Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Tag archive

Libertate

VIDEO „Nici o societate nu dorește ca tu să devii înțelept!”

in Filozofie by

„Nici o societate nu dorește ca tu să devii înțelept! Este împotriva ‘investiției’ oricărei societăți. Dacă oamenii ar fi înțelepți, nu ar mai putea fi exploatați. Dacă sunt inteligenți, nu mai pot fi subjugați. Nu mai pot fi forțați să participe într-o viață ‘mecanică’, ca să trăiască ca niște roboți. Se vor manifesta. Își vor manifesta individualitatea. Vor fi permanent înconjurați de un spectru al rebeliunii. Vor dori să trăiască în libertate. Libertatea vine odată cu înțelepciunea, sunt inseparabile, și nicio societate nu dorește ca oamenii să fie liberi.
Societatea comunistă, societatea fascistă, societatea capitalistă, cea hindusă, musulmană, creștină, nicio societate nu va dori ca oamenii să-și folosească propria inteligența. Pentru că în momentul în care încep să-și folosească inteligența, vor deveni periculoși. Periculoși pentru sistem, periculoşi pentru cei aflați la putere, periculoși pentru cei care au, periculoși pentru toate tipurile de oprimări, exploatări sau suprimări, periculoși pentru biserică, periculoși pentru stat, periculoși pentru națiuni. De fapt, un om înțelept este precum un foc, precum un leu, o flacără. Nu își va punea vinde viața. Va prefera mai degrabă să moară decât să fie un sclav. Moartea nu va conta prea mult pentru el, dar nu își va putea vinde viața pentru tot felul de stupidități, tot felul de oameni proști. Nu îi va putea servi.
De-a lungul secolelor, conducătorii societăților v-au furnizat idei false. Acestea sunt principiile de funcționare ale școlilor, liceelor și facultăților voastre. Aceste ideii nu vă servesc vouă! Luați aminte! Ele servesc trecutului, ele servesc diferitelor interese. Bineînețeles, ele îți vor umfla ego-ul, tot mai mult și mai mult, îți vor da tot mai multe și mai multe diplome. Numele tău va deveni mare și încă și mai mare – tu vei deveni mai mic și tot mai mic. Apoi vine un moment în care vor rămân numai certificatele acestea, iar omul a dispărut. La început omul poartă certificatele, apoi certificatele îl vor purta pe om. Omul este de mult mort.
Nu este posibil să devii inteligent cu ajutorul universităţilor. Înțelepciunea are nevoie de o cu totul altă abordare, de o abordare diametral opusă. Cunoașterea este a minții, înțelepciunea nu este o stare a minții. Cunoașterea crează ‘sticla din jurul gâștii’ – o sticlă frumoasă, foarte frumoas desenată, dar este tot o sticlă. Și înăuntru nu poate trăi o gâscă adevărată. Înăuntru sticlei nu poți decât să ai o gâscă îndesată – asta sunt învățații voștri, umplutură de roșii, de cartofi, dar sunt umplutură, umplutură de porcării – sau poți să ai o gâscă vopsită înăuntru. Va părea frumoasă de afară, dar în realitate ce ai este doar o sticlă. Iar această sticlă devine tot mai grea, pentru că cunoașterea are propriul său mod de a se acumula – se reproduce în sine. Cunoașterea nu crede în reproducere controlată deloc. Dacă știi un lucru, asta te aduce către un alt lucru, pentru că, cu fiecare răspuns la o întrebare, apar alte 10 întrebări. Și tot așa se va întâmpla: la 10 răspunsuri la întrebări, vei avea 100 de alte întrebări pregătite pentru tine. Se vor răspândi tot mai mult, vor deveni tot mai multe și mai multe, și vei fi pierdut între ele.
De asta ești ignorant: nu ai ieșit încă din iluzia cunoașterii, iluzia minții.
Ieși din mintea ta! Mintea este sticla despre care îți vorbeam. În clipa în care renunți la minte… Şi mintea nu este decât ideea ta, nu este o realitate, este o ficțiune, este doar o fantezie. Este făcută din același aluat ca și visele. Poți, pur și simplu, să ieși din ea. În momentul în care ai ieşit din minte, ai ieşit din sticlă”.

Sursa: anonimus.ro

Popor român, Ţi-ai dat libertatea pe-o himeră!

in Stiri online by

„Trăim vremuri tulburi”, spunea Ştefan cel Mare la vremea lui, iar Istoria se repetă. Citiţi slovele lui Grigore Ureche – dar şi printre ele – şi veţi constata că vrerile puternicilor lumii nu s-au schimbat prea mult. Ţoţi vor România pentru ei, nu pentru români. Înainte de a pleca în călătoria cea mare, Ştefan a pus coroana pe capul lui Bogdan şi i-a spus: „Nu e o coroană de diamante, e o coroană de spini, fiule!”. Astăzi se răscolesc în mormintele ştiute sau neştiute Ştefan, Vlad, Ioan şi Mihai, Brătienii, Mareşalul Antonescu şi Ceauşescu – ultimii doi trădaţi şi asasinaţi din ucazuri străine. Se răscolesc cei căzuţi sub Tricolor în cele două mari măceluri planetare, strigându-ne: V-am lăsat o Ţară liberă şi bogată, ce-aţi făcut cu ea? Aţi vândut străinilor pământul şi bogăţiile ei! Aţi închinat Ţara unor nemernici, lăsând-o fără viitor. Popor român, Ţi-ai dat libertatea pe-o himeră!

Popor Român,

În timp ce netrebnicii jefuitori, huzuresc pe spinarea Ta, laşi să-Ţi fie umiliţi bătrânii cu pensii nici cât să şi să-şi cumpere medicamentele necesare supravieţuirii. Nu le respecţi învăţătura, uitând că fără bătrâni nu ai viitor şi, din patru în patru ani, circarii electorali le aruncă un kil de ulei, făină sau zahăr pentru a le cumpăra voturile. Profitând de datina ospeţiei româneşti, Istoria Neamului Ţi-a fost călcată în picioare de trădătorii din lăuntru şi de neaveniţii bicisnici, apăruţi după ascunzişuri precum păsările de pradă.

Pentru a face pe plac „bilderbergilor” nesătui de averi şi putere, ce se cred „dumnezeii planetei” şi vor să-ţi distrugă credinţa, ai dat privilegii deviaţilor sexuali, poluând nevinovăţia pruncilor cu paradele destrăbălării! În numele „democraţiei” ai nedreptăţit românii Tăi, dând privilegii nemăsurate minoritarilor, aşa cum nu a făcut-o nicio ţară din lume. După ce ai gonit aproape patru milioane din copiii Neamului pe meleaguri străine, la porunca aceloraşi „bilderbergi”, laşi să fie aduşi în locul lor năvălitori care te vor nimici şi laşi să se înalţe Temple masonice şi Moschei chiar în inima Ţării. Urmând poruncile nemernicilor care ţi-au frânt coloana vertebrală, ai distrus Oastea Ţării şi ai acceptat să fii cotropit de mercenari de tot felul, pe care tot Tu, popor român, îi plăteşti cu bani grei, trăind cu iluzia că te vor apăra. Ai îngăduit să fie distruse economia, industria şi agricultura „ceauşistă” şi ai transformat România în rai al tâlharilor, făcându-le voia fără a Te opune, apoi „demnitarii” nemernici au eliminat din legile României clauzele „Trădare de ţară” şi „Subminarea economiei naţionale” pentru a nu fi puşi să dea seama de faptele lor. Ai uitat, popor român, că Occidentul te-a trădat de atâtea ori?! Ai lăsat să se instaleze la conducerea Ţării pe urmaşii ticăloşilor alogeni, marionete ale Imperiului Haosului, care, în urmă cu şaptezeci de ani, aduşi de „tancurile de la Răsărit” au distrus floarea intelectualităţii şi a armatei române. O fac şi acum sub ochii îngăduitori ai Preşedintelui, Guvernului şi ai Parlamentului României. Asta-i democraţia la care ai visat în suicidul din ’89?

Popor român,

De-a lungul a 27 de ani, colonizatorii Te-au îndobitocit, transformându-Te în turmă de oi şi Te laşi mânat spre prăpastie de ciobanii tâmpiţi pe care îi votezi din patru în patru ani. Mulţi dintre ei nu sunt fiii tăi, ci alogeni hămesiţi după averi şi profitori conjuncturali. Ruşine Ţie, popor român, că rabzi şi taci, făcând voia haitelor globaliste ale Răului. Unde Ţi-e demnitatea, popor român? Ai dat-o hrană porcilor şi hienelor care au sfârtecat trupul Ţării?! Trezeşte-te!

Luaţi aminte la cuvintele lui Ştefan şi respectaţi-i ultima dorinţă!

„Până în ultima zi a domniei şi a vieţii sale, Ştefan a ţinut sabia în mână. Grigore Ureche spune că Ştefan cel Mare a murit într-o zi de Marţi, la 2 Iulie 1504, în scaunul său domnesc de la Suceava […]. Într-o dimineaţă, pe când se îngâna ziua cu noaptea, Ştefan a chemat Ţara la ultimul lui sfat: – Boieri dumneavoastră, v-am chemat să mă mărturisesc înainte de moarte, să mă spovedesc Ţării. […]. Am moştenit o ţara de ţărani şi vă las o ţară de oşteni […] toată suflarea care ştia să ţină în mâini numai coarnele plugului, ştie azi să ţină în mână şi sabia. Turcul ne-a dorit Moldova un paşalâc al Imperiului Otoman. Leşii (Polonezii) – un voievodat al Ţării Leşeşti. Ungurii – un teritoriu al Ţării Ungureşti. Tătarii – un loc de păşune pentru caii lor. Dar n-au izbutit. Vă las o ţară bine apărată […] Şed acum ca un spin în coasta ţării păgânii cei fără de Dumnezeu. Visul meu era să vă las ţara întreagă şi neştirbită. Căci o ţară, atâta timp cât îşi va avea hotarele ştirbite, va sângera mereu. […] Ca să pot dormi liniştit în mormântul meu, aş vrea să-mi juraţi că nu veţi uita niciodată de ele şi, atunci când va sosi clipă prielnică, veţi face tot posibilul că să le întoarceţi […]. Mulţi ne-au vrut îngenuncheaţi. Mulţi ni s-au dorit ‘eliberatori’ […] dar toţi urmăreau cum să ne facă robii lor […]. Vreau să mor împăcat […]. Ştefan, cu mâinile tremurânde, îşi scoase coroana de pe creştetul încununat de plete cărunte şi o aşeza pe fruntea lui Bogdan. – Nu e o coroană de diamante, e o coroană de spini, fiule! […] Trăim vremuri tulburi. Din toate părţile, fiare gata de pradă se uită cu ochi pohticioşi către biata ţară. Eu şi boierii şi răzeşii mei am făcut tot ce mi-a stat în putinţă şi am aparat-o, pe unde cu cuvântul, pe unde cu sabia, de duşmani. Iar duşmanii ei sunt mai ales vecinii ei, care vor să-şi mărească ţările […] care jinduiesc să va aibă birnici. Toţi ne-ar vrea vasali şi birnici. […] Dacă vreţi ca fiii şi nepoţii voştri să mai vorbească limba noastră strămoşească, să nu o închinaţi străinilor […]. Aceştia, dacă vin, nu se mai duc din ţară. Au să vă treacă la altă credinţă şi au să vă impună să le vorbiţi limba şi jugul vă va fi dublu. […] Şi nu veţi fi stăpâni, ci străini în ţara voastră. […] Şi aş dormi la locul meu de veci împăcat, dacă aş şti că mi-aţi ascultat sfatul. Asta e ultima rugăminte a celuia care v-a fost mai mult decât un domn, v-a fost un părinte”.

Ridică-Te, popor român, la înălţimea înaintaşilor! Fă dreptate, apără-Ţi Neamul şi recâştigă-Ţi Demnitatea şi Independenţa pierdută pentru a lăsa copiilor Tăi o Ţara Liberă şi ÎNTREAGĂ!, iar pe străini, respectă-i tot atâta cât Te respectă ei pe Tine!

Sursa: anonimus.ro

Viaţa e frumoasă! 30 de lucruri pe care TREBUIE să le faci până la 30 de ani

in Diverse by

Se spune ca trebuie sa gasesti barbatul potrivit si sa-ti intemeiezi o familie pana sa implinesti 30 de ani, dar se intampla ca planurile pe care le ai sa nu se potriveasca de fiecare data cu ceea ce ajungi sa faci, scrie elitedaily.com. Daca te gandesti la o lista cu 30 de lucruri pe care sa le faci pana la 30 de ani, ai putea fi surprinsa cate posibilitati ai.

O lista cu 30 de lucruri pe care sa le faci pana la 30 de ani te-ar putea ajuta sa ai o perspectiva, sa iti dai seama care sunt obiectivele tale si ce vrei sa faci mai departe. Nu este usor deloc sa iti gasesti drumul, dar este important sa nu iti pierzi speranta si sa nu te lasi cuprinsa de teama.

Foarte multe femei isi fac griji ca nu vor gasi barbatul potrivit, ca nu se vor casatori la timp, ca vor da gres in viata sau ca nu vor reusi sa aiba o cariera de succes. Dar aceste preocupari nu trebuie sa isi faca loc si in viata ta. Chiar daca societatea pune foarte multa presiune pe tine si chiar daca alte persoane au realizat mai multe lucruri decat tine, nu este cazul sa te ingrijorezi si nici sa te gandesti ca trebuie sa te resemnezi.

30 de lucruri pe care sa le faci pana la 30 de ani

O lista cu 30 de lucruri pe care sa le faci pana la 30 de ani te-ar putea ajuta sa-ti setezi noi obiective, sa-ti indeplinesti anumite dorinte sau sa traiesti experiente care te vor ajuta sa evoluezi. E important sa descoperi lucruri frumoase despre tine si sa te bucuri mai mult de viata.

Nu este o regula generala ca trebuie sa faci anumite lucruri pana la o anumita varsta, totul depinde doar de tine si de nevoile tale. Aceasta lista cu 30 de lucruri pe care sa le faci pana la 30 de ani este orientativa, poti oricand sa notezi obiective noi pe ea.

Iata, asadar, 30 de lucruri pe care sa le faci pana la 30 de ani:

1. Invata sa fii independenta, gaseste un job care iti place si nu ezita sa lupti pentru ceea ce vrei sa faci.

2. Fa-ti prieteni noi si mergi in locuri pe care nu le-ai mai vazut. Nu ezita sa traiesti cat mai multe experiente si sa te bucuri din plin de viata.

3. Inscrie-te la un curs de actorie, de gatit sau de machiaj. Sau orice alt curs care te intereseaza si care te va ajuta sa te dezvolti.

4. Nu ezita sa incerci lucruri noi, sa iesi din zona de confort si sa iei decizii fara sa stai prea mult pe ganduri. Nu vei regreta!

5. Calatoreste. Cat mai mult! Este o experienta pe care o poti trai la orice varsta, dar este mai amuzant sa faci acest lucru atunci cand ai mai multa libertate.

6. Poarta haine sau bijuterii vintage.

7. Ia-ti un animal de companie. Vei invata ce inseamna dragostea neconditionata.

8. Asigura-te ca ai o alimentatie sanatoasa si incearca sa faci mai mult sport. Sanatatea este foarte importanta.

9. Te confrunti cu situatii sau probleme dificile? Sau ai amintiri neplacute? Nu ezita sa consulti un psiholog. Consilierea te va ajuta sa iti invingi demonii si sa mergi inainte.

10. Inscrie-te intr-un ONG sau ofera-te sa fii voluntar pentru diferite cauze.

11. Iesi in oras, danseaza, mergi la petreceri sau organizeaza cateva petreceri acasa. Te vei simti bine!

12. Fa-ti un blog. Este o sansa sa iti exprimi parerea si sa cunosti oameni noi.

13. Ia-ti un job part-time. Chiar daca nu este ceea ce vrei sa faci in viata, e o sansa sa iti maresti veniturile, macar pentru o perioada scurta.

14. Informeaza-te despre bolile cu transmitere sexuala.

15. Vopseste-ti parul sau incearca cat mai multe coafuri si tunsori.

16. Fa-ti un tatuaj temporar.

17. Fii deschisa la noi experiente, nu stii niciodata cand ti se poate schimba viata.

18. Mergi la teatru, opera sau la concerte de muzica simfonica.

19. Inscrie-te sa faci figuratie intr-o reclama sau sa apari intr-un serial. Te va ajuta sa te dezvolti.

20. Nu te multumi cu putin. Viata nu iti ofera mult timp sa stai pe ganduri.

21. Viziteaza o tara exotica sau invata lucruri noi despre cultura unui alt popor.

22. Invata cat mai multe limbi straine.

23. Mergi in cat mai multe excursii pe munte. Este bine sa ai o conditie fizica buna.

24. Vorbeste deschis despre viata ta sexuala cu partenerul de cuplu.

25. Fii mai deschisa fata de straini. Oricand poti sa descoperi lucruri frumoase.

26. Urmeaza sfaturile parintilor. Te vor ajuta sa te descurci mai bine in viata.

27. Bucura-te de momentele pe care le petreci alaturi de prieteni sau familie.

28. Asuma-ti riscuri, ia decizii fara sa stai prea mult pe ganduri si nu ezita sa traiesti cat mai multe experiente despre care iti vei aduce aminte cu drag.

29. Mergi la un seminar de autocunoastere, mediteaza sau inscrie-te la un curs de yoga.

30. Vorbeste deschis despre tine si despre ceea ce iti place sa faci. Nu trebuie sa iti fie teama de nimeni si de nimic.

Sursa: andreearaicu.ro

Un expert în răpiri antrenează oamenii să fie liberi: Nu am încredere în lacăte

in Articole by

Deloc o ”gorilă” a timpurilor noastre, nu ajunge nici până la înălțimea de 1,70 metri și are un aspect de hippy trecut de 50 de ani, cu toate acestea este expert în tehnici de eliberare în cazul răpirilor sau luării de ostatici. Nu are încredere în lacătele care ar putea înlănțui un om ci doar în mâinile care l-ar putea elibera. Karl, instructorul britanic care pregătește militari și agenți speciali de intervenție.

Prima sa armă este calmul în fața pericolului și spune că pentru succesul unei răpiri atacatorul are nevoie de o singură secundă. Astfel, Karl, care preferă să nu își dezvăluie numele complet sau chipul, este expertul care predă tehnici de eliberare din strânsoarea atacatorilor, tehnici care ar putea fi aplicate și în cazul teroriștilor.

Locul de antrenament este o clădire veche în mijlocul câmpului, unde elevii par că au ajuns la capătul pământului. Ferestrele zăbrelite, murdăria din jur și lipsa luminii naturale fac să se respire în aer teama. Karl și asistentul său transmit de altfel frica. Antrenamentul începe cu o răpire violentă. Elevii sunt ușor agresați fizic și verbal după care sunt legați cu frânghii, iar profesorul îi învață cum se pot elibera. Urmează lanțuri cu lacăte care par de hârtie după ce profesorul își expune metodele unice.

Cătușele sunt cel mai neinspirat mod de a ține pe cineva prizonier, spune Karl, desfacerea acestora fiind o joacă de copii potrivit metodelor sale. Toate acestea se predau cu cagule pe cap de culoarea portocalie care amintesc de execuțiile teroriste, iar elevului îi este impus să treacă limita fricii.

Fiecare element este important. Lanțurile, frânghiile sau cătușele din care te-ai eliberat devin arme împotriva atacatorului, spune Karl. Liniștea în timpul operațiunii este regula de bază. Imediat după eliberare, o șosetă luată peste încălțăminte poate rezolva problema urmelor prizonierului și tot odată și diminuarea zgomotului. De asemenea, Karl atrage atenția că un prizonier este în primul rând captiv din punct de vedere mental. Trebuie să conștientizeze că se poate elibera, să aleagă momentul potrivit, după care urmează aplicarea tehnicii propriu-zise pentru a se elibera.

Karl, este un fost polițist britanic, care după o carieră de 16 ani și șase conflicte cu gloanțe care i-au pus viața în pericol a decis să își dedice experiența pentru a învăța oamenii cum să își apere și să obțină libertatea în cazuri extreme.

Nu puține sunt cazurile de luare de ostatici în cazul teroriștilor, oameni care ajung să fie torturați și ulterior uciși cu sânge rece. Tehnicile lui Karl garantează succesul în proporție de peste 90%. La cursurile lui au acces atât militari și agenți speciali cât și simplii oameni doritori să cunoască și să prețuiască libertatea. Fără îndoială, tehnicile lui Karl ar putea constitui una din armele importante împotriva terorismului.

sursa foto: El Pais

Sistemul – rapirea libertatii tale

in Curiozitati by

Sistemul, societatea a devenit ceva malefic si diabolic care reuseste un singur lucru: sa iti cumpere libertatea. Cum reuseste acest lucru ? Simplu – pe bani, pe credite. Iti fura timpul, libertatea si vointa contra compensatiei financiare. Odata prins in sistem, mai mult ca sigur vei acumula credite si datorii, iti va fi din ce in ce mai greu daca nu imposibil dupa un anumit punct sa parasesti sistemul, sa devii din nou TU liber si autonom. Si evident ca aceasta compensare monetara pe care o primesti are pretul ei – integritatea, sanatatea, timpul si sufletul tau. Unii dintre voi veti spune ca fiecare are dreptul de a alege cum sa traiasca si cum sa-si organizeze viata ceea ce e adevarat pana la un anumit punct.

Este intradevar o alegere ? Primesti tu datele si informatiile la timp despre sistem pentru a lua o decizie corecta si bine informata ? Tu de fapt incerci sa-ti atingi telurile folosindu-te de informatii date tot de sistem, sistem care nu vrea sa te lase sa scapi. El are nevoie de tine viu, activ, sa consumi servicii si produse, iar cand nu mai ai bani sa te impumuti, sistemul te indatoreaza si te crediteaza voit » sa devii din ce in ce mai dependent…

Nevoia pâinii zilnice îi dresează gradat pe oameni.
Nu spun ca economia si comertul sunt rele, dar oamenii la ora actuala le-au pervertit intr-un asa hal incat ele au devenit un scop in sine in loc de un mijloc. Nu este normal ca trebuie sa alegi intre o viata normala si o cariera ». Actualmente nu ai timpul si energia necesara pentru o familie normala si un serviciu, activitate profesionala de succes. Rata actuala a performantei si productivitatii care se cere unui om este absolut aberanta.

Acest lucru poate fi foarte usor demonstrat prin numarul mare de depresii, insomenii si oboseala cronicizata in randul oamenilor din tarile puternic industrializate.

Sistemul si tehnologia ar trebui sa-i fie ergonomice omului, sa-i usureze viata – momentan noi intram intr-o sclavie voluntara cu lanturi invizibile. Libertatea este data de timp (pe care nu il ai) si de bani (care iti sunt impozitati) – deci cat de liber crezi ca esti ?

Numele: NEW WORLD ORDER

Apartenenta la Grup prin Consum

Exploatarea prostiei si a ignorantei celor multi a ajuns sa fie considerata o normalitate, ba chiar o virtute. Evul Mediu cu televizoare cu plasma e aproape…

Celulare, masini, jante de aluminiu, subwoofer, posete, pantofi, Ipod, WOW, cluburi, imagine, fitze… Luxul si confortul incep sa devina un scop in sine si o necesitate de recunoastere (brand, toale de firma, masini, celulare, fotomodele etc). Imaginea si consumul este pasaportul apartenetei la grup. Daca la adulti nu este atat de evident la adolescenti este litera de lege. Aparteneta la grup se face superficial (imagine, stil, putere, bani) baza se pune pe ego / imagine si mult mai putin pe ideologie. Curentele sociale actuale ale adolescentilor sunt bazate pe imagine, stil si nu neaparat pe idei cum se intampla in anii 70~80. Practic acum, adolescentii se ghideaza numai dupa forma (atitudine) si nu dupa un fond (idee). Asistam la o ierarhizare gresita a valorilor, ierarhizare bazata exclusiv pe exces de munca si consum.

Liberalii & Company ar cam vrea sa ne inregimenteze pe toti intr-o Romanie care ar arata gen Truman Show sau The Sims – viata si tara de plastic :

O Romanie bazata pe celebra clasa de mijloc in acceptiune liberala si care conduce numai Dacia Logan, Peugeot sau Citroen cumparate in leasing sau pe credite de 10 ani, care vor face imprumuturi de la banca pt cele mai diverse chestii, care vor face rate pana si la telefoanele mobile, care vor munci la servici de la 48 ore/saptamana in sus pt un salariu mediocru, iar cand vor ajunge acasa vor fi atat de drogati de oboseala incat cand vor deschide TV vor crede absolut orice li se arata !

O clasa de mijloc care va munci din greu in primul rand ca sa-si plateasca taxele, impozitele si zecile de rate… si abea daca mai ramane ceva pt. nevoile curente; o categorie de cetateni dependenti de servici, cumparaturi, credite, rate, taxe si impozite, DAR care vor crede ca traiesc bine, mai ales in comparatie cu o alta categorie (pt ca vor exista in continuare minim 40% din romani care nu vor avea bani nici macar sa-si plateasca intretinerea si medicamentele).

Clasa de mijloc care nu poate exista fara „suportul” unui mic procent de eterni imbuibati fara scrupule, un fel de pasarele care ciugulesc ignorante sau complice din cariile crocodililor.

P.S. pe occidentali i-au inrobit demult in aceasta „bunastare” de fatada, vasaliate prin credite si rate in fata sistemului

Numele: NEW WORLD ORDER

Noul om in Noua Societate
Actualmente societatea noastra se bazeaza pe exploatare prin manipulare (exploatarea dorintei de recunoastere, a orgoliului, egoului si vanitatii) ! Poate ca este ceva in fiinta umana care o cere, dar nimeni nu face nimic pentru a stopa acest viol colectiv !

Practic se incearca pe toate planurile creearea noului om – realist, cinic, workoholic si consumerist prin excelenta, nespiritualizat, de preferat homosexual, fara indentitate (omul pe care si comunistii au incercat sa-l produca dar au esuat lamentabil). Un astfel de om nu sesizeaza rutina si manipularea atat vreme cat este platit bine. Un astfel de om calca pe cadavre in furia competitie, in escaladarea continua a piramidei. Noul om nu are scrupule are doar ambitie. Tu esti produsul.

Cine castiga ? – evident cei care sunt deja in elita – pentru ceilalati va fi un carnagiu al constiintei, o viata plina de chin intre hiene dresate sa sfasie in numele firmei.

Din pacate cursa capitalista este o „cursa”. Asa cum am mai spus-o si intr-un alt post regurile si pedepsele au fost inlocuite de bani si timp… Practic esti liber functie de cati bani si timp ai – acestea sunt lanturile invizibile. Datorita actualei societati oamenii au renuntat de mult la viata, la decenta, la moralitate ; se complac unii in compania celorlati – iar acest cerc vicios este menit sa iti hraneasca doar egoul. Aceasta aberatie se numeste lifestyle, o alta fata a excaladarii excesului prin munca, cu gandul la alte excese legate de recunoastere, consum, sex, putere si control asupra celorlalti !

Sa crezi ca numai asa se poate traii, ca numai astfel de societati pot exista pe pamant trebuie sa fii absolut limitat si conditionat.

SCHIMBAREA

Consumerismul in ultimii 50 de ani a reusit sa distruga Europa si a facut-o in modul cel mai „frumos” cu putinta. A distrus baza, adica familia. Ne-a impus noua religie, banul. Depravarea si calcarea in picioare a oricui care iti sta in cale pentru a ajunge mai sus este luat ca un lucru onorabil mai nou. Am fost prinsi de mitul carierei si a reusitei in viata. Dependenta fata de sistem prin intermediul ratelor la banci este firul care ne tine in lesa. Idealul suna cam asa: o munca bine platita si iluzia ca o vom duce mai bine, salariu mai mare, loc de munca mai bun, etc.

Am devenit sclavii unor iluzii si mai grav, este ca si atunci cand le vedem ne facem ca nu observarm. Frumoasa viata pe care o ducem: tragem ca hamalii sa platin niste impozite si taxe puse de niste degenerati, facem si 2-3 copii pentru diversificare si la batranete asteptam sa murim cu gandul ca ce rahat mare am realizat.

Oamenii, burghezia (clasa medie cum se cheama mai nou) acum 30 de ani traiau mult mai elegant, de ce? Pentru ca nu erau atat de presati sa consume, sa fie creditati, sa fie impozitati, momiti, manipulati sa muceasca peste program. Ma refer atat in Romania cat si la Occident – nu va mai auto-exceptionalizati (romanii caz particular) – se intampla peste tot in lume. Ne indreptam dirijati din umbra catre o societate globalista, corporatista cu tente fasciste. Fascismul nu trebuie sa poarte zvastica (cauta definitia fascismului) si vei gasii o gramada de similitudini cu prezentul.

Dar de la generatie, la generatie, Dresorii dreseaza noi tinere talente, vlastare care se vor zbate ca niste fluturi prinsi intre geamnuri transparente (sky is the limit), zbatere a careie energie va fi supta de sistem pana ce fluturul va murii si un altul ii va lua locul, mai determinat, mai ambitios.

Spun fluture intrucat fluturii sunt gingasi si frumosi cand ii vezi de la distanta, dar cand pui lupa pe ei – vezi ca sunt tot niste insecte hidoase, intocmai ca noul om, echipat cu EGO de insecta soldat – piramida, compania, stupul – matca. FASCISMUL deghizat de care va vorbeam.

Numele: NEW WORLD ORDER

ERA PINGUINULUI
Oamenii sunt manipulati sa aiba teluri si dorinte false in viata – himere pentru a muncii ca niste fanatici – himere, haine de firma, celulare pentru apartenta si recunoastere… visuri si fitze – oamenii au ajuns sa traiesca in eternul maine sacrficand prezentul spre beneficiul baietilor destepti care gandesc cum sa-ti faca tie munca mai rentabila, in timp ce tu muncesti fericit pe bani putini care mai tarziu iti sunt IMPOZITATI…

Care sunt noile arme ale dresorilor de minti umane in societatea capitalista ?

Una dintre arme este chiar ego-ul „pinguinului” (cum este denumit noul om fabricat de corporatii in argoul dresorilor de minti). Pinguinul munceste pe bani foarte putini, in raport cu efortul depus si valoarea produsa de el, dar primeste in compensatie tot felul de titulaturi pompoase, am vazut in Romania oameni cu „marketing manager” sau mai stiu eu ce expresie pretioasa pe cartea de vizita, si cu un salariu sub 400 euro. Am vazut pinguini refuzand joburi mai bine platite pe motiv ca daca s-ar fi dus la noul loc de munca ar fi retrogradat ca functie!

Alta arma ar fi manipularea mentalului colectiv prin crearea de curente privind stilul de viata (vezi viralul de aici legat de workoholism). Exista pinguini care cumpara un tricou „de firma” la pret de 3-4 ori mai scump decat unul obisnuit, desi materialul, design-ul si calitatea sunt identice.

Cum arata noul om fabricat de corporatii ?

Preocupat, important, cand il intrebi de sanatate zice ca se grabeste, nu poate intarzia la discutii, este permanent prins in tot felul de „proiecte” de nu are timp nici sa doarma, ca te intrebi la ce mai munceste si la ce-i mai folosesc banii daca oricum nu gaseste nici 5 minute pe saptamana sa se bucure de ei, iar cand totusi apuci sa vorbesti cu el, o tzine numai in clisee, majoritatea auzite la radioTV ori citite prin cartuliile gen „cum sa reusesti in afaceri”.

Sa fie bagat in seama, si pentru asta ii trebuie o functie, telefon ultimul tip desi functioneaza bine si unul fabricat acum 5 ani, idem pentru masina, televizor, etc, si pentru asta e in stare sa se indatoreze pana peste cap, sporind, in acelasi timp, avutiile bancilor de la care se imprumuta si ale companiilor multinationale de la care cumpara.

Ce-si doreste de la viata ?

Recunoastere, sa fie „cineva”, sa il respecte lumea, sa i se ceara parerea, iar dresorii care il fac sa se simta atat de important obtin orice de la el.

Ce intelege din politica ?

Absolut nimic, priveste certurile intre partide si politicieni ca pe un fel de meciuri, de parca ar fi suporterul uneia dintre echipe, nu-si pune niciodata intrebarea cati dolari a castigat el de pe urma a ceea ce a facut cutare ministru sau ce profit poate scoate din discursul unui deputat in Parlament ori la pupitrul unui talk-show. de altfel, politicienii vorbesc extrem de rar despre ce ar avea pinguinii de castigat in plan financiar de pe urma unor evenimente, evolutii sau situatii, si totusi pinguinul asculta aceste noianuri de palavre care nu-i folosesc la nimic.

CONCLUZIE !!!
Realitatea este ca pinguinii nu fac bani, ei doar muncesc si numai ego-ul si iluzia ii face sa continue… viata lor e jalnica, inglodati in credite si datorii, fara timp sa respire, traiesc in viitor sacrificand prezentul.

MINTEA GENERATIILOR VIITOARE

in Curiozitati by

Trei pastori cu trei câini mulg, tund si taie când au chef 300 de oi. Pentru linistea si comoditatea pastorilor, oile trebuie sa fie o turma supusa si sa nu aiba idei despre liberul arbitru, suveranitate nationala, raspundere individuala. Daca nu s-au nascut oi atunci trebuie educate ca sa devina oi.

Oile nu au drepturi individuale si nu au religie. Ele si-o pierd în doua feluri: prin educatia atee, numita „umanista” în America si prin farâmitarea, infiltrarea si coruperea bisericii organizate. In 1831 Alexis de Torquevile a fost uimit de cât de putina criminalitate exista în America. „Numai când m-am dus sa vizitez bisericile din America am înteles”, scrie el; „etica si religia cetateanului îl opreste de la crima”.

La 2 decembrie 1908 Walter Rauschenbush si Harry Lard (Lard a fost descris de catre un alt membru al Partidului Comunist al Statelor Unite, Manning Johnson, ca fiind „principalul arhitect al infiltratiei comuniste pe tarâm religios”), au înfiintat Consiliul Federal al Bisericilor, finantat, printre altii, de fundatia Rockefeller care i-a dat între 1926 si 1929 suma de $137.000 si alti bani, de atunci încoace. In 1942 platforma acestui consiliu cerea „un guvern francmasonic mondial, control international asupra armatei si flotei, un sistem monetar universal si o banca internationala controlata democratic.”

Atributul „controlata democratic” are aceeasi valoare pe care o are atributul „democratic” în bine-cunoscutul „centralism democratic” al totalitarismului comunist: adica zero. Restul platformei e real. Dar, devenind prea notoriu, Consiliul Federal al Bisericilor si-a schimbat numele la 29 noiembrie 1950 în Consiliul National al Bisericilor.

Acest consiliu a lucrat mâna în mâna cu Partidul Comunist din Statele Unite ale Americii, dupa cum arata însusi Gus Hall, secretarul Partidului Comunist din SUA. In 1972, „Biserica Satanei”, cu „marele preot” Anton Lavey din San Francisco, a fost primita în Consiliul National al Bisericilor (RE, pp. 220-222). Biserica Satanei practica satanismul, adica tortureaza si ucide victime umane si animale în adunari rituale, practica magia neagra si, în general, are scopul de a îndeplini poruncile Satanei pe care aceasta „biserica” îl venereaza ca pe un zeu absolut si adevarat.

La 23 august 1948 a fost înfiintat Consiliul Mondial al Bisericilor, al carui secretar general, Philip Potter, a fost descris în 1975 ca fiind „mai radical decât majoritatea marxistilor”. Acest consiliu mondial n-a miscat un deget si n-a cheltuit nici o centima pentru cei aproximativ cinci milioane de oameni nevinovati, majoritatea crestini, întemnitati în Rusia sovietica pentru credinta lor, dar a cheltuit peste cinci milioane de dolari din 1970 pâna în 1980 pentru a organiza „lupta împotriva rasismului”. Aceasta „lupta” în cea mai mare parte dintre cazuri s-a dus de catre banditi înarmati care asasineaza femei si copii de fermieri, în Africa, (cf. Joseph A.Harris, „Karl Marx or Jesus Christ?”, p. 132, dupa RE, pp.221-222)

In 1993, Curtea Suprema a Statelor Unite a declarat ca este ilegal sa împiedice cultul santeria (un cult adus din Cuba care se bazeaza pe practici tribale africane de a tortura, mutila si ucide victime si a stropi asistenta cu sângele proaspat varsat, în cinstea unor divinitati voodoo). „Santeria e o religie” a declarat Curtea Suprema. Crestinismul este interzis în scoli, dar câta vreme santeria este admisa si raspândita, poporul american are „libertate religioasa”.

Religia e buna când e satanica sau când e folosita pentru asasinarea fermierilor si a familiilor lor; dar generatiile viitoare trebuie scutite de acest „opium al popoarelor”. Religia îndeamna la cinste si omenie. Francmasonul Claire Chambers scrie: „Ca sa fie înrobita, mintea omului trebuie orientata de la a fi spirituala la a fi carnala.

Omul trebuie sa creada despre sine ca este un animal fara functie spirituala. Odata eliberat de obligatiile lui fata de Dumnezeu, acesta este mult mai usor de supus statului mondial francmasonic” (The Siecus Circle, p. 101, dupa RE, p. 362). De aceea s-a eliminat cu strasnicie religia crestina din scolile publice americane si s-a înlocuit cu „umanismul”.

In 1933 a fost publicat Manifestul Umanist care afirma ateismul, comunismul si evolutionismul. Unul dintre cei 33 de semnatari ai manifestului a fost John Dewey, „parintele educatiei progresiste” în America. „Omul n-are Dumnezeu si n-are suflet” scrie John Dewey. „Adevarul imuabil e mort. Nu exista loc pentru legi fixe, naturale, sau pentru adevaruri permanente si absolute”.

Nu exista diferenta între adevar si minciuna, zice Dewey; adevarul e ce convine (probabil celui mai tare). De asemenea, nu exista principii etice: moral e ce face placere (probabil tot celui mai tare). Dewey nu s-a ostenit sa concilieze principiul moralei cu ceea ce face placere în situatia în care placerea unuia este sa-l tortureze pe altul, dar cel torturat nu simte placere; în schimb, a reconciliat doctrina lui, pe care se bazeaza sistemul de învatamânt american din ultimii 50 de ani, cu spusele lui Lenin care zice: „Desigur, nici noi nu credem în Dumnezeu. Noi credem numai în morala eterna.

Tot ce serveste distrugerii vechii societati e moral… Jos cu religia….Principala noastra sarcina e sa cultivam ateismul. Comunismul aboleste adevarul etern, aboleste religia si morala”. Adica familia si biserica, caci atât Dewey cât si Lenin stiau ca nu pot aboli concepte generale abstracte (RE, pp. 377-379).

Azi, urmând preceptele parintelui scolarizarii americane John Dewey, copiilor li se preda „etica de situatie”, care explica cum „ceea ce e bine pentru mine poate fi rau pentru tine, si ceea ce e bine astazi poate fi rau mâine”. Dupa ce au studiat „etica de situatie” si „educatia sexuala”, un mare numar de fetite de la 9 ani în sus devin gravide în scolile de stat americane înainte de a cunoaste alfabetul.

Pentru ele s-au creat categorii de elevi separate numite „mame nemaritate”, „gravide sub 18 ani”, despre care guvernul aduna statistici, iar parintii (daca-i au) se plâng degeaba. O alta reusita a filozofiei umaniste si a educatiei progresiste este numarul mare de sinucideri printre elevii de liceu, despre care guvernul, de asemenea, strânge statistici si parintii se plâng degeaba.

La 40 de ani dupa primul Manifest Umanist, a fost publicat cel de-al doilea Manifest Umanist care vorbeste despre construirea unei „comunitati mondiale” bazate pe „un sistem de legi mondiale si o ordine mondiala bazata pe un guvern federal supra-national”.(The Humanist Manifesto I si II, dupa RE, p. 81).

2004 – Anul sclavului

in Curiozitati by

„Esti un sclav. Stiu ca nu este ceea ce vrei sa auzi in noaptea de Anul Nou, dar este adevarul neplacut pe care il avem in fata intrand in anul 2004. Filmele si educatia scolara prefera un portret al sclavilor ca fiinte legate in lanturi si batute cu biciul, creeind astfel o imagine opusa sclaviei, care poate fi indicata prin comentariul:”Tu nu esti asa, deaceea tu nu esti un sclav”.

Dar istoria ne arata ca sclavii au fost tratati in toate felurile, unii mai cu cruzime decat altii, dar chiar si cu cel mai amabil tratament, sclavul tot sclav ramane.

Lasand la o parte imaginea stereotipa a sclavului, ca persoana nefericita legata in lanturi, sclavii sunt deseori greu de recunoscut in istorie. In cateva cazuri, de ex. in epoca medievala, erau tinuti sclavi de catre stapani prin credinta religioasa, desi ei nu se considerati sclavi, totusi asa erau tratati.

Sclavii privilegiati ai monarhilor din Asia purtau bijuterii pt. a fi stele de cinema, dar in ciuda ornamentelor si a confortului lor, erau tot sclavi.

Deci, ce este un sclav? Cum definim un sclav? Ce test sa folosim pentru a spune ca cineva e sclav? Ce ii deosebeste de oamenii liberi?

Oamenii liberi pot spune „nu”, pot refuza cererile de bani, timp si copii. Sclavii nu pot. Nu exista libertate fara libertatea de a spune „NU”. Daca cineva iti cere sa faci ceva si tu poti sa spui „nu” si sa refuzi, atunci esti o fiinta libera. Daca poti fi fortat sa faci ceva sau sa renunti la ceva la care nu vrei, atunci esti un sclav.

Nu trebuie folosit nici un alt test.

Cand esti fortat sa cedezi jumatate din munca ta catre guvern prin taxe care cresc mereu, atunci esti un sclav.

In istorie sclavii trebuiau sa presteze munca pentru propria subzistenta, apoi sa presteze in plus munca pentru stapani. Pentru sclavii romani, raportul dintre munca-pentru-sine si munca-pentru-stapani era de 50-50.

Cand aduni toate taxele vazute si nevazute, impozitele plus pretul crescut pe care-l platesti pentru produse, pentru ca firmele care le produc sa-si plateasca impozitele, vei descoperi ca americanii sunt in acelasi raport: jumatate-pentru-sine versus jumatate-pentru-stapani! Poti sa le impui stapanilor sa reduca taxele? Nu? Felicitari. Esti un sclav.

Stapanii au decis ca ei vor razboaie cu oricine traieste pe un pamant cu petrol. Ideea este ca e mai bine pentru corporatiile americane sa fure petrolul de care au nevoie, decat sa-l plateasca. Milioane de americani (si milioane in toata lumea) nu vor razboi, dar stapanii l-au inceput oricum, mintind lumea. Poti sa refuzi razboiul? Poti sa refuzi sa fii mintit? Nu? Felicitari. Esti un sclav.

Stapanii vor copiii tai pentru viitoarele razboaie. Deja este in congress legea de recrutare in serviciu militar a tinerilor. Poti refuza confiscarea copiilor? Nu? Felicitari. Esti un sclav.

Frauda voturilor nu poate fi stopata in tara, caci impunerea unui sistem de vot electronic inseamna ca alegerile vor fi decise nu de cei care voteaza, ci de cei care numara voturile. Poti refuza un proces necinstit de votare? Nu? Felicitari. Esti un sclav.

Daca nu vezi lanturile sclaviei, asta nu inseamna ca ele nu exista. Lanturile din fier sunt evidente, dar lanturile facute din opinii (atitudini mentale de a accepta si a consimti ceva fara a avea garantia ca e adevarat -n.t.) nu sunt recunoscute intotdeauna asa cum trebuie. Hitler a facut din poporul german sclavi si i-a fortat sa intre in razboi cu opinia (motivarea) ca Polonia era pe cale sa-i invadeze. LBJ a subjugat poporul american fortandu-i sa intre in razboi cu pretextul ca Vietnam atacase USS Madox in golful Tonkin.

Polonia n-a invadat pe nimeni. Nu au existat avioane torpedo in golful Tonkin, dar sclavii, tinuti de lanturi invizibile de opinii, au mers la razboi. Milioane au murit.

In 2003, lanturile au inceput sa fie vizibile. Dreptul constitutional la libera exprimare a fost limitat la zone „libere-de-comunicare” Un sclav poate avea o opinie atata timp cat ea nu este exprimata acolo unde deranjeaza pe alti sclavi.(…)Alte drepturi si protectii constitutionale au fost inlaturate din constitutie. Guvernul poate sa scotoceasca in dosarele personale fara motiv si fara a avea permisiune, chiar poate sa-ti sparga casa fara sa-ti dea socoteala. Simplu, declarand un cetatean ca inamic public, guvernul poate sa trimita la inchisoare cetateni americani, fara mandat de arestare si fara avocat. Ti se poate interzice sa calatoresti, doar pentru ca ai un nume neagreat.

Daca cumperi prea mult aur, sau scoti prea mult cash, sau acumulezi hrana, guvernul te va lua in evidenta.

Discutia despre constitutie este acum considerata motiv pentru a suspecta legaturi teroriste.

Tortura este sustinuta acum ca fiind „necesara” pentru „a face fata crizei”. Esti in stare sa refuzi aceste modificari ale constitutiei? Nu? Felicitari. Esti un sclav.

Guvernul (la toate nivelele) a imprumutat trilioane de dolari si a condamnat copiii tai la plata lor. Copiii inca nenascuti vor plati datoriile. A declara viata copiilor inca nenascuti, lasati singuri la o varsta la care au drept de vot, in serviciul statului este sclavie evidenta si odioasa. Poti refuza raspunderea de a plati datoriile pe care guvernul le-a facut fara permisiunea ta? Nu? Felicitari. Esti un sclav.

(…)

Esti un sclav pentru ca clasa conducatoare poate face orice vrea, poate sa ia orice vrea, si tu nu poti refuza. Poti avea libertatea sa decizi la ce canal TV te uiti diseara, sau ce marca de masina sa conduci pana la serviciu, dar ai prea putina putere asupra vietii tale in rest. Chiar si casa pentru care ai muncit ca sa o platesti in ultimii zece ani, poate sa-ti fie confiscata intr-un moment „eminent”. Poti refuza? Nu? Felicitari. Esti un sclav.

In octombrie 2001 am scris ca natiunii noastre i se va face mai mare deserviciu de catre cei care proclama ca ne salveaza de teroristi, decat de orice act terorist. Chiar daca Bush a sustinut ca teroristii urasc USA din cauza libertatilor noastre, el ne-a luat si alte libertati prin aceea ca suntem mai supervizati, mai spionati, mai limitati, mai redusi la tacere, mai taxati si mai subordonati ca niciodata in istoria noastra. Nu numai ca suntem sclavi, dar in sfarsit incepem sa ne dam seama ca am fost mereu sclavi. N-am avut drepturi pentru ca un drept nu poate sa-ti fie luat. Ceea ce am avut au fost indulgente (toleranta), date de stapani sclavilor, care pot fi luate atunci cand stapanilor le e frica de resentimentul si mania sclavilor.

(…)

Am promis cititorului ca voi face niste previziuni pentru 2004 in acest articol. As fi vrut sa nu le fac pentru ca sper sa ma insel asupra multora din ele.

1. Va mai fi un atac terorist contrafacut. Cei care au sperat ca Iraq va fi pune capat razboaielor vor avea un soc dur. Agresorii politici vor sa domine toata planeta, fie direct condusa de USA, fie condusa de regimuri-papusa supuse. Alt „atac” este necesar.

2. USA poate va pierde razboiul pentru cucerirea lumii. USA nu are suficiente trupe pentru a pune garnizoane peste tot. Asa cum Hilter a invatat prea tarziu, doar avand arme superioare nu inseamna ca vei castiga razboiul cand ai dezgustat pe oricine in lume. Practic vorbind, mai devreme sau mai tarziu, USA va pactiza in razboi cu cineva care detine in mod real arme nucleare de distrugere in masa.

Acesta este planul guvernului si dovezile sunt numeroase obiective subterane care au fost construite sau modernizate in ultimii ani.

Ai platit pentru ele, dar nu vei avea acces in ele.

Un asemenea atac asupra USA este un pret mic de platit pentru cei care promoveaza aceste razboaie, nu pentru America, ci pentru alta natiune care este in asteptare in timp ce victimile ei sunt indoctrinate sa se lupte unul impotriva celuilalt.

3. Fara un razboi, guvernul USA va intra in colaps asa cum s-a petrecut in Uniunea Sovietica, trasa in jos de datorii si coruptie.

Deoarece colapsul final e pe cale sa se produca, uitati-va la distrugerea natiunii care va fi si mai cruda decat este acum.

Ultimul act oficial oricarui guvern este sa distruga poporul.

4. Eu sunt impotriva violentei. Sper sa fie evitata, dar cred ca poporul e condus catre o ciocnire intre conducatori si cei condusi.

Cred ca motivul pentru care inca nu s-a vazut, este faptul ca americanii au fost conditionati sa astepte sa vina un erou sau salvator si sa indrepte lucrurile. Noi stim ca lucrurile au mers prost, dar noi asteptam pe cineva sa faca ordine, Superman, cavalerul care vine si salveaza, Spartacus, Mesia, Batman, etc. Aceasta opinie ca trebuie sa asteptam linistiti un erou face parte din mecanismul de sclavie, pentru a te mentine la locul tau, sa te supui Cezarului, sa cresti alti sclavi, sa astepti salvarea care nu vine niciodata.

Totusi, asa cum ne arata istoria, chiar si rabdarea unui intreg popor poate expira si eu prevad ca atunci cand va veni conflictul final, va fi tot la fel de neasteptat asa cum s-a petrecut in Romania. In Noiembrie 1989, Romania parea stabila sub conducerea lui N.Ceausescu. O luna mai tarziu, un eveniment sportiv s-a transformat intr-un protest politic si pe 25 decembrie, Ceausescu a fost condamnat la moarte. Ceausescu a demonstrat ca tiranii nu trebuie sa confunde linistea cu consimtamantul. Poporul roman si-a dat seama in final ca nimeni nu venea sa-i salveze, si au avut curajul sa se salveze singuri. Colapsul din URSS a fost la fel de rapid si neasteptat. Asa va fi si in USA.

Asa cum am spus, sper sa ma insel in aceste previziuni. Totusi este clar ca guvernul US este sub controlul unor intentii individuale de imbogatire personala, sau loialitatea fata de o natiune straina deasupra noastra, si deaceea nu vad nici un motiv sa nu continue ceea ce au inceput. Confruntarea pare sa fie inevitabila.

Stramosii nostri au dat nastere la o natiune in care guvernul era in consens cu poporul. Noi, Poporul, am acceptat anumite obligatii si guvernul ales de noi a avut grija de suveranitatea nationala si a acceptat sa respecte anumite limite impuse de Constitutie.

Guvernul actual a rupt intelegerea, refuzand (ignorand) limitele constitutionale asupra puterii si autoritatii lor, in timp ce au marit obligatiile poporului. Esti in stare sa ii refuzi? Nu? Acesta e motivul principal pentru care ai renuntat sa fi un om liber si acum esti un sclav.

Esti un sclav. Cand traiesti sub un guvern care iti ia sanatatea si copiii tai si te minte pentru a te mentine docil si te sperie pentru a te mentine supus, poate fi altfel?

Esti un sclav. Poti ramane asa sau nu. E simplu. Nimeni nu vine sa te salveze. Nu exista eroi, nici cavaleri care vin sa te salveze. Depinde numai de tine daca tu si copiii tai vor trai ca sclavi sau ca fiinte libere.”

Surse:

http://www.whatreallyhappened.com/yearoftheslave.html

http://www.rense.com/general47/slave.htm

http://boston.indymedia.org/newswire/display/19017/index.php

Oare ce este greșit în căsătorie? Care este motivul pentru care doi tineri hotărăsc să se căsătorească?

in Spiritualitate by

Mi-am pus această întrebare ieri când am auzit următoarea propoziție-întrebare (folosesc acest termen pentru a nu judeca formularea): ”Ce părere aveți că X umblă cu soțul celei mai bune prietene a mele?” Cred că nu mai este nevoie să explic energia și judecata atașată acestei propoziții-întrebări.

Oare ce este greșit în căsătorie? Pentru că ne este clar tuturor că acest concept nu mai corespunde noilor timpuri din nici un punct de vedere. Fără a avea pretenția că pot acoperi un astfel de subiect în totalitate, am încercat, bazându-mă pe propria mea experiență precum și pe observațiile făcute de-a lungul timpului, să găsesc, în primul rând pentru mine însămi, câteva răspunsuri .

Deci, care este motivul pentru care doi tineri hotărăsc să se căsătorească? Acum mai mulți ani, motivul principal era că nu puteau să fie împreună, mai ales din punct de vedere sexual, pentru că ”societatea” condamna o astfel de relație care era inclusă NUMAI în pătrățica căsătoriei. Era vai și amar de capul unei tinere care mai și rămânea însărcinată și ”făcea un copil din flori”.

Așa că, forțați de societatea reprezentată prin părinți în primul rând, tinerii care doreau să aibă o relație sexuală erau împinși să se căsătorească. Să nu vorbim de faptul că relațiile sexuale erau strict interzise în afara căsătoriei. Mulți se întrebau după ”consumarea” căsătoriei că, de fapt, ce-i asta? Și acest lucru este valabil în proporție de 95% (dacă nu mai mult) pentru femei. Dar odată ce ai o verighetă pe deget, pusă de preot în biserică, ai intrat în rândul ”oamenilor” și trebuie să te aliniezi standardului. Că-ți place, că nu-ți place. Sunt și cazuri, foarte puține însă, în care lucrurile au stat mai bine.

Un alt motiv care a stat, și din păcate mai stă, la baza căsătoriei este unirea a două nevoi pentru a fi mai ușoară povara. Și aici este de multe ori implicat aspectul material. Cel puțin dintr-o parte. Ce să mai vorbim de compatibilitate, dorință sexuală, iubire? Am lăsat iubirea pe ultimul loc, pentru că mă întreb oare câți dintre cei care se căsătoresc ȘTIU ce înseamnă iubirea? Sincer, cred că nici unul. De ce? Pentru că cei care ȘTIU ce înseamnă iubirea, nu au nevoie/nu simt dorința să se căsătorească.

În opinia mea, principala vinovată în proliferarea căsătoriei este religia manipulatoare. Indiferent de culoare. Cu riscul de a-i șoca pe unii, am să afirm cu tărie că această formă de manipulare numită căsătorie este cea mai toxică manipulare care a putut fi inventată de o minte diabolică. De ce? Pentru că este primul model pe care îl are un copil în fața ochilor săi atunci când se naște și crește. Într-o familie în care singurul lucru care menține acea familie în existență este conceptul de căsătorie cu toate ”trebuie”-urile atașate, un copil nu poate învăța altceva decât supunerea. Este învățat că așa este pentru că așa TREBUIE să fie.

Câți dintre noi nu am fost martori ai unor astfel de scene în care ne-am văzut mamele îngenuncheate, lovite (din păcate uneori maltratate fizic) în ființa lor cea mai pură? Câte lacrimi nu am văzut strivite în colțul ochilor lor și apoi șterse rapid, ”ca să nu vadă copiii?” Care este mesajul pe care l-am receptat, de cele mai multe ori la nivel subliminal? Mulți am spus ”Mie nu mi se va întâmpla așa ceva pentru că nu voi permite.” Și totuși am permis, furați de acele ”reguli” care ne-au fost inoculate în propria noastră familie. Și pe care, din păcate, le-am dat la rândul nostru mai departe.

Biserica/religia a statutat și omul a perfecționat această formă de sclavie. A rafinat-o. Ca orice sclavie, are și ea o ”durată normată de funcționare”. Cât durează? Până când una dintre părți cedează. Pentru că deși am luat în discuție în principal poziția femeii în căsătorie, nu înseamnă că bărbații nu pot avea experiențe la fel de neplăcute în această relație limitatoare.

Am auzit de multe ori expresia ”Toți ne ducem crucea”, expresie folosită mai mult în legătură cu relațiile de familie decât în viața de dincolo de relațiile familiale. Este căsătoria martiriul pe care unii se simt obligați să-l suporte pentru ca prin suferință să se purifice pentru viața de apoi? Probabil. Este el real? NICIDECUM. Este o dogmă, și încă una urâtă, ireală. Cum se va ridica un om îngenuncheat în/de propria sa familie pentru a-și căuta libertatea atunci când nici măcar nu știe ce înseamnă cu adevărat libertatea?

Urâtă țesătura prin care trece și firul vieții noastre. Cine să te învețe ce este libertatea? Sclavul care-și ”duce crucea”? Ce exemplu poate să-ți dea, ce te poate învăța? Și totuși, mulți ”sclavi” au reușit să inoculeze copiilor lor acel dor de libertate, acea dorință de ”altfel” pe care au purtat-o în ei. Și mulți dintre acei copii se ridică împotrivă dogmei. Ceea ce căsătoria a fost acum 50 de ani, nu mai este acum. Nu mai este nici ceea ce  a fost acum 10 ani, dar mentalitatea se mișcă/schimbă mai greu.

Un om cu adevărat fericit nu-i va dori NICIODATĂ altuia mai puțin de atât. Oamenii trebuie să înțeleagă că, deși biserica vine și spune ”Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă”, Dumnezeu NICIODATĂ nu a dorit și nu dorește ca Omul să experimenteze altceva decât Iubirea. Este alegerea noastră, a fiecăruia, ce experimentăm. Dumnezeu nu ne interzice NIMIC pentru că nu este nimic de aprobat și nici de interzis.

Da, este adevărat că într-o căsătorie există multe provocări și de multe ori depinde de noi să reușim să le depășim. Dar trebuie respectat echilibrul relației. Atunci când o relație devine dezechilibrată, este momentul să ieșim din ea. Când ceea ce a unit nu mai există sau nu mai rezonează cu una dintre părți, este cazul să se restabilească curgerea. Altfel, energia care stagnează va exploda la un moment dat.

În încheiere, ca să mă întorc de unde am pornit, soțul nu este proprietea soției, după cum nici soția nu este proprietatea soțului. Nu vorbim aici de poșete, mașini, pantofi, crose de golf. Vorbim de ființe vii care au un drum, o cale de urmat în viața lor. Fiecare dintre noi am venit aici pentru anumite experiențe, pe care după ce le-am încheiat, avem nu dreptul, ci OBLIGAȚIA față de noi înșine să mergem mai departe către o nouă experiență pe care ne-am setat-o a o avea de experimentat. Acesta este scopul pentru care suntem aici, pe această planetă și nu să hrănim nevoile egoiste ale altora cu propria noastră slăbiciune.

Ne-am hrănit atât de multă vreme mințile și din minte, încât am uitat cum este să ne hrănim din inimă și inima. Este cazul să ne aducem aminte și să restabilim echilibrul în propriile noastre vieți. Când nu poți găsi în tine însuți Iubirea, nu o poți găsi în nimeni altcineva. Iubirea nu cunoaște limite sau îngrădiri, oricât ar încerca mintea să se opună. Deși viața bate filmul, și lucrurile sunt mai complicate uneori (mintea și regulile ei), inima își are propriul ei program și și-l va împlini. Oricâte piedici i s-ar pune. A trecut vremea lui ”trebuie” pentru cei care au reușit să treacă dincolo de el. Cei care au rămas ”dincoace”, vor continua ”să-și ducă crucea”.

Citeste mai mult aici:

Libertatea este o idee. Politica şi morala

in Articole by

„Să părăsim orice frazeologie; să studiem fiecare idee m ea însăşi, să luminăm situaţia prin comparaţii şi deducţii.

Voi formula deci sistemul nostru din punctul vostru de vedere şi din punctul de vedere al creştinilor.

Trebuie remarcat că oamenii care au instincte rele sunt mai numeroşi decât cei cu instincte bune. De aceea se ating cele mai bune rezultate conducând pe oameni prin violenţă şi teroare, nu prin discuţii academice. Fiecare om năzuieşte la putere, sunt puţini care nu sunt

dispuşi să jertfească bunurile tuturor pentru a-şi ajunge binele lor propriu. .

Cine a ţinut pe loc bestiile feroce care se numesc oameni? Cine i-a călăuzit până acum? La începutul orânduirii sociale ei s-au supus puterii brutale şi oarbe, mai târziu legii, care nu este decât aceeaşi putere însă mascată. Conchid deci din aceasta că, după legea naturii, dreptul este în putere.

Libertatea politică este o idee iar nu un fapt. Trebuie să ştii să aplici această idee când este necesar să atragi masele populare în partidul tău prin momeala unei idei, dacă’acest partid a formulat scopul de a nimici partidul care este la putere. Această problemă devine uşoară dacă adversarul deţine această putere din ideea libertăţii, din ceea ce se numeşte liberalism, şi dacă sacrifică cât mai puţin din puterea sa pentru această idee. Şi iată unde va apare triumful teoriei noastre: frânele slăbite ale puterii sunt imediat apucate, în virtutea legii vieţii, de alte mâini, pentru că forţa oarbă a poporului nu poate rămâne nici o singură zi fără călăuză, şi pentru că noua putere nu face decât să ia locul celei vechi, slăbite prin liberalism.

In zilele noastre puterea aurului a înlocuit puterea guvernelor liberale. A fost un timp când credinţa guverna. Ideea libertăţii este irealizabilă, pentru că nimeni nu ştie să se folosească de ea, într-o măsură justă. Ajunge să laşi câtva timp poporul să se guverneze el singur pentru ca această autonomie să se transforme imediat în dezmăţ.

Atunci apar dezbinări, care se transformă foarte repede în lupte sociale, în care Statele se consumă şi unde măreţia lor se preface în cenuşă.

Fie că statul se istoveşte în propriile sale convulsii sau că certurile sale lăuntrice îl la’să la discreţia duşmanilor din afară, el poate fi atunci considerat iremediabil pierdut: el este în puterea noastră. Despotismul capitalului, care este întreg în mâinile noastre, îi apare ca o scândură a naufragiatului de care este obligat, vrând nevrând, să se agate, de frică să nu se scufunde.

Pe acela pe care sufletul său liberal 1-ar face să socotească aceste raţionamente ca imorale 1-aş întreba: dacă orice stat are doi inamici, şi dacă îi este îngăduit să întrebuinţeze contra inamicului din afară, fără ca acesta să fie considerat drept imoral, toate mijloacele de luptă, ca, de exemplu, de a nu îi face cunoscut planurile sale de atac sau de apărare, de a-1 surprinde noaptea sau cu forţe superioare; pentru ce aceleaşi măsuri, întrebuinţate contra unui inamic mai rău, care ar ruina ordinea socială şi proprietatea, ar fi numite nepermise şi imorale?

Un spirit chibzuit poate spera să conducă mulţimile prin îndemnuri cuminţi sau prin convingeri, când calea este deschisă contrazicerii, chiar nelogice, numai să pară seducătoare poporului care înţelege torul în mod superficial?

Oamenii, fie ei din pleava societăţii sau nu, sunt călăuziţi exclusiv numai de micile lor pasiuni, de superstiţiile lor, de obiceiurile, de tradiţiile şi teoriile lor sentimentale; ei sunt sclavii diviziunilor partidelor care se opun înţelegerii celei mai cuminţi. Orice hotărâre a mulţimii depinde de o majoritate întâmplătoare sau, cel puţin, superficială; în recunoaşterea sa faţă de secretele politice, mulţimea ia hotărâri absurde; un fel de anarhie nimiceşte conducerea.

Politica nu are nimic cu morala. Guvernul care se lasă condus de morală nu este politic şi în consecinţă puterea sa este şubredă. Acela care vrea să domnească trebuie să recurgă la viclenii şi ipocrizii. Marile calităţi populare sinceritatea şi onestitatea – sunt vicii în politică, pentru că ele răstoarnă regii de pe tronurile lor mai bine decât inamicul cel mai puternic. Aceste calităţi trebuie să fîe însuşirile regatelor creştine, noi nu trebuie să le luăm deloc drept călăuză.

Scopul nostru este să posedăm puterea. Cuvântul „drepturi” este o idee abstractă pe care nimic nu o justifică. Un asemenea cuvânt înseamnă pur şi simplu aceasta: „Daţi-mi ceea ce vreau, ca să pot dovedi prin aceasta că eu sunt mai puternic decât voi.” Unde începe dreptul, unde se sfârşeşte?

într-un stat unde puterea este rău organizată, unde legile şi guvernul au devenit impersonale prin faptul drepturilor fără număr, pe care liberalismul le-a creat, eu văd un nou drept de a mă arunca, prin legea celui mai puternic, asupra tuturor ordinelor şi regulamentelor stabilite şi de a le răsturna; de a pune mâna pe legi, de a reconstrui toate instituţiile şi de a deveni stăpânul acelora care au lăsat în seama noastră drepturile pe care puterea lor le-o dădea, şi care au renunţat de bunăvoie, în mod liberal.

Prin faptul fragilităţii actuale a tuturor puterilor, puterea noastră va fi mai durabilă ca oricare alta, pentru că ea va fi de neînvins, până în momentul în care va fi atât de bine înrădăcinată, încât nici o viclenie nu ar putea să o mai ruineze…

Din răul trecător pe care suntem nevoiţi să-1 spunem acum, se va naşte binele unui guvern de nezdruncinat, care va restabili mersul regulat al mecanismului

existenţei naţionale, tulburată de liberalism. Rezultatul justifică mijloacele. Să ne îndreptăm atenţiunea, în proiectele noastre, mai puţin asupra binelui şi a moralei decât asupra necesarului şi utilului.

Avem în faţa noastră un plan, în care linia este expusă după regulile strategice, de care nu ne putem îndepărta fără riscul de a vedea distruse lucrările mai multor secole.

Pentru a găsi mijlocul care duce la acest scop, trebuie să ţinem seama de laşitatea, de nestatornicia, de inconstanţa mulţimii, de incapacitatea de a înţelege şi aprecia condiţiile propriei sale vieţi şi ale prosperităţii sale. Trebuie să înţelegem că puterea mulţimii este oarbă, nesăbuită, nu raţionează, ascultă în dreapta şi în stânga. \Jn orb mi poate conduce pe \m ort> %ă să4 conducă la prăpastie; la fel membrii ieşiţi din popor, fie chiar dotaţi de o inteligenţă ideală, din cauză că nu înţeleg nimic din politică, nu pot pretinde s-o călăuzească fără să piardă toată naţiunea.

Numai un individ pregătit din copilărie pentru autocraţie poate cunoaşte graiul politic şi realitatea politică. Un popor lăsat în voia lui, adică parveniţilor din mediul lui, se ruinează prin discordiile de partide, pe care le aţâţă setea de putere, şi prin dezordinile care nasc din ele. Le este cu putinţă maselor populare să judece Uniştit, fără rivalităţi interne, să conducă afacerile ţării care nu pot fi confundate în interesele personale? Pot ele să se apere contra inamicilor din afară? Este posibil. Un plan, împărţit în atâtea capete, câte sunt în mulţime, îşi pierde unitatea: el devine de neînţeles şi irealizabil.

Numai un autocrat poate întocmi planuri vaste şi clare, şi poate să dea locul cuvenit tuturor lucrurilor în

mecanismul maşinii guvernamentale. Să conchidem deci că un guvern folositor ţării şi capabil să-şi ajungă scopul propus trebuie să fie concentrat în mâinile unui singur individ responsabil. Fără despotismul absolut, civilizaţia nu poate exista; ea nu este opera maselor, dar a călăuzei lor, oricare ar fi ea.

Mulţimea este un barbar care îşi arată barbaria în toate ocaziile, în momentul în care mulţimea ia în mâini libertatea, ea o transformă foarte repede în anarhie, care este cel mai înalt grad de barbarie.

Vedeţi acele animale bete de rachiu, îndobitocite de vin, cărora dreptul de a bea fără limită le este dat împreună cu libertatea. Noi nu putem îngădui ca ai noştri să decadă în acest grad… Popoarele creştine sunt abrutizate de băuturile tari; tinereţea lor este abrutizată de studiile clasice şi de orgiile precoce la care i-au împins agenţii noştri – învăţători, servitori, guvernante -în casele bogate, trimişii noştri în altă parte, femeile noastre în localurile de petrecere ale creştinilor, în numărul acelora din urmă, contez pe cele ce se numesc „femei de lume”, imitatoare de bunăvoie ale orgiilor şi ale luxului lor.

Cuvântul nostru de ordine este: forţa şi ipocrizia. Singură forţa poate triumfa în politică, mai cu seamă dacă ea este ascunsă în talentele necesare oamenilor de stat. Violenţa trebuie să fie un principiu, viclenia şi ipocrizia o regulă pentru guvernele care nu vor să-şi lase coroana în mâinile slujbaşilor unei noi puteri. Acest rău este singurul mijloc de a ajunge la scopul dorit, binele. De aceea noi nu trebuie să şovăim în faţa corupţiei, a înşelătoriei şi a trădării, ori de câte ori ne poate servi pentru a ne ajunge scopul, în politică trebuie

să ştii să iei proprietatea altuia fără ezitare, dacă putem obţine în felul acesta supunerea şi puterea.

Statul nostru, în această cucerire pacifică, are dreptul de a înlocui grozăvia războiului prin condamnări la moarte mai puţin vizibile şi mai folositoare, necesare pentru a întreţine această teroare care face ca popoarele să asculte orbeşte. O asprime dreaptă, dar inflexibilă, este cel mai mare factor al forţei unui stat, nu este deci numai avantajul nostru, este datoria noastră, pentru a obţine victoria, de a rămâne în acest program de violenţă şi ipocrizie.

O asemenea doctrină bazată pe calcul este tot atât de eficace ca şi mijloacele pe care le întrebuinţează. Prin urmare, nu numai prin aceste mijloace, dar şi prin această doctrină a asprimii vom triumfa şi vom supune toate guvernele guvernului nostru suprem.

Va fi de ajuns să se ştie că suntem inflexibili, pentru ca orice nesupunere să înceteze. Noi suntem primii, care, în ceea ce este încă antichitate, am aruncat poporului cuvintele: „Libertate, Egalitate, Fraternitate”, cuvinte repetate de atâtea ori după aceea de către papagalii inconştienţi, care, atraşi din toate părţile de această momeală, nu s-au folosit de ea decât pentru a distruge prosperitatea lumii, adevărata libertate individuală, altădată atât de bine garantată de înfrânarea mulţimii. Oameni care se credeau inteligenţi nu au putut să ghicească înţelesul ascuns al acestor cuvinte, nu au văzut că ele se contrazic, nu au văzut că în natură nu există egalitate, că nu există libertate, că natura însăşi a stabilit inegalitatea spiritelor, a caracterelor şi a inteligentelor, aşa de mult supuse legilor sale; aceşti oameni nu au înţeles că mulţimea este o forţă oarbă; că parveniţii pe care îi aleg pentru a guverna nu sunt mai

puţin orbi în politică decât ei înşişi, că iniţiatul chiar dacă e un prost poate guverna, pe câtă vreme mulţimea de iniţiaţi, chiar plini de geniu, nu înţelege nimic din politică. Toate aceste consideraţii nu au răsărit în cugetul creştinilor; totuşi pe aceasta se bazează principiul guvernului dinastic; tatăl transmitea fiului secretele politice, necunoscute în afară de cercul membrilor familiei domnitoare, pentru ca nimeni să nu poată trăda secretul. Mai târziu sensul transmiterii ereditare al adevăratelor principii ale politicii s-a pierdut.

Succesul operei noastre a fost mărit prin aceasta.

Totuşi, în lume, cuvintele Libertate, Egalitate, Fraternitate au pus în rândurile noastre, prin mijlocirea agenţilor noştri orbi, legiuni întregi de oameni care au purtat cu entuziasm steagurile noastre. Şi totuşi aceste cuvinte erau viermi care rodeau prosperitatea tuturor neevreilor, distrugând peste tot pacea, liniştea, solidaritatea, săpând toate temeliile statelor lor. Veţi vedea mai târziu că aceasta a servit triumfului nostru, aceasta ne-a dat, între altele, posibilitatea de a da lovitura cea mai importantă, cu alte cuvinte, a desfiinţa privilegiile, esenţa însăşi a aristocraţiei creştinilor, şi unicul mijloc de apărare pe care îl au contra noastră popoarele şi naţiunile. Deasupra ruinelor aristocraţiei naturale şi ereditare, noi am ridicat aristocraţia noastră, a inteligenţei şi a finanţelor. Noi am luat drept criteriu al acestei noi aristocraţii bogăţia, care depinde de noi, şi ştiinţa, care este condusă de înţelepţii noştri.

Triumful nostru a fost încă înlesnit prin faptul că în raporturile noastre cu oamenii de care avem nevoie am ştiut întotdeauna să atingem coardele cele mai simţitoare ale spiritului uman: calculul, lăcomia, nesaţul

cerinţelor materiale ale omului, fiecare din aceste slăbiciuni omeneşti, luată aparte, este capabilă să înăbuşească spiritul de iniţiativă, punând voinţa oamenilor la dispoziţia aceluia care le cumpără munca.

Ideea abstractă a libertăţii a dat posibilitatea de a convinge mulţimile că un guvern nu este altceva decât un girant al proprietarului pământului, adică al poporului, şi, că el se poate schimba cum se schimbă nişte mănuşi vechi.

Amovibilitatea reprezentanţilor poporului îi punea la dispoziţia noastră; ei depindeau de alegerea noastră.

Articol scris de :

Gellu Dorian

Libertate , responsabilitate şi democraţie

in Filozofie by

Libertatea umana şi determinismul

Tratând problema libertaţii , care reprezintă o temă pentru filosofie , remarcăm ambiguitatea termenului (ex.  muncitorul care a devenit şomer spune în mod obişnuit că “a fost pus pe liber” şi chiar că e liber , scăpând de obligaţia programului de lucru , dar in realitate cât de liber se simte ? , mai ales dacă are familie de îtreţinut .

De aceea , se impune să definim cu mai multa claritate ideea de libertate , pentru a înlatura  ambiguitatea , pentru ca niciodată mai mult ca în vremurile noastre nu au fost folosite cuvintele libertate, democraţie , cu scopul de a înfrumuseţa realitatea în care acestea sunt încalcate .

Totalitarismul a încalcat şi chiar a suprimat libertaţile politice . Înalturarea totalitarismului comunist dupa `89 a dus însă la apariţia iluziilor libertaţii fără limite , a libertaţii concepută ca liber arbitru . În euforia postdecembristă , a fost încercată si eperienţa iluziei libertaţii , dar a avut ca consecinţa suita de evenimente dramatice pe care le-am cunoscut , urmate de prăbuşirea economiei şi de scaderea nivelului de viaţă al populaţiei .

Multă vreme , libertatea a fost definită ca o necesitate înţeleasă . O asemenea accepţiune a găsim la Hegel. O prefigurare a unei asemnea concepţii  întâlnim încă din antichitate . Se credea atunci ca oamenii se apropie de virtute , in măsura în care se conformează legilor universului . Aceasta , credeau ei , este şi calea de a deveni liberi , supunându-se desitinului prefigurat in aceste legi . Era vorba de o viziune care in fapt echivala cu anularea libertaţii .

Conceperea în manieră tradiţională a libertaţii ca necesitate înţeleasă a fost dezvoltată si de Marx , care spunea ca libertatea nu e altceva decât capacitatea de a decide în cunoştinţă de cauză , ea constând totodata în a ne domina pe noi înşine şi a domina natura exterioară , dominare întemeiată pe cunoaşterea necesităţilor naturii .

 

Go to Top

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

loading...