Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Trairea afectiva

in Arta/Enciclopedie/Psihologie

In psihologia si estetica traditionala s-a vehiculat cu o insistenta care trada speranta gasirii unui principiu explicativ pentru natura emotie, conceptul de tonalitate afectiva a senzatiei.

Emotia aparea ca un corelat (afectiv) al proceselor senzoriale (cognitive) si era inteleasa ca un „reflex in constiinta aI unor modificari care ating regiuni intinse ale complexiunii fizice…” (T. Vianu, 1968, p. 231), adica o traire pe care constiinta o recupereaza ca fapt afectiv. CaracteristiciIe prime ale trairii afective ca proprietate sine qua non a conduitei creatoare a artistului erau doua:
(1)adancimea (psihică) şi (2)intensitatea (unică).

Notiunea de adancime facea trimitere la sursa profunda a emotiei care era inconstientul, iar intensitatea trebuie inteleasa azi nu atat ca nivel (inalt) de activare interna cat ca sensibilitate revelatoare, capabila sa puna in lumina valori ale vietii pe langa care omul de rind trece fara a le inregistra. O seama de alte caracteristici derivau din acestea doua notificand mai nuantat trairea afectiva a artistului ca aptitudine specifica.

Ceea ce era indeobste acoperit ca o explicatie multumitoare prin adancimea psihica si intensitatea revelatoare, se interpreteaza astazi prin nuantare crescuta in contexte explorate minutios de psihanaliza si de psihoestetica, iar „repertoriul” particularitatilor definitorii ale trairii afective este altul, mai subtil si mai complex.

Si alte caracteristici au tost invocate in descrierea si definirea trairii afective:
(3) subiectivitatea;
(4) realitatea (experientiala) sau caracterul „fantezist” (simpatetic);
(5) intelectualizarea etc.

Din perspectiva acestor caracteristici, T. Vianu conchide ca „adancimea psihica trebuie sa fie rascolita deodata in procesul creator, caci numai in felul acesta fantezia creatoare este condusa catre plenitudinea activitatii ei” (1968. p. 235), de unde si temeiul distinctiei intre artistul creator si diletantul imitator: „puterea efectului care scormoneste in sufletul celui dintai si usoara adiere care atinge superficial sufletul celui din urma” (ibid.).

lar pentru a face cat mai complet tabloul sistematizarilor mai vechi cu privire la trairea afectiva in creatia artistului, vom mai adauga si observatia ca acesteia, alaturi de intensitate, îi este rezervat un rol precumpanitor, si nu exclusiv, în primele doua etape ale creatiei – pregatirea operei si viziunea inspirata a intregului (iluminarea), pentru ca proceselor intelective superioare sa le revina acelasi rol in celelalte doua etape – inventia si executia.

Câtă vreme trairea afectiva a artistului va fi vazuta in sine, ca speta non-intelectiva a procesualitatii psihice, reduse la un mod de participare (simpatetica) a artistului, similar cu reactivitatea organica (tonus afectiv al senzatiei pe care constiinta il identifica şi îl preia ca tensiune activatoare), înţelegerea procesului de creatie va fi prejudiciata şi în adâncimea şi în complexitatea ei. Ea este o componenta veritabil operatorie in mecanismul psihologic general al creatiei.

O aptitudine definitone, cu suport innascut si organizare instrumental-cognitiva, care dispune de o functie specifica artistului – valorizarea conduitei creatoare pe directia finalista a celei mai inalte comunicari. În acest sens credem a fi perfect justiftcat sa incepem caracterizarea trairii afective raspunzand unei intrebari numai aparent naive intemeiata pe perceptia faptului ca artistul nu dispune de doua minti, doua memorii, doua afectivitati etc., una de om, alta de creator: este trairea artistica tot atat de reala sau „naturala” ca in viata? Din moment ce raspunsul este evident negativ (caci, altfel, nu eram in fata unei situatii problematice), ne ramâne să decelăm caracteristicile ei definitorii.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Nu sunt un artist, nu sunt un talentat scriitor, sunt om ca si tine. Doar ca diferentele dintre mine si tine o fac obiceiurile noastre si viata pe care o traim. Nu ne invartim in aceleasi anturaje, nu avem acelasi limbaj, la dracu nici macar nu ne cunoastem, dar sigur avem de impartit idei sau am avut aceleasi idei o data, desi repet nu ne cunoastem. Nu te stiu, nu te cunosc, nu te vad, nu te ating, nu te caracterizez, nu te critic, nu te injur, nu te admir, nu te laud, dar tu poti sa ma critici, aplauzi, caracterizezi, poate chiar si sa ma apreciezi. E dreptul tau, e timpul tau.

Latest from Arta

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web