Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Tag archive

ulcer gastric

Cele mai bune REMEDII NATURALE cu varză

in Sanatate by

Folosită în bucătărie în diverse moduri, înfoiata varză nu este doar ieftină şi săţioasă, ci are şi un remarcabil efect asupra stării de sănătate.

Considerată secole de-a rândul regina legumelor, varza este foarte apreciată şi în vremurile noastre, şi nu doar pentru bogăţia de nutrienţi – vitamine, minerale, fibre, carbohidraţi, proteine – ci, mai ales, datorită unor substanţe cu proprietăţi antitumorale, antioxidante şi antiinflamatoare de excepţie pe care le conţine, identificate în ultimele decenii.

CRUDĂ SAU FIARTĂ

Pentru a beneficia de proprietăţile terapeutice ale verzei, trebuie s-o consumi crudă, sub formă de suc sau salată, fiartă la aburi sau murată. Calita sau la cuptor, din cauza deteriorării principiilor active, îşi cam pierde din valoarea terapeutică. Sub forma murată, îşi păstrează parţial conţinutul de vitamine, iar pe cel de minerale şi fibre chiar în totalitate. În scop terapeutic, bea suc de varză imediat după preparare, pentru a nu-i lăsa timp să se oxideze, câte 500 până la 1.000 ml pe zi, pe durata a 2-4 săptămâni, iar cu salată răsfaţă-te de doua ori pe zi, câteva zile pe săptămână.

MINIFARMACIA DIN CĂMARĂ

Consumate ca atare sau aplicate sub forma cataplasmelor, frunzele de varză şi-au dovedit extraordinarele capacităţi terapeutice într-o multitudine de afecţiuni. Iată câteva dintre ele:

ULCER GASTRIC

O cură cu suc de varză, cât mai aproape de un litru pe zi, băut în 2-3 prize, are efect spectaculos în tratarea acestei afecţiuni, putând duce la o vindecare completă în doar câteva zile. Asta, datorită unui aminoacid din componenţa verzei care contribuie la refacerea, creşterea şi refacerea celulelor ţesutului ce căptuşeşte stomacul şi intestinul subţire.

AFECŢIUNI ALE FICATULUI, HEPATITĂ

Sulforafanul pe care îl conţine varza stimulează producerea unei enzime cu rol important în detoxificarea ficatului. De asemenea, consumul de varză previne procesele de distrucţie celulară la nivelul ficatului, sub acţiunea factorilor infecţioşi sau a celor chimici. Pentru a beneficia de asemenea rezultate, este indicat să se consume varză crudă, sub formă de salată, măcar de trei ori pe săptămână.

CATARACTĂ

Printr-un consum frecvent, de cel puţin trei ori pe săptămână, de suc proaspăt sau de salată de varză, poţi stopa procesul de instalare a cataractei.

MENOPAUZĂ

Studiile arată că, ţinând o cură de salată de varză crudă timp de minimum o lună, poţi determina întârzierea instalării menopauzei, atenuarea neplăcerilor ce o însoţesc, precum şi să previi sau sa combaţi afecţiunile specifice acestei perioade din viaţa oricărei femei, printre care osteoporoza, prolapsul uterin, cancerul ovarian şi cel uterin.

OBOSEALĂ

S-a constatat că salata de varză consumată zilnic, timp de trei săptămâni, te poate revigora atât fizic, cât şi psihic, ţinându-te la distanţă de efectele depresiei.

CANCER

Potrivit studiilor ultimelor decenii, varza consumată crudă sau murată are efect antitumoral şi anticancerigen. Consumând câteva zile pe săptămână varză crudă sau bând suc de varză proaspăt, te vei bucura de imunitate la o multitudine de forme ale bolii canceroase: cancer al vezicii urinare, cancer la sân, cancer de colon şi de rect.

CATAPLASME CU VARZĂ

ENTORSE, CONTUZII, DURERI REUMATICE

Aplică dimineaţa şi seara câteva straturi de frunze de varză, uşor zdrobite, pe locul dureros, fixându-le apoi cu o faţă. Prin aplicarea cataplasmelor cu varză pe rănile care se vindecă greu (inclusiv cele provocate de arsuri), procesul de vindecare este mult accelerat, scade riscul de infecţii, iar eventualele semne rămase sunt mult mai puţin vizibile.

ÎN ECZEME, prin acţiunea compuşilor pe bază de sulf pe care îi conţin, frunzele de  varză au acţiune antiseptică. Aplicate pe zona entorselor şi a luxaţiilor, compresele cu varză atenuează durerea, grăbesc refacerea ligamentelor, micşorează semnificativ volumul pungilor cu lichid sinovial care se formează.

ÎN DURERILE ARTICULARE, o cură cu suc de varză, dublată de aplicarea de cataplasme din frunze de varză, are efect antiinflamator articular, procesele degenerative sunt încetinite sau chiar stopate, mobilitatea articulară este refăcută.

VARZĂ MURATĂ

La fel de bună este varza murată. Obişnuindu-te s-o consumi frecvent, sub formă de salată, cu adaos de piper şi un pic de ulei, ori să bei zeama de varză murată, te ţii la distanţă de multe neplăceri. Asta, întrucât întăreşte sistemul imunitar, ameliorează digestia, te scapă de constipaţie, reduce riscul afecţiunilor cardiovasculare, previne ulcerul.

PRECAUŢII

Din cauza conţinutului ridicat de acizi organici, consumul de varză murată le este containdicat celor cu hipertensiune arterială, insuficienţă renală, afecţiuni ale pancreasului, calculi biliari.

Metode naturale pentru îmbunătăţirea digestiei

in Sanatate by

Dacă fiecare masă devine un chin din cauza digestiei dificile, nu dispera. Există metode naturale pentru a o îmbunătăţi şi a te simţi din nou bine.

Digestia dificilă vine “la pachet” cu greaţă, hiperaciditate sau aciditate, lipsa poftei de mâncare. În cazul reducerii concentraţiei de acid clorhidric în sucul gastric, are loc fenomenul de reducere a activităţii digestive. De aceea, se recomandă plante medicinale cu un conţinut ridicat în substanţe amare, care stimulează salivaţia.

ALIMENTE ŞI CONDIMENTE IUŢI ŞI AROMATE

Numeroase alimente şi condimente au calitatea de a activa secreţia sucurilor gastrice. Printre acestea se distinge ardeiul iute. Este iritant prin conţinutul în capsacină, excitând secreţiile gastrice. Se recomandă să fie consumat în cantităţi mici, însă e contraindicat celor care suferă de gastrită, ulcer sau hemoroizi.

ardei-iute

Hreanul stimulează şi el digestia. Se poate consuma ca atare sau ca vin tonic. Acesta se prepară prin macerarea a 30 g rădăcina de hrean ras, timp de 24 de ore, într-un litru de vin. Se strecoară şi se ia câte un păhărel de 50 ml înainte de mese.

hrean_article-main-image

Mai sunt indicate: usturoiul, leuşteanul, pătrunjelul, mărarul, tarhonul, ridichile şi ţelina.

STIMULAREA SECREŢIILOR GASTROINTESTINALE

În tratarea sindroamelor dispeptice, un loc important îl ocupa stomahicele, specii de plante care favorizează digestia prin stimularea secreţiei sucurilor gastrointestinale. Printre acestea se numără castanele comestibile. Se pot consuma  sub forma de piure sau decoct (se fierb 15-20 g de castane într-un litru de apă timp de 2-3 minute). Se beau două-trei căni pe zi.

Coacăzele negre, roşii sau agrişele se consumă ca atare sau sub formă de suc. Se recomandă 100-300 g pe zi, după mesele principale.

im_73_0_coacaze-proaspete

SCHINELUL, BUN ŞI PENTRU PROBLEMELE BILIARE

Datorită subsţantelor amare pe care le conţine, schinelul stimulează secreţiile gastrice. Ca urmare, ajută persoanele care au tulburări de digestie şi dispepsie biliară. Se prepară sub formă de infuzie (o lingură de plantă la o cană cu apă). Se bea câte un sfert de cană, cu o jumătate de ora înaintea meselor principale. Nu se îndulceşte. Se mai poate prepara şi tinctură de schinel. Se macerează 50 de grame de plantă în 250 ml alcool alimentar de 70 de grade, timp de opt zile. Se strecoară şi se depozitează în sticluţe închise la culoare, într-un loc ferit de căldură şi lumină. Se iau 40-50 de picături în puţină apă, cu o jumătate de oră înaintea meselor principale. Schinelul este contraindicat în gastrite şi în ulcerul gastric.

schinel

MASAJ PENTRU STOMAC

O metodă de facilitare a digestiei constă în masajul circular, de 20-30 de ori, al stomacului în sensul acelor de ceasornic, iar apoi de tot atâtea ori în sens invers. Pentru cei care suferă de constipaţie cronică, masajul se recomandă a fi executat în sens orizontal, de la dreapta la stânga. După masa de prânz, ar fi bine să faci o plimbare uşoară de 10-15 minute. Apoi, dacă este posibil, urmează siesta stând culcată sau chiar dormind o jumătate de oră. Dintre alimentele care ar fi bine să fie consumate des, sunt spanacul şi varza acră. Dintre fructe, cele mai utile sunt citricele, merele, strugurii şi tomatele.

7 PLANTE PENTRU BOLI GASTRICE DE SEZON

in Sanatate by

Toamna se acutizează afecţiunile digestive, pe fondul variaţiilor de temperatură, de umiditate şi al instabilităţii emoţionale.

Alimentaţia are un rol esenţial, dar în completarea acesteia, alege leacurile din plante pentru diminuarea durerilor de stomac, a simptomelor din gastrita, ulcer, reflux esofagian sau boli inflamatorii intestinale. Iata cele mai eficiente plante pentru tulburările de natură digestivă şi cum să le foloseşti pentru a trece cu bine de neplăcerile provocate de sezonul răcoros.

CIMBRU

Este antiseptic intestinal, stimulează secreţia biliară, ameliorează funcţiile ficatului şi rinichilor, reduce spasmele intestinale, combate paraziţii, microbii, greaţa, fermentaţiile intestinale. De asemenea, este folosit şi în tratamentul antidiareic.

PREPARARE. Se pun 1-2 linguriţe de plantă la 250 ml de apa clocotită. Se acoperă 10 minute, apoi se consumă în trei reprize, de preferat înaintea meselor principale. Dacă vrei o infuzie mai concentrată, foloseşte 2-3 linguriţe de plantă. Nu bea mai mult decât este recomandat. În caz de supradozaj, pot apărea reacţii adverse de tipul tulburărilor gastrointestinale, excitaţiilor nervoase şi încordării musculare ceaiul de cimbru este contraindicat în insuficienţă pancreatică.

COADA-ŞORICELULUI

Este o plantă folosită în toate bolile aparatului digestiv, de la dureri de stomac, balonare, dischinezie biliară şi colici intestinale şi hepatice la diaree si ulcer duodenal. Proprietăţile lui se datorează uleiului volatil cu rol antiseptic, antiinflamator intestinal, de calmant gastric şi intestinal, de antispastic al căilor biliare. Preparatele din coada-şoricelului diminuează secreţiile gastrice.

PREPARARE. Se pune o linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml de apă clocotită. Se acoperă pentru 10 minute, se strecoară şi se consumă câte o ceaşcă de trei ori pe zi, înaintea meselor principale.

BUSUIOC

Este antiseptic intestinal, absoarbe gazele, stimulează digestia graţie uleiului volatil, calmează spasmele stomacale şi abdominale, combate greţurile şi vărsăturile, este un excelent antiinflamator stomacal şi intestinal. Are un efect diuretic usor.

PREPARARE. Se obţine praf de plantă uscată cu ajutorul râşniţei de cafea. Se poate lua de la un vârf de cuţit până la o linguriţă şi se ţine sub limbă 10 minute. Se înghite apoi cu puţină apă. Se poate lua de trei ori pe zi. Se poate folosi şi ca macerat: 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml de apă rece. Se lasă 12 ore la temperatura camerei, apoi se strecoară. Se consumă dimineaţa. Se pot bea 2-3 căni pe zi.

ANASON. Datorită uleiului volatil, este un bun stimulent al funcţiei pancreatice şi a celei intestinale, e antiseptic, facilitează evacuarea gazelor intestinale şi stomacale, stimulează apetitul ajutând digestia, calmează spasmele nervoase de natură digestivă. Este şi diuretic. Poate fi folosit în afecţiuni intestinale, balonare, dispepsie, enterite (pentru efectul antibacterian), infecţii intestinale, insuficienţă pancreatică şi intestinală, parazitoze digestive.

PREPARARE. Se pune o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se acoperă 10 minute, se strecoară şi se bea fracţionat, înaintea meselor principale.

ROINIŢĂ

Este cunoscută îndeosebi pentru acţiunea sa analgezică şi usor sedativă în insomniile de origine nervoasă, însă este eficienta deopotrivă în tulburările funcţionale gastroenterice. Acţionează optim în toate durerile gastrice de origine nervoasă, îmbunătăţeşte digestia, stimulează apetitul şi combate gazele.

PREPARARE. Infuzia se obţine din două linguri de frunze uscate la o cană cu apă clocotită; se ţine acoperită 5 minute. Se beau câte două căni după fiecare masă.

GĂLBENELE

Planta stimulează secreţia biliară şi acţionează ca pansament gastric. Potrivit ultimelor cercetări în domeniul medicinei naturiste, gălbenelele sunt un bun adjuvant în tratarea ulcerului gastric în faza incipientă.

PREPARARE. Se pune o lingură cu inflorescenţe uscate la 250 ml de apă clocotită, se acoperă 10 minute, se strecoară şi se beau 2-3 căni pe zi.

FENICUL

Uleiurile esenţiale îi conferă acţiune antispastica şi antiseptică. Atenţie la dozaj, întrucât poate produce insomnii şi chiar depresie. Utilizarea îndelungată irită mucoasa intestinală şi are efect laxativ.

PREPARARE. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă la o cană cu apă clocotită, se beau în cursul zilei 1-2 căni pe zi.

PENTRU DIGESTIE DIFICILĂ: Pregăteşte un amestec din cantităţi egale de anason verde, busuioc, frunze de romaniţă, măghiran, flori de portocal, frunze de lămâioară şi verbină. Pune o lingură la o cană de apă şi fierbe 1-2 minute. Bea imediat după ce mănânci.

ATENŢIE! Durerile de stomac pot anunţa şi o infecţie a vezicii biliare sau calculi renali.

Antibioticele naturale care lupta impotriva infectiilor, ucid bacteriile si intaresc imunitatea!

in Sanatate by

Stim cu totii ca antibioticele de sinteza trebuie administrate numai la recomandarea medicului si ca au efecte secundare nedorite. Totusi, multi dintre noi s-au obisnuit ca la primele semne de febra sau durere in gat sa apeleze la aceste medicamente ca la un remediu universal. Retine insa ca antibioticele nu combat febra si nu trateaza afectiunile cauzate de virusuri, cid oar pe cele de origine bacteriana!

Putere de la plante! Avantajele plantelor cu efect de antibiotic fata de suratele lor fabricate in balorator sunt ca distrug doar bacteriile daunatoare (in corp exista si unele bacterii bune) si ca intaresc sistemul imunitar, ajutand astfel organismul sa lupte eficient cu microorganismele care ii fac rau. Sigur ca antibioticele naturale nu le inlocuiesc pe cele farmaceutice in orice situatie, dar exista infectii usoare (precum guturai, angina, cistita) care pot fi preintampinate si combatute cu succes cu ajutorul remediilor puse la dispozitie de mama natura. Iata cateva dintre cele mai bune antibiotice naturale!

USTUROI. Pe vremea faraonilor, muncitorilor de pe santiere li se dadea zilnic, preventiv, cate un catel de usturoi. Aceasta planta-condiment a fost folosita inca din vechime ca mdicament eficient contra infectiilor respiratorii (gripa, raceala, bronsita, pneumonie) si ale tractului gastrointestinal. Substantele pe care le contine usturoiul ucid virusurile, bacteriile, ciupercile, si, in acelasi timp, au efecte anticancerigene. Ca sa profiti de efectele lui benefice, tot ce trebuie sa faci este sa mananci zilnic 1-2 catei. Daca mirosul e o problema, opteaza pentru capsule cu usturoi.

MUSETEL. Este o alta planta vindecatoare, a carei putere antiinflamatoare se apropie de cea a cortizonului. Ceaiul de musetel ajuta in infectiile intestinale si respiratorii, dar si in ulcer gastric. Infuzia se prepara din doua lingurite de planta la 200 ml de apa clocotita. Se beau doua cani pe zi. Inhalatiile sunt excelente in raceala, bronsita, sinuzita. Sub forma de gargara, musetelul combate infectiile bucale si ale farigelui.

PROPOLISUL trateaza diverse infectii virale si bacteriene (respiratorii, pulmonare, digestive, renale), dar in acelasi timp este un bun fortifiant al sistemului imunitar. Cel mai frecvent, propolisul este utilizat sub forma de tinctura. Se pun 20 de picaturi in putina apa calda si se bea amestecul cu o ora inaintea meselor principale, pana la vindecare.

CIMBRU. Pe vremuri, era numit antibioticul saracului. Are un puternic efect dezinfectant si antimicrobian la nivelul plamanilor, bronhiilor, stomacului si intestinelor. Este extrem de benefic in raceala, tuse convulsiva, gripa, bronsita, infectii urinare. Se toarna 250 ml de apa clocotita peste doua lingurite de cimbru, se lasa vasul acoperit zece minute, apoi se strecoara. Se beau doua cani de ceai pe zi.

EUCALIPTUL este recunoscut pentru capacitatea de a combate infectiile si febra, avand exceptionale proprietati antimicrobiene si decongestive. Pune patru frunze de eucalipt in 200 ml de apa clocotita si lasa la infuzat zece minute. Bea trei cani pe zi, intre mese. Foarte eficient este uleiul esential de eucalipt, care poate fi folosit la inhalatii: pune 2-3 picaturi inr-un vas cu apa fierbinte si inspira aburii.

SUNATOARE. Despre curele cu sunatoare se scria inca din secolul al XI-lea. Datorita proprietatilor antiinflamatoare si dezinfectante, exctractele din florile galbene-portocalii sunt considerate a fi leac-minune pentru rani, dar planta este extrem de utila si in infectii intestinale, ulcer gastric, afectiuni hepatobiliare. Infuzia se obtine dintr-o lingurita cu planta la 200 ml de apa clocotita. Se acopera si se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara. Ceaiul se indulceste foarte putin sau deloc. Se beau 2-3 cani pe zi, intre mese.

CURCUMA. Potrivit unui studiu realizat in 2009, efectul antimicrobian al curcuminei, ingredientul activ al plantei, da rezultate excelente impotriva bacteriei Helicobacter pylori, responsabila de majoritatea cazurilor de ulcer gastroduodenal. Curcuma este un condiment pe care il poti adauga in multe mancaruri. De asemenea, in scop terapeutic, se consuma cu miere: o lingurita de curcuma la cinci lingurite de miere.

OREGANO. Conform unui studiu realizat in SUA, ucigasul de bacterii numarul unu dintre plantele aromatice este oregano. El actioneaza chiar si in cantitati foarte mici. Tot ce trebuie sa faci este sa-l folosesti mai des pe post de condiment la preapararea mancarurilor. Utilizarea lui externa, sub forma de ulei esential, ajuta la combaterea micozelor si a herpesului: amesteca o picatura cu o lingurita de ulei de masline si aplica mixture direct pe picioare si unghii.

Infuzia care tratează diareea, enterocolita gastrică şi ulcerul gastric

in Sanatate by

Zmeurul este un arbust tufos, cu lastari taratori, intlnit prin paduri, luminisuri de padure, tufarisuri, coaste stancoase. Se mai numeste si azmura, mana, malina, mur, poame de rug de munte, smeurar. Fructele de zmeur sunt foarte hranitoare si se consuma in stare proaspata sau pre;ucrate. Au un gust placut, aromat, racoritor si o valoare calorica de 40 kcal la 100 grame fructe. Atat fructele, cat si frunzele lantei au utilirazi terapeutice in medicina populara.

Pentru tratarea diareei, in enterocolita gastrica hiperacida, ulcer gastric, pirozis, se beau zilnic cate 2-3 cani de infuzie de frunze uscate si maruntite, 1-2 lingurite oparite cu o cana de apa clocotita, se lasa 10-15 minute, apoi se strecoara.

Pentru tratarea constipatiei, pentru marirea diurezei, a sudoratiei, tratarea asteniei, a reumatismului, gutei, precum pentru tratarea afectiunilor cardiace, urinare, digestive, dar si in enterocolite, tuberculoza, diabet zaharat consumul de fructe crude, suc si sirop este foarte eficient.

Infuzia dintr-o lingurita de frunze uscate si maruntite de zmeur la 250 ml apa clocotita, lasata acoperita un sfert de ora, apoi strecurata si indulcita cu miere de albine, daca este bauta zilnic, 2-3 cani vindeca tusea, racelile si bronsitele.

Cataplasmele calde, cu zeama rezultata din fierberea frunzelor pot fi folosite in tratarea bolilor de piele, eczeme, bube. Pentru tratarea conjunctivitelor, nevralgiilor dentare, eruptiilor tegumentare se va apela din nou la o infuzie, dar din doua linguri de funze uscate si maruntite la o cana de apa clocotita, se lasa un sfert de ora, apoi se strecoara si cu infuzia se spala ochii, in caz de conjunctivita si gargara in cazul nevralgiilor dentare.

Mod de folosire:

Fructele proaspete consumate ca atare previne constipatia, mareste diureza, sudoratia, are efecte benefice la bolnavii de reumatism, guta, afectiuni urinare, cardiace si digestive, in tratarea tuberculozei si a diabetului zaharat.

Sucul proaspat si siropul de zmeur pot fi si ele intrebuintate pentru tratarea bolilor mentionate mai sus.

Infuzia din frunze uscate de zmeur uscate si maruntite combate tusea, racelile si bronsitele.

Cataplasmele calde cu zeama calda rezultata din fierberea frunzelor vindeca diverse boli de piele, conjunctivite, nevralgii dentare, eruptii tegumentare.

La prima vedere poate parea curios, dar experienta de veacuri a dovedit-o! Sucul care trateaza insomniile, ciroza, diabetul zaharat si litiazele biliare

in Sanatate by

Varza alba este o planta legumicola cu mare valoare terapeutica. In vechime era cutivata in mod deosebit de greci, romani si chinezi. Astazi se cultiva pe absolute toate continentele. In stare salbatica se intalneste in regiunea Marii Mediteraneene. Consumata ca atare in salate sau preparate culinare usoare, aproximativ 300-400 grame pe zi, varza alba ajuta foarte mult in tratarea gastritelor hiperacide, a ulcerului gastric, in litiaza urinara si artrita. Se pot face si cure cu suc proaspat, band intre mese un pahar pe zi.

In cazul afectiunilor pectorale, bronsite, laringite, astm se face un decoct din 60 g varza toccata marunt la o jumatate de litru de apa, se lasa sa fiarba 20-25 de minute, dupa care se strecoara si se amesteca u 70 grame de miere. Se bea de mai multe ori pe zi in cazul bronsitelor cornice si suc proaspat de varza alba, doua-trei pahare pe zi. Pentru tratarea diareei, varza alba toccata marunt, se fierbe indelung, dupa care se consuma. De asemenea, consumul de 1-2 pahare de suc proaspat de varza alba se recomanda in anemii, artitism, stari depressive, demineralizari si litiaza renala. Tot sucul de varza, dar in amestec cu suc de morcovi, parti egale, este de un real ajutor in tratarea cirozei, colitelor si edemelor. Se beau cate trei pahare pe zi. Daca tratamentul depaseste o luna, este recomandat sa se faca o intrerupere de o saptamana, dupa care acesta poate fi reluat. Pentru tratarea constipatiei se prepara un decoct din varza fiarta, 2-4 pahare pe zi. De asemenea, 2-3 pahare pe zi cu suc proaspat de varza ajuta in pleurizie, pleurita, senescenta, tumori, scorbut sau diabet zaharat.

Varza alba, considerata de romani panaceu universal are si multiple intrebuintari externe. Astfel, durerile musculare, nevralgiile reumatismale, nevralgiile faciale, gutoase, pot fi tratate la fel si flegmoanele, panaritiul, furunculele, abcesele, diferite plagi, degeraturi, entorse cu cataplasme cu frunze de varza alba strivite cu o sticla, dupa ce li s-a scos nervure principala, aplicate direct pe piele si fixate cu un pansament, care se dchimba de doua ori pe zi. Durerile reumatismale si cele provocate de guta mai pot fi tratate si cu frunze de varza alba fierte in vin, apoi aplicate pe locurile dureroase si se poate bea concomitant, pentru potentarea efectului verzei si 2-3 pahare de suc proaspat. Tot cataplasme se folosesc si pentru descongestionarea tesuturilor, pentru activarea circulatiei prin deblocarea vaselor, pentru tratarea varicelor, in flebita, arterita, cianoza tegumentelor.

La prima vedere poate parea curios, dar experienta de veacuri a dovedit-o ca tot varza alba si tot sub forma de cataplasme aduc alinare in caz de hemoroizi, insomnii, 3-4 frunze proaspete aplicate pe ceafa sau gambe, lumbago, metrite, dureri de ficat, afectiuni renale, sinuzita. In acest caz dimineata si seara se vor introduce in fiecare nara I cateva picaturi de suc proaspat de varza, ulcere tegumentare, afectiuni ale vezicii urinare, zona zoster. Sucul proaspat de varza, amestecat in parti egale cu suc de lamaie si introduce cate 4-5 picaturi in fiecare ureche, trateaza surditatea.

Mod de folosire:

Suc proaspat – din frunzele proaspete de varza alba, cu ajutorul unui storcator electric, se obtine sucul care se foloseste in tratarea bronsitelor, anemiilor, surditatii, cirozei, diabetului zaharat, litiazelor biliare etc. Cantitatea de suc care se va consuma difera de la cateva picaturi la mai multe pahare cu suc baute zilnic.

Decoctul de varza alba se foloseste in combaterea constipatiei si a diareei.

Cataplasmele cu foi proaspete de varza alba ajuta in tratarea reumatismului, a nevralgiilor si gutei, flegmoane, degeraturi, varice, zona zoster etc.

Cataplasme cu foi de varza fierte in vin – se folosesc in cazul reumatismului, a furunculelor, a abceselor si a degeraturilor.

Crema cu varza se poate folosi in tratarea artritei, celulitei, hemoroizilor, psoriasis, ulceratii, varice etc. astefel, aveti nevoie de urmatoarele ingrediente: 40-60 ml zeama de la varza cruda (fara sare), cam trei linguri, 5 g ceara de albine, 20 g untura curata de porc, 50 g ulei din germeni de porumb, 10-15 g (o lingura alcool rafinat de 30-40%, o jumatate lingurita de miere de albine. La inceput puneti intr-un vas emailat la incalzit untura si ceara de albine, lasati sa se topeasca, le amestecati si adaugati uleiul din germeni de porumb. Incalziti totul la 60 de grade C. Separat incalziti si zeama (sucul) de la varza cruda la 60 grade C si adaugati in aceasta mierea de albine si apoi alcoolul rafinat. Se amesteca foarte bine. Apoi se ia vasul de pe foc vasul in care ati topit ceara de albine, untura si uleiul, turnati usor in acest amestec solutia de suc de varza, miere si alcool, mestecati incet pana ce amestecul s-a racit cu adevarat. Puneti crema obtinuta in borcanele din sticla sau cescute de ceramica. Cu aceasta crema se unge locul dureros, apoi se leaga locul cu o bucata de panza curata.

Go to Top

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web

loading...