Stiri Online, Enciclopedie, Revista presei

Tulburarile de somn, ce este de fapt somnul si care este functia sa?

in Curiozitati

Somnul constituie o necesitate fundamentala a omului. Persoanele care dorm bine sunt treze, voioase si odihnite in ziua care urmeaza. Somnul este in primul rand o stare de liniste exterioara, in care activitatea creierului si anumite procese fiziologice se deosebesc de cele din starea de veghe. In germana veche “Slaf” semnifica “destin relaxat”, si, in fapt, deconectarea este premisa somnului sanatos. Somnul constituie posibilitatea organismului de a s adapta la lumea inconjuratoare, astfel s-a considerat a fi intru totul rational faptul ca omul sa doarma in perioada de intuneric sis a nu fie activ, ceea c ear fi implicat diverse pericole.

In timpul somnului procesele fiziologice ale corpului sunt comulate pe “starea de amortire”. Tensiunea arteriala sic ea musculara scad, iar pulsul si respiratia se rarefiaza, valorile hormonilor de crestere pusi in circuit in organism sporesc in timpul somnului, iar valoarea hormonului de stres scade. De asemenea, creierul frontal este mai putin irigat sanguin decat in starea de veghe. Dar somnul este mai mult decat o stare de veghe diminuata, deoarece in rastimpul sau se petrec multe lucruri. Creierul este activ in timpul somnului, un exemplu al activitatii creierului il constituie visele. Si pentru ca nu exista posibilitatea de a face visele vizibile, cercetarea acestora se limiteaza la relatarile oamenilor.

Creierul continua sa prelucreze cunostiintele invatate chiar si atunci cand omul doarme. In timpul somnului impresiile zilei sunt reluate si ordonate. Un lucrru foarte interesant este ca nu uitam in timpul somnului, invatatul in somn, visul orcarui elev, este intr-adevar posibil, creierul prelucreaza mai departe in somn cunostiintele invatate. Somnul este chiar un ajutor important in procesul invatarii. Cercetatorii au putut arata ca elevii care se culcau seara, dupa memorarea unor cuvinte, le cunosteau mai bine decat aceia care memorasera aceleasi cuvinte in timpul diminetii. Continuturile memoriei sunt sortate si inmagazinate in timpul somnului. Exista chiar indicii in sensul ca in diferitele stadii ale somnului se prelucreaza de preferinta anumite forme ale continuturilor memoriei, iar dereglarile somnului pot duce la faptul ca anumite continuturi ale memoriei sa se imprime mai putin. Dar, atentie! Asta nu inseamana ca un somn dereglat duce la pierderea memoriei, chiar daca cei al caror somn este dereglat sunt de parere ca memoria le slabeste, aceasta constituie la majoritatea cazurilor o impresie subiectiva.

Functia exacta a somnului inca nu este pe deplin lamurita. Odihna este o functie atat de evidenta, cat si dovedibila a somnului. Dar ne protejeaza oare somnul si de surmenaj si de suprasolicitare? In cazul in care somnul a fost impiedicat, pentru experimente, s-au observat consecintele lipsei de odihna, in primul rand oboseala si o nevoie crescuta de somn, care manifesta oscilatii de-a lungul zilei. Astfel, oboseala era cea mai puternica in primele ore ale diminetii si cea mai redusa in orele de dupa-amiaza. Prin cresterea duratei experimentelor s-a dovedit a fi tot mai dificil sa se mentina in stare de veghe persoanele testate.  In cateva cazuri s-au relatat si tulburari de perceptie, care apareau in special noaptea, o dispozitie generala de iritare si tulburari de concentrare. Asadar, consecinta unui deficit de somn o constituie in primul rand scaderea capacitatii de performanta si o somnolenta crescuta. Insa lipsa de somn duce si la o tendinta amplificata de adormire, ceea ce inseamna ca atunci cand organismul primeste prea putin somn, omul doarme candva impotriva vointei sale. Asadar, corpul isi recupereaza somnul lipsa!

Un alt rezultat important al tuturor experimentelor privitoare la somn a fost faptul ca toate indispozitiile datorate privarii de somn au disparut ulterior, si anume imediat dupa somnul de refacere. Uimitor este faptul ca durata somnului de refacere nu corespunde durata somnului pierdut: dupa un deficit de somn de trei nopti a fost suficienta o durata considerabil mai mica de somn pentru refacere. Corpul poate compensa rapid consecintele privarii de somn. In cadrul experimentelor au fost urmarite undele cerebrale ale animalelor si oamenilor care au fost private de somn si carora li s-a ingaduit sa-l recupereze ulterior. S-a constatat ca in noaptea de refacere se manifesta cu precadere o anumita frecventa a undelor cerebrale, asta inseamna ca in astfel de situatii corpul doarme mai intens si poate recupera deficitul de somn.

Acest aspect este important in special pentru persoanele care au deregari ale somnului. Corpul nu sufera daune datorita privarii de somn daca are osibilitatea sa recupereze somnul pierdut. Aceasta posibilitate inseamna permisiunea de a-ti inchide ochii si de a putea adormi, situatie in care corpul isi creeaza deja refacerea necesara.

loading...
DESCARCA APLICATIA CYD PE MOBIL
Aplicatie CYD Google Play
LIKE-ul tau CONTEAZA!Ti-a placut articolul si ai dat LIKE? Inchide aici
Mergi la Sus

Copyright © 2016 by CYD.RO. Toate drepturile sunt rezervate
Designed by Dianys Media Solutions - realizare site web - creare site web