.

Stagnarea s‰ngelui „n reteaua de vase capilare a plam‰nilor este accentuata si de faptul ca ventriculul drept, fiind sanatos, trimite spre inima aceeasi cantitate de normala de s‰nge, pe care ventriculul st‰ng, suferind, nu o mai poate „mpinge „n totalitate mai departe. Daca un astfel de bolnav este nevoit sa faca un efort fizic mai mare (urcarea c‰torva etaje), apare o dispnee intensa si destul de „ndelungata, care obliga bolnavul sa se opreasca si sa se odihneasca.

Foarte frecvent, dar „ndeosebi dupa un efort fizic mai mare, pot aparea dureri „n partea st‰nga a pieptului. ën unele afectiuni cum sunt angina pectorala, infarctul miocardic si pericardita uscata, durerea toracica este foarte intensa, constiuind simptomul dominant. ën angina pectorala si „n infarctul miocardic durerea este provocata de irigarea deficitara a muschiului cardiac, iar „n pericardita ea apare datorita frecarii „ntre ele a foitelor pericardice inflamate si „ngrosate.

Durerea de inima mai poate fi „nt‰lnita si „n unele cazuri de crestere a volumului anumitor camere ale inimii, care comprima oasele coloanei vertebrale sau osul stern. Asa se „nt‰mpla uneori „n stenoza mitrala c‰nd dilatarea atriului st‰ng provoaca dureri „n spate, „n regiunea omoplatului. ënsa nu orice durere resimtita „n dreptul inimii este cauzata de suferinta acestui organ.

De exemplu cresterea exagerata a aerului „n stomac sau „n intestin, cunoscuta sub numele de aerogastrie sau aerocolie, se poate „nsoti de dureri localizate „n dreptul inimii, dar care „n realitate sunt datorate faptului ca punga de aer, uneori foarte mare, apasa pe inima, mai ales c‰nd cel „n cauza se culca pe partea st‰nga.

Inima bate zi si noapte, „nsa contractiile sale ritmice nu deranjeaza; c‰nd acestea devin perceptibile, se produce o senzatie neplacuta, incomoda, palpitatia.

ën mod normal exista un anumit prag al sensibilitatii nervoase. Numai c‰nd acesta este depasit, bataile inimii sunt cunoscute sub forma de palpitatii. Unele persoane manifesta o stare de excitabilitate crescuta a sistemului nervos, datorita faptului ca pragul sensibilitatii este depasit cu multa usurinta. Din aceasta categorie fac parte surmenatii, emotivii, cei care abuzeaza de tutun, cafea alcool, ceai, precum si persoanele care sufera de diferite tulburari ale glandelor cu secretie interna, cei cu retentii gazoase mari „n stomac sau „n intestin. Toti acestia se pl‰ng deseori de palpitatii, desi inima lor nu este bolnava, iar ritmul ei este normal.

Uneori tulburarea cardiaca nu are o importanta deosebita sau este chiar lipsita de consecinte pentru sanatatea bolnavului. Acesta este cazul batailor de inima care survin mai devreme dec‰t normal, asa-numitele extrasistole, cu conditia ca ele sa fie rare, sa se produca la persoane relativ tinere, fara o afectiune cardiaca confirmata.

La unii cardiaci se tumefiaza, se umfla anumite regiuni ale corpului, „n special picioarele. Explicatia este urmatoarea: „ntr-un numar important de afectiuni lichidele nu mai sunt evacuate suficient din organism, produc‰ndu-se infiltratii apoase ale diferitelor tesuturi sau organe, cunoscute sub numele de edeme, ale caror mecanism de producere este complex.

Astfel,se stie ca „n anumite situatii s‰ngele stagneaza „n plam‰ni, datorita faptului ca ventriculul st‰ng nu mai este „n stare sa-l „mpinga „n cantitate suficienta spre sistemul arterial. ën aczurile mai avansate obstacolul se face simtit si asupra camerelor drepte ale inimii, care pot ceda „n fata presiunii pulmonare crescute si vor da nastere unei stagnari a s‰ngelui „n sistemul venos general al organismului, compromit‰nd buna oxigenare si av‰nd ca rezultat infiltrarea apoasa a tesuturilor din marea circulatie.

Lucrul acesta se poate „nt‰mpla si „n „mbolnavirile valvulare din cavitatile drepte sau „n unele boli cronice ale plam‰nilor, deci ori de c‰te ori se va produce un obstacol „n calea „ntoarcerii s‰ngelui venos. La cardiaci edemele apar de obicei la glezne sau pe partea corpului pe care sta culcat bolnavul; odata cu agravarea bolii ele se extind si „n alte regiuni ale corpului.

Exista simptome din partea inimii, „n prezenta carora trebuie sa se actioneze de urgenta: sufocarea intensa din edemul pulmonar acut, durerea foarte puternica din infarctul miocardic, pierderea cunostiintei din anumite tulburari ale inimii etc. Ori de c‰te se constata aparitia izolata a unuia dintre simptomele descrise, se impune o consultatie medicala, pentru a preciza daca acesta apartine sau nu unei tulburari cardiace.

S-a vazut ca dispneea, simptom important pentru diagnosticarea bolnavilor de inima, survine dupa efortul fizic. Fiecare om resimte dupa un efort fizic intens un anumit grad de dispnee, cu at‰t mai mare cu c‰t efortul a fost mai intens si mai „ndelungat. Dar dispneea ce „ncepe sa-si faca aparitia la eforturi obisnuite sau dispneea disproportionat de intensa dau de banuit asupra unor dereglari „n activitatea inimii, pentru precizarea este necesar un consult medical. Nici aparitia de edeme nu „nseamna neaparat „mbolnavirea inimii.

Exista nenumarate afectiuni, boli de rinichi si ficat sau boli produse de lipsa proteinelor din alimentatie, ce pot fi „nsotite de aparitia edemelor.

Bolile inimii pot fi „nt‰lnite la orice v‰rsta, chiar si la nou-nascuti. Fiecarei categorii de v‰rsta „i sunt „nsa caracteristice anumite forme de „mbolnavire. ëmbolnavirea inimii „n a doua copilarie la adolescenti si la adulti tineri sub 30 de ani,are drept cauza obisnuita o afectiune des „nt‰lnita si urmata de consecinte foarte serioase: infectia reumatica produsa e un microb, streptococul, care produce boala numita reumatism poliarticular acut.

La adulti si la v‰rstnici numarul ridicat al „mbolnavirilor datorate bolilor cardiovasculare este atribuit hipertensiunii arteriale, frecvent asociata cu arteroscleroza. Gravitatea hipertensiunii arteriale consta „n amplicatiile cardiace, renale si cerebrale, precum si „n asocierea cu arteroscleroza si cu degradarea rapida si progresiva a arteriolelor, cum este cazul „n forma maligna a hipertensiuni arteriale.

Cauzele bolilor de inima

in Biologie/Sanatate by

Bolile de inima sunt provocate de nenumarate cauze. Una din ele o reprezinta malformatiile congenitale, care sunt rezultatul actiunii unor factori de mediu ce provoaca oprirea dezvoltarii inimii „n embrion. Dintre acesti factori fac parte: virusul rubeolei, care poate cauza malformatii congenitale ale inimii la fat daca gravida face boala „n primele doua luni ale sarcinii si sifilisul.

Studii recente au aratat ca si virozele respiratorii sunt incriminate „n producerea unor mutatii genetice daca boala a fost contactata „n primele doua luni ale sarcinii. Si unele substante medicamentoase pot avea efecte asemanatoare c‰nd sunt administrate „n perioada precoce a sarcinii.

Expunerea la raze Ršntgen, at‰t de mult utilizate „n medicina, constituie unul dintre cei mai puternici agenti teratogeni cunoscuti. Din aceasta cauza, utilizarea examenelor radiologice „n perioada initiala a sarcinii este contraindicata.
ëntre factorii ce pot produce malformatii congenitale ale inimii s-au mai inclus carentele vitaminice si ereditatea.

La copii si la tinerii cea mai frecventa cauza o constituie boala reumatismala sau reumatismul poliarticular acut. Boala „mbraca o forma acuta, cu febra si dureri aticulare. Articulatiile devin calde, umflate si foarte dureroase. Fenomenele inflamatorii se muta de la o articulatie la alta. Daca nu se instituie un tratament energic de la primele semne de boala, aceasta forma de reumatism atinge cu severitate inima, d‰nd leziuni definitive. Leziunile reumatismale se localizeaza mai frecvent la orificiul mitral sau aortic, produc‰nd „ngustarea sau lipsa de etanseitate a acestora, adica stenoza sau insuficienta.

C‰nd infectia reumatismala cuprinde muschiul inimii (miocardita reumatismala), apar frecvente tulburari ale ritmului cardiac. Localizarea infectei la pericard (pericardita), produce inflamarea foitelor din care acesta este alcatuit, cu aparitia unui lichid „n sacul pericardic, ce actioneaza ca un tampon asupra inimii.

Prevenirea infectiei reumatice este posibila prin depistarea purtatorilor de streptococ „n r‰ndul copiilor si tratamentul cu penicilina, prin instituirea la cei care au suferit de aceasta boala, unui tratament preventiv „ndelungat cu penicilina uleioasa adminstrata la intervale rare, dar cu regularitate.

Pe leziunile valvulare produse de strptococ se pot localiza „n cursul unor boli infectioase sau provenind din infectiile de focar diferiti altfel de microbi, care determina o complicatie grava, endocardita lenta, boala „n trecut mortala, astazi vindecabila prin folosirea unor mari cantitati de antibiotice.

La adulti si la v‰rstnici numarul ridicat de „mbolnaviri sau decese datorate inimii este atribuit altor cauze: hipertensiunii arteriale, arterosclerozei, sifilisului. Exista posibilitatea ca inima sa sufere si din cauza altor afectiuni de baza, cum sunt de exemplu afectiunile cronice pulmonare, diabetul zaharat, hipertiroidismul si alte afectiuni endocrine.

10 AFECTIUNI ALE INIMII PE CARE LE POTI TRATA

in Biologie/Sanatate by

10 Afectiuni ale inimii

1.ANEVRISMUL AORTEI TORACICE ŞI ABDOMINALE

Sunt dilataţii anormale, segmentare, congenitale sau dobândite ca urmare a afectării peretelui arterial prin arteroscleroză, aortită luetică, infecţie sau traumatism. Anevrismele aortei toracice – tulburări prin compresiunea organelor vecine. Complicaţii: ruptura şi emboliile în marea circulaţie . Anevrismele aortei abdominale – durere în lombe (şale) şi abdomen cu prezenţa unei tumori pulsatile. Complicaţii: ruptura. Anevrismul disecant al aortei are ca semn dominant durerea foarte intensă cu iradiere pe întreg traiectul aortei.

Tratament: Medical – constând în scăderea obligatorie a tensiunii arteriale mai ales în anevrismul disecant. Chirurgical – de urgenţă în anevrismul rupt; se rezecă, de asemenea, anevrismele simptomatice sau cele asimptomatice care se măresc progresiv.

2. ANGINA PECTORALĂ

Cea mai frecventă formă de manifestare a cardiopatiei ischemice cronice dureroase. Rar poate apar şi în alte condiţii decât cardiopatia ischemică: anemia severă, tulburările rapide de ritm, hipertiroidiile, stenoza sau insuficienţa aortică etc. Simptoame: durere retrosternală ce apare la efort, iradiază în braţul stâng, la baza gâtului, cedează la repaus şi Nitroglicerină.

Uneori criza dureroasă apare şi la repaus (angor de repaus). În general, crizele anginoase sunt produse de : efort , emoţii, digestie, defecări borioase, fumat, medicamente (tiroidă, efedrină). Stimuli provenind din alte organe (esofag, vezicula biliară, spondiloză vertebrală) se pot însuma cu cei veniţi de la inimă (angor intricot). Traseul EKG între crize poate arăta modificări de cardiopatie ischemică sau poate fi normal, în acest caz fiind utilă proba la efort.

Tratament: Eliminarea factorilor declanşanţi : efortul fizic (mersul repede, alergarea după vehicule), frigul, prânzurile abundente, emoţiile, surmenajul, constipaţia, alcoolul, tutunul, cafeaua. Tratamentul medical: a) Nitroglicerina cp. 0,5 mg – 1-2 sublingual în criza de angină; b) Tratamentul coronarodilatator dintre accesele anginoase: nitriţi cu acţiune prelungită (Pentalog, Izoket-izodinid) administrare câte ˝ tb. * 3/zi; are acţiune 4-5 ore; blocanţii β adrenergici: Propanolol 40 mg ˝ tb. * 3/zi (numai cu aviz medical având contraindicaţii absolute); blocanţi de calciu: Nifedipin (Corinfar) 10 mg tb. 3/zi; derivaţi coronarodilatatori sintetici: Dipiridamol ((Persantin) 0,025 dg. 6/zi, Agozol, 60 mg – 2 cap/zi, Carbocromen (Intensain, Intercordin) 75 mg dg. 3/zi.

Tratamentul chirurgical: este stabilit în urma coronarografiei şi constă în diverse procedee de revascularizaţie a miocardului. Terapia naturistă recomandă: climatoterapia în perioadele de acalmie, la Tuşnad, Vatra Dornei etc.

3. ARITMIILE

Sunt dereglări ale ritmului normal al inimii fie sub raportul
frecvenţei, fie al regularităţii frecvenţei cardiace, fie din ambele. Cauze: cardiopatie ischemică, leziuni valvulare, hipertiroidie, insuficienţă respiratorie, dezechilibre hidroelectrolitice, intoxicaţie cu digitalice, alcool, tutun. Clasificare: 1) Aritmii atriale: a) tahicardia sinusală (frecvenţa inimii – 90-120/min.); b) bradicardia sinusală (frecvenţă sub 60/min.).

În ambele este păstrat focarul normal al impulsurilor cardiace: nodul sinusal; c) extrasistolele atriale – impulsuri ectopice; d) tahicardia paroxistică atrială (frecvenţa 140-220/min. regulată); e) fibrilaţia atrială şi flutlerul atrial (tulburări de ritm neregulate). 2) Aritmii ventriculare: a) extrasistolele ventriculare; b) tahicardia paroxistică ventriculare; c) fibrilaţia ventriculară. Tratament – vezi recomandările la: extrasistole, tahicardie, fibrilaţie.

4. ARTEROSCLEROZA (arthere = terci, scleros = îngroşare)

-Este o combinaţie de modificări ale tunicii interne a arterelor constând în depuneri de grăsimi ce se însoţesc de o reacţie fibroasă , depuneri de calciu şi progresiv ulcerarea ateromului. Astfel, se produc stenoze progresive ale arterelor, iar prin ulcerarea plăcilor eteromatoase este favorizată coagularea = tromboză (astuparea vaselor). Simptomele sunt diferite după localizare: coronare, a. cerebrale, aorta cu ramurile sale. Factori de risc: predispoziţia genetică, hiperlipemia, diabetul, hipertensiunea arterială, tutun, obezitate.

Tratament: Dieta: scăderea aportului de grăsimi de origine animală; din grăsimile ingerate (30% din raţia calorică), două treimi să fie de origine vegetală. Evitarea zaharurilor ce duc, de asemenea, la creşterea lipidelor sanguine. Medicaţia hipocolesterolemiantă: Heparina s.c. acţiune de scurtă surată, Clofibrat, Acid nicotinic (Vit. PP), dextrotironina etc. Terapia naturistă recomandă : infuzie de păducel (50 g flori uscate la 1 litru de apă), 3 căni pe zi: vâsc (15 g frunze proaspete la 1 litru apă), se bea într-o zi; decoct de anghinare.

5.BLOCUL DE RAMURĂ STÂNGĂ ŞI DREAPTĂ

Este o tulburare de conducere caracterizată prin întârzierea stimulului inimii la nivelul ramurilor sale din ventriculi: când conducerea este întârziată în ventriculul drept se produce blocul de ramură drept, iar în ventriculul stâng – blocul de ramură stâng. Cauze: cel drept poate fi congenital fără semnificaţie patologică; ambele pot apărea în: cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, cord pulmonar, intoxicaţii cu digitală, chinină, infecţie reumatică etc.

Diagnosticul este numai electrocardiografic, blocurile de ramură nu au simptoame clinice. Tratament: nu există un tratament al blocului de ramură; prezenţa lui atrage atenţia asupra cauzelor ce l-au produs, deci conduita este după caz – coronarodilatatorie, tratament antiinfecţios, înlăturarea medicaţiei incriminate.

6.BLOCUL SINOATRIAL ŞI ATRIOVENTRICULAR

Blocul sinoatrial reprezintă o tulburare de conducere provocată fie de absenţa stimulului sinusal, fie de blocarea lui la trecerea spre atriu. Blocul atrioventricular reprezintă o tulburare în propagarea unui stimul sinoatrial către ventricul, astfel neavând loc contracţia inimii la acel moment.

Cauze: cardiopatia ischemică, cardiomiopatii diverse, intoxicaţia digitalică, reflexe vagale pornite din iritaţia organelor interne. Simptoame: ritm cardiac rar, regulat sau cu pauze. Sincopele Adams-Stockes (pierderea conştiinţei) sunt provocate de scăderea frecvenţei cardiace sub 20/min.

Tratament: etiologie şi înlăturare a cauzelor. Tratament simptomatic: se impune la frecvenţa sub 40/min. : Isuprel 10 mg la 3-6 h, atropină 0,5-1 mg. Stimulatorii electrici artificiali endocardici (pacemaker) reprezintă singura soluţie terapeutică de durată.

7.CARDIOPATIA ISCHEMICĂ CRONICĂ DUREROASĂ

Este forma clinică a cardiopatiei ischemice cronice care se manifestă prin crize dureroase cu particularităţi specifice. În această categorie sunt cuprinse : a) angorul pectoral (angina de piept); b) sindromul intermediar; c) infarctul miocardic. Clasificarea actuală nu mai recunoaşte drept entitate „sindromul intermediar” sau „preinfarctul” ; formele clinice cuprinse în această categorie fiind cunoscute ca „angor instabil” în care sunt incluse: 1) angorul de „novo”, prima criză de anginoasă prezentată de un bolnav şi care are evoluţie imprevizibilă; 2) „angorul agravant” – crizele anginoase care apar la eforturi din ce în ce mai mici, la un bolnav cunoscut coronarian; 3) „angorul de repaus” – crizele anginoase apar în afara oricărui efort, uneori noaptea. Tratament: vezi angina pectorală, infarctul miocardic.

8.CARDIOPATIA ISCHEMICĂ CRONICĂ NEDUREROASĂ

Suferinţă cardiacă secundară reducerii debitului sanguin coronarian. Miocardul este vascularizat prin cele două artere coronare, primele ramuri ale aortei şi se situează alături de rinichi şi creier printre organele cele mai irigate din organism. Termenul de cardiopatie ischemică exprimă faptul că debitul coronarian este destul de redus pentru a produce simptoame sau semne de suferinţă cardiacă.

Boala cea mai frecventă a arterelor coronare este arteroscleroza, rar este incriminat luesul, tumoră ce comprimă o arteră coronară, stenoză aorică. Termeni similari pentru cardiopatia ischemică cronică nedureroasă sunt: cardiopatie coronariană, arteroscleroză coronariană, miocardoscleroză, insuficienţă coronariană. Terapia naturistă recomandă: coada şoricelului, în general se beau 2 căni din ceai pe zi, tinctură de arnică montană, 10 picături dimineaţa.

Factorii naturali, climat protector, sedativ, bogat în oxigen, viaţă echilibrată. Simptoame: după cum este denumită, această formă a cardiopatiei ischemice nu produce acuze clinice dureroase. Ea poate avea mai multe forme de manifestare: a) asimptomatică clinic, singurul semn fiind modificările ischemice vizibile pe traseul EKG; b) tulburările de ritm şi de conducere (blocul atrioventricular, blocurile de ramură drept şi stâng); c) insuficienţa cardiacă cronică; d) insuficienţa ventriculară stângă (edemul pulmonar); e) sincope; f) moartea subită.

Evoluţia şi gravitatea cardiopatiilor depinde de localizarea stenozelor provocate de procesul arterosclerotic, de numărul acestora şi dezvoltarea unei circulaţii colaterale. Tratament: vezi angina pectorală şi arteroscleroză. Terapia naturistă recomandă: ceaiuri: cardiosedative, antiasmatice, calmant împotriva tulburărilor cardiace, sedativ, produs de Plafar, din care nu lipsesc plantele talpa gâştii, coada racului, frunze de roiniţă, rădăcini de valeriană.

9.CORDUL PULMONAR CRONIC

Afecţiune caracterizată prin suferinţa părţii drepte a inimii datorită bolilor pulmonare. Acestea duc la creşterea presiunii în artera pulmonară ce constituie un obstacol în faţa inimii drepte. Se produce astfel, într-un prim stadiu, hipertrofia inimii drepte, apoi insuficienţa cardiacă dreaptă. Simptoame: cele ale bolii pulmonare: tuse, lipsă de aer, apare apoi cianoza (învineţirea) buzelor şi extremităţilor, edeme (umflături) ale membrelor inferioare, ficat mărit, dureros.

Tratament: a) tratamentul afecţiunii pulmonare: bronhodilatatoare, combaterea infecţiilor respiratorii, administrarea de oxigen; b) tratamentul insuficienţei cardiace drepte: dietă fără sare; tonicardiace: Digoxin 250 mg 1 tb/zi – 5 zile pe săptămână; diuretice; Furantril 40 mg 1 tb de două ori pe săptămână; sângerare la hematocrit peste 55%.

10.INFARCTUL MIOCARDIC

Reprezintă o necroză a miocardului datorităunei opriri a circulaţiei sângelui în arterele coronare produsă prin: a) tromboză primară dezvoltată pe o placă arteroscleroasă; b) hemoragii ale intimei, cu ruptură a acestuia şi tromboză secundată; c) hematom prin hemoragie în peretele vascular, urmat de ocluzia vasului. Cauze: cea mai frecventă este arteroscleroza coronariană, foarte rar apare în coronarite infecţioase sau colagenotice, ca şi după embolii, şoc, sau după hemoragii.

Simptoame: durere intensă retrosternală cu iradiere în braţe, care nu cedează la repaus şi nitroglicerină, însoţită de paloare, transpiraţii reci şi după caz, de simptome specifice complicaţiilor infarctului. Complicaţiile imediate sunt: edemul pulmonar acut, tulburările de ritm şi de conducere, embolia în circulaţia sistemică, şoc cardiogen, moarte subită. Complicaţii tardive: anevrism cardiac, insuficienţa cardiacă, rupturi ale inimii, sindrom postinfarct.

Diagnostic: electrocardiograme şi semne biologice: creşterea transaminazei şi a altor enzime ca CPK, LDH, leucocitoză, creşterea fibrinogenului, a VHS, a glicemiei. Tratament: – repaus absolut la pat în secţia de terapie coronariană intensivă circa 6-8 zile; apoi mişcări active ale gambelor, ridicare la marginea patului, apoi în fotoliu, astfel încât în 3 săptămâni bolnavul să se poată mobiliza prin încăpere şi la grupul sanitar.

Medicaţie: sedarea durerii cu Mialgin în diluţii, Algocalmin, sedative uşoare. Oxigenoterapia: 4 l/min. Vasodilatatoare coronariene: se foloseşte Nitroglicerina fiole 10 mg în perfuzie, Carbocromen (Intensain), Persantin, Miofilin. Se mai folosesc per os Pentalong, Izoket, Nifedipina. Tonicardicele: în complicaţii (insuficienţa cardiacă) cu prudenţă Cedilanid, fiind preferat Dopamina sau Dobutamina. Antiaritmice: Xilina i. Musc. Sau per os şi alte antiaritmice după caz Heparina şi apoi Trombostopul (anticoagulante) la cumulul factorilor de risc.

Inima notiuni de anatomie

in Biologie/Enciclopedie by

arata_img

Inima este un organ situat in mediastin, orientat cu varful la stanga, in jos si inainte, si cu baza in sus, la dreapta si inapoi.Din punctele de vedere anato-mic, fiziologic si patologic se deosebesc o inima (cord) stanga si o inima dreapta.

Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang, separate prin orificiul atrioventricular.Atriul stang primeste sange arterial, care vine din plaman prin cele patru vene pulmonare.Orificiul atrioventricular stang sau mitral este prevazut cu doua valve, care il inchid in timpul sistolei si il lasa deschis in timpul diastolei.Ventriculul stang primeste in diastola sangele care vine din atriul stang, iar in sistola il evacueaza in artera aorta prin orificiul aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoida aortica).

Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reuma-tismale (stenoza mitrala si insuficienta aortica).

Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept, separate prin orificiul atrioventricular drept.

Atriul drept primeste sange venos din marea circulatie prin orificiile venei cave superioare si al venei cave inferioare.

Orificiul atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevazut cu trei valve, care inchid orificiul in sistola si il deschid in diastola.Ventriculul drept primeste sangele din atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut ca si orificiul aortic – cu trei valve de aspect semilunar.Inima dreapta este motorul micii circulatii.Exista deci o mare circulatie sau circulatie sistematica si o mica circulatie sau circulatie pulmonara.Peretii atriilor si ai ventriculilor se contracta ritmic : mai intai cele doua atrii, apoi cei doi ventriculi, sincron, expulzand aceeasi cantitate de sange pe care o primesc.Atriul drept primeste sangele venos din intreg organismul prin venele cave si il impinge in ventricu-lul drept, de unde, prin arterele pulmonare, ajunge in plamani, unde se oxigeneaza, pierzand CO2.Prin venele pulmonare ajunge in atriul stang, de unde trece in ventriculul stang si de aici – prin artera aorta – este distribuit in toate tesuturile si organele.Inima este alcatuita din trei tunici : endocardul, miocardul si pericardul.

Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale formeaza aparatele valvulare.

Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mijlocie, fiind alcatuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul specific sau excitoconductor.Miocardul contractil are o grosime diferita in cei doi ventriculi.Astfel, ventriculul stang, cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul, are un perete mult mai gros decat cel drept, care impinge sangele numai spre cei doi plamani.Atriile au un perete mult mai subtire decat al ventriculilor.

Tesutul specific (fig. 1) este constituit dintr-un muschi cu aspect embrionar, foarte bogat in celule nervoase, si cuprinde :

nodul sino-atrial Keith-Flack, situat in peretele atriului drept, aproape de orificiul de varsare al venei cave superioare ;

sistemul de conducere atrio-ventricular, alcatuit din nodul atrio-ventricular Aschoff-Tawara, situat in partea postero-inferioara a septului interatrial, si fasciculul His, care ia nastere din nodul Aschoff-Tawara, coboara in peretele interventricular si se imparte in doua ramuri (dreapta si stanga), care se termina prin reteaua anastomotica Purkinje in miocardul ventricular.

Pericardul este tunica externa a inimii – o seroasa care cuprinde, ca si pleura, doua foi : una viscerala, care acopera miocardul, si alta parietala, care vine in contact cu organele de vecinatate.Intre cele doua foi se afla cavitatea pericardiaca.

In stare patologica, cele trei tunici pot fi afectate separat (miocardita, endocardita sau pericardita) sau simultan (pancardita).

Vascularizatia inimii este realizata prin cele doua artere coronare.Venele coronare urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar, care se deschide in atriul drept.

Inervatia inimii se face prin firisoare nervoase primite de la sistemul simpatic si parasimpatic.

II. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE

Revolutia cardiaca : trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in arborele vascular, impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta deplasare de sange, poarta numele de revolutie cardiaca (fig. 2). Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde ; contractia ventriculilor, sau sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde, relaxarea (repausul) intregii inimi, sau diastola generala, care dureaza circa 0,4 secunde.

Inima este o pompa aspiratoare – respingatoare, circulatia sangelui fiind posibila datorita contractiilor ei ritmice.Revolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor in timpul diastolei atriale, sangele venos

Eu m-am născut ca să iubesc!

in Religie by

O întrebare care se pune din ce în ce mai des: Ce s-a întâmplat cu iubirea faţă de aproapele?

Milioane de oameni se simt neajutoraţi, înfricoşaţi şi nenorociţi, neavând unde să se îndrepte pentru a primi ajutor. V-aţi întrebat câţi oameni mănâncă singuri, se plimbă singuri, dorm singuri, vorbesc singuri? V-aţi întrebat câte persoane manifestă o dorinţă activă de a-şi îndrepta atenţia spre cei necăjiţi şi să se comporte cu iubire faţă de aceştia?

Dar, atenţie! Să nu cădeţi în capcana perfidă de a confunda dorinţa pasivă cu cea activă!

Cu durere în suflet, iată ce a mărturisit o femeie:

„Într-o seară, o văduvă care locuia la acelaşi etaj cu mine, a sunat la uşa mea şi mi-a spus că se simţea singură. I-am răspuns politicos, dar fără menajamente, că eram ocupată.

Femeia şi-a cerut scuze pentru deranj şi a plecat. Mă simţeam foarte mândră de mine că nu mă lăsam prinsă în capcana de a asculta o persoană plictisitoare. Femeia cu pricina a mai încercat şi la alţi vecini. Am rezistat! (…) În seara următoare m-a sunat o prietenă şi m-a întrebat dacă o cunoşteam pe femeia din clădirea mea care se sinucisese cu o noapte în urmă”. Ce lecţie dură! Cât de confortabilă este indiferenţa şi condamnabilă, dar cu ce repercusiuni asupra celor din jur!

Se ştie că indiferent de vârstă, începând cu copiii şi terminând cu bătrânii, cei privaţi de iubire pot muri. A muri din lipsă de iubire nu este o vorbă în vânt, este o cutremurătoare realitate. O fată de 15 ani, înzestrată cu multe daruri fizice, spirituale, materiale dar lipsită de dragoste, a lăsat următorul bilet înainte de a-şi pune capăt zilelor: „Iubirea înseamnă să nu te simţi singur…”

Cu puţin timp în urmă, comentând pe marginea urii etnice din fosta Iugoslavie, un ziar scria: „Se pare că motto-ul acestui an a fost: „Să urăşti pe aproapele tău”. În timpul conflictelor din Bosnia şi Herţegovina, peste 1 milion de oameni au fost forţaţi să-şi abandoneze locuinţele, iar zeci de mii au fost ucişi. De către cine? De către „vecinii noştri”, oameni pe care noi îi cunoaştem…

„Trăiam împreună în pace”, circa 3.000 de oameni hutu şi tutsi dintr-un sat din Rwanda: „Istoria acestui sat este istoria Rwandei; hutu şi tutsi locuiau împreună, încheiau căsătorii între ei, nu ştiau şi nici nu-i interesa cine era hutu şi cine era tutsi. Apoi, pe neaşteptate, s-a întâmplat ceva… şi au început măcelul”.

La fel în Israel evreii şi arabii, trăiesc împreună, totuşi cât de mult se urăsc unii pe alţii. Pe parcursul acestui secol, au mai existat situaţii asemănătoare în Islanda de Nord, India, Pakistan, Malaysia, Indonezia, S.U.A.(problemele rasiale, practici reconciliabile). Lista cu exemple de ură etnică sau religioasă poate continua şi din nefericire nici ţara noastră nu este exceptată.

Niciodată nu a mai existat în lume atâta lipsă de iubire. Asemenea iubirii şi ura se învaţă şi cu preponderenţă în prezent. Dar ceea ce este şi mai paradoxal şi mai grav este că îndeosebi bisericile sunt cele care nu i-au învăţat pe membrii lor să iubească. Binecunoscutul ziar francez „Le blonde” pune următoarea întrebare: „Cum poate cineva să nu se gândească la faptul că hutu şi tutsi care se războiesc în Burundi şi Rwanda au fost instruiţi de aceiaşi misionari creştini şi au frecventat aceleaşi biserici?” De fapt, este o naţiune 70% catolică.

La începutul acestui secol a început a pătrunde în Europa comunismul şi ateismul. Cu cât bun simţ şi durere un teolog ceh spunea în 1960:”Doar noi, creştini suntem răspunzători de comunism… Amintiţi-vă că aceştia (comuniştii) erau cândva creştini. Dacă nu cred într-un Dumnezeu drept, a cui este vina?”

Să ne gândim la ce au făcut bisericile în timpul primului război mondial. Generalul de brigadă englez Frank Wazier făcea următoarea observaţie la acest război: „Bisericile creştine sunt cei mai pricepuţi stăruitori ai setei de sânge şi am profitat de ele cât am vrut.”

Mai târziu, după cel de-al doilea război mondial imediat Times scria: „În trecut ierarhia catolică din fiecare ţară a susţinut aproape întotdeauna războaiele naţiunii ei, binecuvântând trupele şi rugându-se pentru obţinerea victoriei, în timp ce, de cealaltă parte, un alt grup de episcopi se ruga în public pentru rezultatul opus.”

Totuşi, Isus Hristos a dat dovadă de iubire în toate activităţile Lui, iar apostolul Pavel a scris: „Voi singuri sunteţi învăţaţi de Dumnezeu să vă iubiţi unii pe alţii” (1Tesaloniceni4:9). Creştinii adevăraţi sunt fraţi şi surori în Isus Hristos şi ei nu şi-ar face niciodată, efectiv niciodată, rău unul altuia în mod intenţionat. Pe bună dreptate un ziar indian afirma: „Religia a fost stindardul sub care s-au comis cele mai hidoase crime.”

Există, deci, un motiv bine întemeiat pentru care generaţia noastră se caracterizează printr-un dispreţ crud faţă de alţii. Dumnezeu ne dă răspunsul. Biblia, Cuvântul Său, numeşte timpul în care trăim „zilele din urmă”. Profeţia biblică spune că aceasta este o perioadă în care oamenii nu au o afecţiune naturală.

În ceea ce priveşte aceste „timpuri grele”, cărora cu greu li se poate face faţă, numite în Scriptură şi „sfârşitul veacului”, Isus Hristos a profeţit că „dragostea celor mai mulţi se va răci” (2 Timotei 3:1-5; Matei 24:3,12).

Deci, lipsa de iubire din prezent se numără printre dovezile care atestă că trăim în ultimele zile ale acestei lumi.

Din fericire, mai înseamnă şi faptul, că în curând, această lume de oameni nelegiuiţi va fi înlocuită de o lume nouă în acre va domni iubirea (Matei 24:3-14). Dar noi vom avea parte de privilegiul de a trăi într-o lume în care toţi oamenii se vor iubi unii pe alţii şi vor trăi împreună în pace? Cum îi putem recunoaşte pe aceşti oameni şi să ne putem alătura lor.

Isus Hristos a spus continuatorilor Săi că ei aveau să fie recunoscuţi datorită iubirii care depăşeşte barierele rasiale, naţionale şi de orice altă natură. El a spus: „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi voi unii pe alţii. Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.”

Învăţăturile lui Isus Hristos despre iubire au fost susţinute prin propria Sa viaţă, prin exemplul Său personal. Ucenicii au continuat modelul de iubire a lui Isus într-un mod care a stârnit interesul şi admiraţia contemporanilor. Tertulian a scris despre modul de vieţuire al primilor creştini „Priviţi cum se iubesc unii pe alţii şi cum sunt gata să moară unii pentru alţii.” Meditând asupra aceluiaşi subiect, un iniţiat în ştiinţele politice a pus următoarea întrebare: „Şi L-ar putea imagina pe Isus aruncând grenade în duşmanii Săi, folosind o mitralieră, manipulând un aruncător de flăcări, aruncând bombe nucleare sau lansând rachete ucigaşe sau ar mutila mame şi copii?” ABSURD! „Dacă Isus nu a putut face acest lucru, întru-cât nu ar fi fost consecvent cu Sine Însuşi, cum putem face noi acest lucru şi, în acelaşi timp, să-I rămânem fideli?”

Dar Isus merge mai departe şi ne cere să-i iubim pe cei care efectiv ne urăsc, ne fac rău. Faptul de a ne iubi duşmanii este în armonie cu proverbul biblic: „Dacă este flămând vrăjmaşul tău, dă-i pâine să mănânce; dacă-i este sete, dă-i să bea.”

Un astfel de comportament poate va fi refuzat la început, va crea surprindere, mirare dar până la urmă iubirea va învinge şi cei mai aprigi duşmani. Inima le va fi înmuiată de iubirea pe care le-o vom arăta-o necondiţionat.  Chiar dacă nu o vor recunoaşte făţiş, inima lor va porni pe făgaşul schimbării şi, de fapt, asta ne este ţinta. Dacă prin iubirea noastră am ajutat ca o inimă de piatră să se transforme într-una de carne, viaţa nu ne-a fost în zadar: am înseninat Faţa Domnului, am şters o lacrimă Mântuitorului, am primit mângâierea Duhului Sfânt şi am dus-o mai departe în lume, din om în om, din inimă în inimă, până la marginile pământului. De ajuns mie!

Go to Top

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

loading...