Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Transformarea polenului în păstură.

in Agronomie

Încărcătura de polen este depusă de albinele culegătoare direct în celulele din jurul elipsei cu puiet, după care primesc hrană de la albinele înconjurătoare şi pleacă din nou după polen. Albinele din cuib, obişnuit din grupa primitoarelor, îndeasă cu capul, compactizând polenul depozitat. Polenul constituie singura sursă de proteine din hrana albinelor. Acesta este recoltat şi transportat în cuib cu ajutorul corbiculelor. Prin presarea succesivă a polenului încărcătura se măreşte frecvent la 8 – 12 mg maximum 20 mg în ambele corbicule. Durata culegerii unei încărcături este de 12 – 16 minute până la 30 minute în condiţii mai puţin favorabile.

 

În cuib polenul este depozitat în celulele de lucrătoare în jurul puietului, fiind umplute până la 2/3 – 4/5 din volumul lor, ceea ce înseamnă o cantitate de 0,1 – 0,175 g polen într-o celulă, cantitate suficientă pentru hrănirea a două larve. Transformarea polenului în păstură are loc ca urmare a intervenţiilor succesive ale unor bacterii din genurile Pseudomonas, Lactobacillus şi ciuperca microscopică Saccharomyces, care sunt în mod specific prezente în păstură. Constituirea păsturii cuprinde trei etape, corespunzător dezvoltării microorganismelor menţionate. Prima etapă începe în prima săptămână de depozitare în fagure, odată cu înmulţirea în masa polenului a bacteriei Pseudomonas sp. şi folosirea de către aceasta ca substrat nutritiv a unor cantităţi infime de polen. Asupra celulei de polen activează metaboliţi ai bacteriei, care determină permiabilitatea sporodermei. Secreţiile exogene de tip enzimatic ale bacteriei pătrund prin sporodermă şi vin în contact cu conţinutul celular şi unele din componentele acestuia sunt parţial metabolizate în procesul de digestie. Pseudomonas sp. Fiind aerobă, pe măsura dezvoltării şi multiplicării ei consumă oxigenul, până îl epuizează şi se ajunge la autoasfixia bacteriei, eliminându-se posibilitatea de germinare şi dezvoltare a oricărui microorganism aerob. În etapa a doua intervine bacilul lactic (Lactobacillus sp.), care foloseşte glucidele ca sursă de oxigen. Fermentaţiile lactice au ca substrat glucoza provenită din adaosul de nectar în timpul formării glomerulului de polen. La începutul dezvoltării coloniei de Lactobacillus sp. cantităţile mici de acid lactic protejează colonia, acidul acţionând ca factor inhibitor pentru alte microorganisme anaerobe, cu care bacilul lactic este în concurenţă în exploatarea suportului nutritiv. Prin acumularea de acid lactic (până la 3%) în păstura în formare se ajunge la intoxicarea bacilului lactic. În a treia etapă, levurile din genul Saccharamyces preiau în circuitul lor metabolic resturile glucidice rezultate din parţiala oxidare a glucozei în condiţii de anaerobioză. În această fază, se pare că, se desăvârşeşte procesul de formare a păsturii.

 

Există unele păreri, precum că, în această etapă s-ar forma unii compuşi, care determină atractivitatea păsturii pentru albine.

DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play

Latest from Agronomie

LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web